Cuprins:
De altfel, specialilștii spun că în aceast an s-ar putea contura noua ordine mondială mai ales că aproximativ 49% din populația totală a lumii va vota. În 30 de state se va alege preşedintele, în timp ce în alte 20 de țări sunt programate alegeri legislative. Când vine vorba despre procesul de votare, fiecare țară are propriile reguli. Așa se face că în Italia nu se votează vara, în Germania pot vota și adolescenții care au împlinit 16 ani, în timp ce în SUA alegerile au loc întotdeauna marțea.
Cum arată anul electoral în România
În ceea ce ne privește, 2024 va consemna o premieră absolută, și anume toate alegerile vor fi programate pentru prima dată în istorie în același an. Alegătorii vor avea oportunitatea să-și exprime opțiunile politice la alegerile europarlamentare, locale, prezidențiale și parlamentare. Acestea sunt organizate într-un singur tur, în timp ce „prezidențialele” sunt organizate în două tururi, dacă nici unul dintre candidați nu va obține 50%+1 din totalul voturilor valabile exprimate. Astfel, pe 9 iunie, toți românii cu drept de vot vor fi chemați la urne pentru a-i alege în aceeași pe atât pe primarii și ceilalți aleși locali (consiliu local, consiliu județean), cât și pe politicienii care vor reprezenta România în Parlamentul European. De asemenea, cele două tururi de scrutin pentru alegerile prezidențiale vor avea loc pe 15 și 29 septembrie, în timp ce alegerile parlamentare au fost fixate pentru data de 8 decembrie, atunci când vor fi aleși reprezentanții în Parlamentul României. Acesta este format din Camera Deputaților (330 de locuri) și Senatul (136 de locuri).
Lucruri neștiute despre procesul electoral în lume
Cine ar fi putut anticipa că în unele țări președinții au putut să acceadă ori să rămână la putere datorită unui număr de voturi mai mare decât numărul total al persoanelor cu drept de vot ori că în alte țări cetățenii pot fi amendați dacă nu se prezintă la vot? În cele ce urmează îți vom spune cum votează oamenii din întreaga lume, precum și alte curiozități despre alegerile din alte țări mai puțin știute, unele dintre acestea chiar amuzante, potrivit Factretriever.
În SUA, cele 50 de state decid cum și când să înregistreze alegătorii, ceea ce a provocat adeseori confuzie. Doar 13 state permit înregistrarea alegătorilor chiar în ziua alegerilor.
În Canada nu există un termen-limită pentru ca cetățenii să se înscrie la vot. Alegătorii au voie să se înregistreze când ajung la urne în ziua alegerilor.
Legislația electorală din multe ţări europene prevede ca cetăţenii să fie înregistraţi ca votanţi în momentul în care împlinesc 18 ani. În altele, însă, așa cum este cazul Suediei, votanţii sunt înregistraţi în momentul în care îşi depun documentele pentru taxele fiscale datorate.
În unele țări, cum ar fi Grecia, Ucraina, Columbia și India, votanții au la dispoziție pe buletinul de vot opțiunea „Nici unul dintre cei de mai sus”.
Peste 22 de țări din întreaga lume îi obligă pe cetățenii cu drept de vot să voteze. Cetăţenii care nu votează sunt de obicei sancţionați cu amenzi sau cu ore de muncă prestate în folosul comunităţii. Prezența la vot în aceste țări este de obicei ridicată.
O marcă de pudră de picioare anti-calcar a câștigat alegerile pentru primăria din Picoza, Ecuador, în anul 1967. Această companie susținea că produsul său va aduce igienă și bunăstare celor 4.000 de locuitori ai orașului.
Multe țări, cum ar fi Australia și Brazilia, organizează alegerile în week-end pentru a încuraja o prezență mai mare la urne. În mod tradițional, alegerile din SUA au loc marțea deoarece, în trecut, acest lucru le permitea fermierilor să se deplaseze la secțiile de votare. Zilele de marți nu interferau cu Sabatul biblic sau cu ziua de târg, care în multe orașe era miercurea. De asemenea, în Canada, cetățenii votează luni, în timp ce cetățenii britanici votează joi, iar australienii și neo-zeelandezii sâmbăta.
O lovitură de stat militară a anulat alegerile din Algeria din 1991, ceea ce a declanșat Războiul Civil din această țară, în urma căruia au fost ucise între 44.000 și 150.000 de persoane.
Alegerile generale din 1927 din Liberia sunt cunoscute în istorie drept cele mai corupte. Charles D. B. King, care dorea să obțină un al treilea mandat ca președinte, a obținut aproximativ 234.000 de voturi față de cele 9.000 ale adversarului său. Cu toate acestea, la acea vreme, în țară existau doar 15.000 de alegători cu drept de vot.
În 1964, dictatorul Papa Doc din Haiti a cerut să fie ales „președinte pe viață” și a obținut 99,9% dintre voturi. Toate buletinele de vot au fost marcate în prealabil cu „Da”.
La alegerile din 1955, prim-ministrul Vietnamului Ngô Đình Diệm și-a tipărit buletinele de vot pe hârtie de culoarea roșie pe care vietnamezii o consideră o foarte norocoasă. În schimb, buletinele de vot pentru adversarul său au fost tipărite pe hârtie verde, care este considerată o culoare ghinionistă. În cele din urmă, Đình Diệm a câștigat alegerile cu mai multe voturi decât numărul de alegători înregistrați.
În timpul alegerilor generale din Mexic, din 1988, guvernul țării a pretins că toate computerele s-au blocat atunci când partidul de opoziție a fost prezentat drept câștigător. După repornirea acestora, partidul guvernamental se afla în frunte în mod miraculos. Ulterior, toate buletinele de vot au fost arse pentru a elimina dovezile fraudei.
În Liechtenstein, care este una dintre cele mai mici țări din lume, întreaga comunitate națională votează dacă cineva poate deveni cetățean, pe baza competențelor și a locurilor de muncă.
La alegerile din 1872 din SUA, președintele Ulysses S. Grant a candidat împotriva unui mort. Asta pentru că oponentul său, Horace Greeley, a decedat în timpul campaniei electorale.
Până în 2012, în statul american Carolina de Sud a fost ilegal să cumperi alcool în ziua alegerilor.
În 1997, statul Texas a adoptat o lege care permitea astronauților americani aflați în spațiu să voteze electronic la alegerile federale. În același an, David Wolf a votat pentru prima dată în spațiu în timp ce se afla la bordul stației spațiale rusești Mir.
George Washington și-a cheltuit întregul buget de campanie, adică aproximativ 65 de dolari, pe 605 litri de lichior pe care l-a servit potențialilor săi alegători.
Țările dezvoltate cu cea mai numeroasă prezență la vot sunt Belgia (87,2%), Suedia (82,6%) și Danemarca (80,3%). De asemenea, SUA se situează mai jos decât majoritatea țărilor, cu un procentaj al prezenței la urne de 55,7%. Totuși, spre deosebire de SUA, multe dintre țările din acst top au legi privind votul obligatoriu.
Sistemul modern de alegeri a apărut în secolul al XVII-lea în Europa și în America de Nord, atunci când guvernele au început să fie privite mai degrabă ca ființe umane individuale decât proprietăți, corporații sau grupuri de interese.
Peste 45% dintre africanii cu drept de vot sunt uneori amenințați cu violențe la vot.
Votul secret a început să fie folosit în mod obișnuit în SUA de abia în anii 1890.
În iulie 2016, FBI a lansat o anchetă privind posibilele legături dintre guvernul rus și campania lui Donald Trump.
Aborigenii din Australia nu au primit dreptul de vot până în anul 1962.
Înainte de 1948, absolvenții de universitate și proprietarii de afaceri din Marea Britanie aveau dreptul să voteze de mai multe ori, ceea ce oferea un avantaj electoral anumitor grupuri sociale.
În 16 state americane este ilegal să se facă fotografii cu buletinul de vot. În cazul în care un alegător este prins făcând acest lucru el poate fi amendat sau poate chiar ajunge la închisoare.
Doar în șase state din SUA există interdicții clare privind purtarea armelir în secțiile de votare: Arizona, California, Florida, Georgia, Louisiana și Texas.
În Arabia Saudită, femeile au obținut dreptul la vot de abia în 2015. De asemenea, în această țară au fost organizate doar șapte alegeri în ultimii 80 de ani. În plus, legislația specifică trebuie să fie verificată și aprobată de către rege.
În 1893, Noua Zeelandă a devenit prima țară din lume care a permis femeilor să voteze.
La 18 august 1920, Congresul SUA a adoptat cel de-al 19-lea Amendament, care garanta tuturor femeilor din această țară dreptul la vot. „Voting Rights Act” din 1965 este considerat unul dintre cele mai importante acte legislative privind drepturile civile din istoria SUA.
India găzduiește aproape 100 de milioane de alegători eligibili, ceea ce o face cea mai mare democrație din lume. Pentru a găzdui un electorat de această dimensiune, guvernul indian organizează alegeri pe parcursul a câteva săptămâni sau chiar luni. Ultimele alegeri generale majore, care au avut loc în 2019, în care indienii au votat pentru cei 543 de membri ai parlamentului său, au avut loc pe parcursul a cinci săptămâni.
În Chile, începând cu anul 1930, când li s-a acordat dreptul de a vota, și până în 2012, femeile au votat separat de bărbați.
O metodă de votare cu totul inedită are loc în Gambia. În această țară, din cauza ratei scăzute de alfanetizare, există zone unde cetățenii votează aruncând bile în tobe metalice pe care sunt lipite fotografii ale candidaților, codificate pe culori. Fiecare tobă este prevăzută cu un clopoțel pe care bila sună după ce este aruncată în el. Dacă clopoțelul sună de mai multe ori, lucrătorii electorali știu că cineva a încălcat regulile, relatează Mentalfloss.