Săptămâna Luminată. Tradiţii şi obiceiuri în prima săptămână după Paşte
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Săptămâna Luminată sau prima săptămână după Paște este considerată o perioadă specială în tradiția creștin-orotdoxă și este una în care credincioșii respectă anumite tradiții, dar și obiceiuri populare.
Ce înseamnă Săptămâna Luminată
Săptămâna Luminată în tradiția creștină ortodoxă marchează evenimentul central al credinței creștine - învierea lui Isus Hristos. Paștele este cea mai importantă sărbătoare a creștinismului, iar Săptămâna Luminată este momentul în care credincioșii sărbătoresc și se bucură de această înviere, considerată a fi izvorul speranței și al vieții veșnice pentru toți cei care cred. Este o perioadă de reînnoire spirituală și de întărire a credinței în învierea lui Hristos.
Prima săptămână care urmează după Învierea Domnului Iisus Hristos este Săptămâna Luminată, care se termină în duminica următoare, numită Duminica Tomii (n.r. a Sfântului Apostol Toma). Pentru creştinii ortodocşi, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile de la Paşte, la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).
Săptămâna Luminată este o perioadă liturgică importantă în tradiția creștină ortodoxă.
Această săptămână este caracterizată de bucurie și solemnitate, marcând învierea lui Isus Hristos. Este o perioadă în care credincioșii sărbătoresc și se bucură de biruința lui Hristos asupra morții și asupra păcatului. În timpul Săptămânii Luminate, se desfășoară numeroase slujbe religioase, iar credincioșii participă la rugăciuni, liturghii și alte activități spirituale care sărbătoresc evenimentul Paștelui.
Această săptămână este percepută ca un timp de bucurie și lumină în tradiția creștină ortodoxă, reprezentând începutul unei noi vieți în Hristos și în comunitatea credincioșilor.
Aceste zile de după Înviere încununează efortul omului de a găsi lumina dumnezeiască, după zile lungi de post şi rugăciune. Cărțile sfinte spun că „Cerurile după cuviinţă să se veselească şi pământul să se bucure şi să prăznuiască toată lumea cea văzută şi cea nevăzută: că a înviat Hristos, veselia cea veşnică.” Este momentul noului început, al împărăţiei veşnice.
Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Luminată
În Săptămâna Luminată, tradițiile și obiceiurile variază în funcție de diversele culturi și comunități ortodoxe, dar există câteva practici comune care au fost respectate de-a lungul timpului.
În popor există credinţa că, odată cu Învierea Domnului Iisus Hristos, se deschid porţile raiului pentru sufletele păcătoşilor reţinute în iad, de la Adam şi până la cea de-a doua venire a Mântuitorului. Uşile raiului rămân deschise până în Duminica Tomii.
Săptămâna Luminată stă sub semnul luminii şi prima slujbă din această săptămâna începe prin cuvintele ”Veniţi de luaţi lumină”. Hristos iese din mormânt învăluit în lumina cea sfântă a dumnezeirii Sale.
Din noaptea Învierii şi până la Înălţarea Domnului la cer, în Biserică se cântă ”Luminează-te, luminează-te noule Ierusalime, că slava Domnului peste tine a răsărit”.
Lunea din Săptămâna Luminată - a doua zi de Paște
Mai multe tradiții în a doua zi de Paște sunt respectate de sute de ani în Lunea Luminată, prima zi după Duminica Paștelui, când se deschid porțile Raiului și ale iertării.
Datina spune că, în această zi, finii se duc în vizită la nași, cu colaci, pască și ouă roșii, în timp ce copiii merge la părinți. Totodată, zi de sărbătoare, feciorii merg să stropească fetele cu apă proaspătă din fântână sau cu parfum ca să fie frumoase tot anul.
În a doua zi de Paşti, în biserici se oficiază aceeaşi slujbă care a avut loc în noaptea Învierii şi Sfânta Liturghie.
Veşmintele preoţilor sunt de culoare albă şi, la fel, odăjdiile folosite în biserică, preoţii poartă în mână, atunci când binecuvântează în timpul slujbelor, aceeaşi lumânare aprinsă cu care au împărţit Lumină în noapte de Paşti.
În această săptămână, totul stă sub semnul Luminii - simbolul învierii lui Hristos. Salutul obişnuit a fost înlocuit, încă de ieri, cu un salut-mărturisire - "Hristos a Înviat" - Adevărat a Înviat!" - care exprimă public credinţa în înviere.
Marțea din Săptămâna Luminată - a treia zi de Paște
A doua zi din Săptămâna Luminată poartă numele de Marţea Albă, iar în această zi se spune că nu se lucrează, nu se spală şi nu se calcă.
Se spune că nu este bine să se lucreze, ci să se dea de pomană pentru a se cinsti memoria morţilor. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paste şi vin roşu.
O tradiţie spune că marţi, în ziua a treia de Paşte, se întorceau vizitele făcute în prima zi a Paştelui. În această zi de marţi, oamenii obişnuiau să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite altădată „Umblatul cu pască “. Obiceiul îşi are originea din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Hristos.
Tot în Marţea Albă au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (pâinea de împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneţ este uscat şi sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este aşezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneţ este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtăşirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.
Miercurea din Săptămâna Luminată
Zilele de miercuri și vineri din Săptămâna Luminată sunt zile cu „harți”, adică există dezlegare la mâncărurile de dulce. Conform Tipicului Sfântului Sava, miercurea și vinerea, în perioada cuprinsă între Învierea Domnului și Duminica Tuturor Sfinților (prima după Rusalii), este „dezlegare la pește”. De asemenea, de la Învierea Domnului și până la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar închinăciuni, arată site-ul crestinortodox.ro.
Miercurea din Săptămâna Luminată se mai numește și Sfânta Mercurie. Este ziua în care bărbații se întorc să muncească la câmp, în timp ce femeilor le este interzis să facă acest lucru. În popor, miercurea din Săptămâna Luminată mai este cunoscută și ca „nunta șoarecilor”, iar femeile nu au voie să muncească astăzi pentru că aduc rozătoarele în casă și vor fi lipsite de bucate pe masă tot restul anului.
Joia din Săptămâna Luminată
Joia din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Joia Verde, pentru că de ziua aceasta depinde recolta. Este o zi în care se cinstesc grădinile şi grânele.
În Joia din Săptămâna Luminată, care mai este cunoscută şi ca „Joia rea”, se fac pomeni pentru morți. Pe timpuri, 44 de găleţi cu apă erau cărate de o persoană, două lumânări se aprindeau la cele 4 capete, iar în acest fel, apa era sfinţită şi apoi se vărsa în fântâna din curte.
Vinerea din Săptămâna Luminată - Izvorul Tămădurii
În fiecare an, în prima vineri după Paşte, Biserica Ortodoxa sărbătoreşte Izvorul Tămăduirii.
După slujba de sfinţire a apei, preoţii îi stropesc pe credincioşi cu apă binecuvântată şi cântă troparul: „Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta, biruinţa binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte, şi cu crucea Ta, păzeşte pe poporul Tău”.
În credinţa populară, acest cântec de binecuvântare, rostit de preot în timp ce mulţimea credincioşilor este stropită cu apă sfinţită, are rol purificator, de îndepărtare a energiilor negative şi a pagubei.
În ziua de vineri, de Izvorul Tămăduirii, nu se face nici o treabă casnică. Nu se spală și nici nu se calcă rufe. Se spune că cine respectă acest obicei, va avea un loc asigurat în Rai. Gospodinele respectă ziua de prăznuire şi nu spală, nu calcă rufe şi nu croiesc un lucru de îmbrăcămite, pentru că suerstiția spune că acesta nu va fi de folos sau nu va fi terminat niciodată.
Sâmbăta din Săptămâna Luminată
Sâmbăta Luminată păstrează în credinţa populară un loc aparte. Este singura sâmbătă în care nu se face parastas, pentru că morţii vor fi pomeniţi la slujba specială de Paştele Blajinilor, în lunea de după Duminica Tomii.
În Sâmbăta Luminată, spune tradiţia, nu se face niciun fel de muncă în casă, iar gospodinele trebuie să se pregătească pentru Duminica Tomii.
Duminica Tomii
Ultima zi din Săptămâna Luminată poartă numele de Duminica Tomii și marchează momentul în care Isus se arată Apostolilor, printre care și Toma Necredinciosul.
În ultima zi din Săptămâna Luminată, în Banat, femeile obișnuiesc să ducă la biserică ouă și colaci. Acestea sunt sfințite de preot, iar după această slujbă specială, ouăle, colacii și o lumânare sunt puse într-un coșuleț împletit din ramuri de alun sau de salcie și lăsate să plutească pe o apă curgătoare. Se spune că aceste bucate vor ajunge la sufletul morților și că astfel o parte din păcatele lor vor fi iertate.
Cu ocazia Paștelui, Libertatea vă urează Sărbători Fericite și vă invită să trimiteți celor dragi mesaje de Paște
Sursă foto - Shutterstock.com
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
Ana247 21.04.2025, 10:20
Iisus se scrie , cine a scris articolul??? Rușine