Momente memorabile din viața lui Ion Ghițulescu, comentatorul sportiv care a scris istorie cu „Fotbal minut cu minut”

„Din păcate așa este. Tata s-a stins. A murit acasă, așa și-a dorit. A avut un cancer de mai mulți ani, dar și o vârstă. Dumnezeu să-l ierte! Vom stabili în scurt timp toate detaliile, dar probabil o să fie înmormântat acolo unde și-a dorit, la Cimitirul Izvorul Nou!”, a spus fiul lui Ghițulescu.

Ion Ghițulescu s-a născut la 27 august 1930, la Bucureşti. A practicat baschet și rugby, în sportul cu balonul oval ajungând până în lotul național de juniori, dar a abandonat după ce unul dintre marii jucători ai României, Rene Chiriac, i-a provocat o fractură la picior, ce a urmat unei alte fracturi, la umăr.

A crescut în Obor, aproape de stadionul unui club legendar. A jucat fotbal pe stradă cu Ozon și a devenit ziarist fiindcă Partidul Comunist i-a închis tatăl în pușcărie și astfel i-a refuzat fiului accesul la Facultatea de Chimie. A urmat, totuşi, cursurile Facultăţii de Ziaristică din Bucureşti, absolvite în anul 1954.

La 21 de ani devea reporter sportiv

În anul 1951, la 10 februarie, devine reporter la secţia sport a Radiodifuziunii Române. Chiar în acel an realizează prima emisiune de sport înregistrată pe bandă de magnetofon, „Cu microfonul printre sportivi”, într-o perioadă în care lumea era înnebunită după emisiuni înregistrate, tocmai fiindcă acestea nu se mai realizeaseră până atunci.

Recomandări

Politicienii români cu activitate discretă în Parlamentul European. Nu s-au omorât cu munca, dar au încasat lunar peste 7.000 de euro

„În 1951 am făcut prima emisiune de sport înregistrată pe bandă de magnetofon, „Cu microfonul printre sportivi”. Lumea era înnebunită după emisiuni înregistrate, fiindcă nu se mai făcuseră. La un moment dat am înregistrat un antrenament al canotorilor. Se dădea atât de multă importanță elementului sonor, că am înregistrat scârțîitul pașilor pe nisip când canotorii scoteau bărcile din magazie și le duceau pe malul Snagovului”, își amintea într-un interviu acordat Gazetei Sporturilor, în 2015.

Conducătorii de cluburi se interesau de fiecare dată cine va veni la meci: arbitrul, comentatorul. De cele mai multe ori erau amabili cu noi… Nu vă gândiți că luam bani! Nici măcar n-am fost în situația să mi se propună bani vreodată. Dar amabilitatea mergea destul de departe… De la Galați plecam cu un pește, de la Bacău cu un curcan…

Ghițulescu, în interviul din 2015 pt Gsp:

Prima transmisiune în direct nu se uită niciodată

Începând cu anul 1955, realizează primele transmisiuni în direct de la competiţii sportive, comentând meciul de fotbal CCA București – Energia Petroșani, scor 1-1: „Înaintea meciului am mers în vestiare, să-i cunosc pe jucători, să mă documentez. Când am început comentariul am uitat tot, mi s-a șters din minte tot ce știam! Nu-mi dau seama cum m-am descurcat, dar lumea m-a pupat și m-a felicitat la final”.

Recomandări

Rusia va simula, la ordinul lui Putin, folosirea armelor nucleare tactice, „ca răspuns la amenințările unor oficiali occidentali”

Doi ani mai târziu, prima călătorie peste graniţă în calitate de comentator sportiv, pentru meciul de fotbal Iugoslavia – România, scor 2-0. În total a comentat 1.750! Ultimul a fost în septembrie 2002, Bistrița – Brașov 3-1.

Printre evenimentele la care a luat parte, ca trimis special al Radiodifuziunii, de unde a realizat transmisii live sau înregistrate, se numără: şapte ediţii ale Jocurilor Olimpice (1960, 1964, 1972, 1980, 1984, 1992, 1996), Campionatele Mondiale de fotbal (1966, 1990, 1994), Campionatele Mondiale de handbal.

A scris istorie cu „Fotbal minut cu minut”

În primăvara lui 1965 a debutat emisiunea „Fotbal minut cu minut”, din cabina 35, proaspăt construită, un loc din care se puteau realiza 15 legături diferite. Inițial emisiunea s-a numit „Cu microfonul printre sportivi” și transmitea și alte sporturi în direct, nu doar fotbal.

„Fotbal minut cu minut” se numea doar miercurea, când erau meciuri din Cupa României. Emisiunea avea 120 de minute, cu un prolog citit de Ioan Chirilă și un epilog al lui Conți Bărbulescu, unul dintre cei mai buni umoriști ai vremii.

Recomandări

Vremea se schimbă: ploi torențiale și temperaturi cu până la 15 grade mai scăzute. Cum arată prognoza

„A fost un moment-cheie al vieții mele. În 1964 i-am propus lui George Ionescu, șeful Radio-televiziunii, să facem o emisiune cum văzusem că existau în Franța și în Italia. La noi era complicat. Tehnic, nu puteam face mai mult de patru legături. Am făcut probe să transmitem măcar patru meciuri, dar George Ionescu, deși foarte pasionat, avea un defect: era fricos. Se temea atât de tare că nu va ieși emisiunea, încât a decis să renunțăm. Discuțiile aveau loc în toamnă. În primăvara următoare, în 1965, am pornit emisiunea”, își amintea Ghițulescu.

Atașamentul meu față de Dinamo s-a interpretat după ce am ales să comentez partidele lor grație relației de amiciție pe care o aveam cu Lucescu. Soția mea a fost colegă de serviciu cu Neli, nevasta lui Mircea, și eram prieteni de familie. Au fost de multe ori la noi acasă. Dar dinamovist nu am fost. Am ținut cu Unirea Tricolor, mi-a fost greu să mai simpatizez în mod deosebit altă echipă.

Ion Ghițulescu:

Ion Ghițulescu era considerat unul din cei trei corifei ai presei sportive de la noi din ţară, din postura de om de radio, alături de Ioan Chirilă (presă scrisă) şi Cristian Ţopescu (televiziune).

Ion Ghițulescu, legendă a radioului din România

• născut pe 27 august 1930 la Bucureşti
• a participat la 7 ediţii a Jocurilor Olimpice (1960, 1964, 1972, 1980, 1984, 1992, 1996) şi la 3 Campionate Mondiale de fotbal (1966, 1990, 1994)
• 1951: angajat ca reporter al secţiei sport a Radiodifuziunii Române
• 1960: a fost numit şeful Secţiei sport al radioului
• 1990: a fost numit director al Direcţiei Programe a Radiodifuziunii Române, dar şi membru în Consiliul de Administraţie, pînă în 1996
• 1996: a fost pensionat pentru limită de vîrstă, dar a continuat să lucreze în cadrul Radio România
• 1996: a fost numit consilier pe probleme de programe la Cabinetului Preşedintelui – Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro