Nicușor Constantinescu cere să iasă din închisoare timp de trei luni pentru a-și trata boala ajunsă în stadiu avansat. Avocat: „Orice zi care trece s-ar putea să conducă spre un deznodământ nefericit”

Tehnică avansată de medicină nucleară

De data asta însă, avocații arată că boala fostului președinte al Consiliului Județean (CJ) Constanța s-a agravat atât de mult încât „orice zi care trece s-ar putea să conducă spre un deznodământ nefericit”.

Curtea de Apel București urmează să ia în discuție pe 18 martie 2026 cererea lui Nicușor Constantinescu de întrerupere a executării pedepsei, după ce judecătorii primesc la dosar răspunsul Comisiei de Avizare şi Control din cadrul I.N.M.L.

Avocații arată că Nicușor Constantinescu are nevoie de o tehnică avansată de medicină nucleară folosită în identificarea și tratarea cancerului de prostată.

Este vorba despre o investigație medicală indisponibilă în rețeaua de spitale a Ministerului Sănătății, anume explorarea PET-CT cu PSMA radiomarcat.

Reamintim că în 2014, în timp ce era judecat în trei dosare penale, Nicușor Constantinescu a plecat în SUA pentru a se trata de aceeași afecțiune, însă nu s-a întors la data stabilită, motiv pentru care a fost arestat preventiv în lipsă și a fost dat în urmărire internațională.

Fostul președinte al CJ Constanța execută la Penitenciarul București-Jilava o condamnare de 10 ani de închisoare, rezultată din contopirea următoarelor pedepse:

• 5 ani în dosarul subfinanțării Centrului Militar Zonal
• 5 ani în dosarul retrocedării plajelor din Constanța
• 4 ani în dosarul elicopterului SMURD care s-a prăbușit în Lacul Siutghiol
• 10 ani în dosarul perdelelor forestiere
•  8 ani în dosarul finanțărilor ilegale ale fundațiilor Thalia și Fantasio.

Avocat: „Stadiul actual al patologiei este grav”

Pe data de 3 decembrie 2025, Nicușor Constantinescu a depus pe rolul Curții de Apel București o cerere de întrerupere a executării pedepsei, următorul termen de judecată fiind stabilit pentru data de 18 martie 2026.

Libertatea a consultat Încheierea de ședință din 18 februarie pentru a vedea ce au invocat apărătorii lui Nicușor Constantinescu în fața instanței.

• „La dosarul cauzei s-a ataşat raportul de expertiză medico-legală nr. A1/20115/02.02.2026 întocmit de către INML privind pe persoana condamnată (Constantinescu Daniel Nicuşor – n.r.), precum şi faptul că apărătorul ales al (acestuia – n.r.) a depus la dosar un răspuns comunicat de către DGAMSP prin care se arată că explorarea PET-CT cu PSMA radiomarcat nu este disponibilă în nici un centru medical din România.
• Totodată s-a ataşat de către petentul-condamnat (Constantinescu Daniel Nicuşor – n.r.) o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, fiind de acord să fie reprezentat de apărătorul său ales, cerere întemeiată pe disp. art. 364 alin. 4 C.p.p.
• Curtea întreabă părţile dacă au de formulat alte cereri.
• Apărătorul ales al petentului-condamnat (Constantinescu Daniel Nicuşor – n.r.), având cuvântul, (arată că – n.r.) undeva prin luna mai ar fi disponibilă în rețeaua medicală Sanador, solicitarea apărării, având în vedere că acest PSMA este necesar nu doar pentru diagnostic, cât și pentru tratament, apreciind că cele două înscrisuri, pe de-o parte, raportul de expertiză medico-legal și, pe de altă parte, punctul de vedere oficial de la Ministerul Sănătății, ar trebui să facă un corp comun și care să susțină cererea apărării de întrerupere a executării pedepsei.
• De asemenea, arată că se mai specifică în cuprinsul raportului de expertiză faptul că acest tratament de specialitate se poate efectua numai prin internarea petentului în clinici de profil, aparținând Ministerului Sănătății, fie sub pază asigurată de ANP, fie în stare de libertate, prin întreruperea executării pedepsei din motive medicale pe o perioadă de 3 luni, lăsând la latitudinea instanței adoptarea celei mai adecvate decizii.
• În altă ordine de idei, arată că stadiul actual al patologiei este grav, fiind vorba de metastaze osoase și ganglionare, cu o evoluție nefavorabilă și faţă de precizările INML, în sensul că tratamentul de specialitate se poate efectua numai prin intermediul unei clinici de profil, dar acestea nu există în România, care să poată să permită acest tratament sub pază asigurată sau în stare de libertate prin întreruperea executării pedepsei.
• Apărarea apreciază că nu se poate în nici una dintre cele două moduri expuse de Parchet, astfel încât ar rămâne unul singur la îndemână, acesta fiind şi motivul pentru care Parchetul a precizat că rămâne la latitudinea instanței adoptarea cele mai adecvate decizii prin corelare și cu aspectele juridice pe care le implică acest caz.
• Curtea, având în vedere aspectele expuse de apărare, precum şi concluziile raportului de expertiză medico-legală cu privire la aspectele juridice, pune în discuţia părților dacă prezenta cauză se află în stare de judecată potrivit materialului probator existent la dosar sau se apreciază că acesta ar fi contradictoriu și se impune suplimentarea prin avizarea raportului de expertiză medico-legală.
• Apărătorul ales al petentului-condamnat (Constantinescu Daniel Nicuşor – n.r.), având cuvântul, arată că problema este că avizarea raportului de expertiză probabil ar mai dura foarte mult și, din păcate, situația petentului-condamnat este foarte gravă, orice zi care trece s-ar putea să conducă spre un deznodământ nefericit, apărarea aflându-se în situația ingrată pentru că ar trebui să îşi asume, el, ca apărător sau oricine altcineva, o eventuală amânare a cauzei, cu consecințe poate iremediabile asupra stării de sănătate a petentului.
• Arată că, în mod normal, raportul de expertiză medico-legală ar trebui trimis la comisie pentru avizare, deşi este conștient de durata acestei proceduri şi singurul impediment ar fi termenul şi consecințele negative asupra stării de sănătate, însă apreciază că ar trebui lămurită această situație, fiind normal să existe o colaborare între INML şi Ministerul Sănătății, dar s-a lăsat la aprecierea instanței. 
• Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, chiar dacă concluziile apar ca fiind ambigue la o primă verificare, acestea lasă judecătorului opțiunea de a alege între a da curs cererii așa cum a fost formulată, sau a o respinge efectiv, pentru că tratamentul sub baza Ministerului Sănătății n-ar putea fi decât consecința respingerii.
• În atare condiții, apreciază că nu este nevoie de avizarea acestui document, eventualul unei neclarități care ar putea apărea, pot fi corectate de instanță și singura chestiune care rămâne de dezbătut ar fi dacă dacă ANP poate asigura suportul logistic pentru paza pacientului și tratamentul acestuia în cadrul unei unităţi spitalicești din ţară”, se arată în documentul citat.

Cum a plecat în SUA la tratament și a „uitat” să revină în țară

În anul 2014, în timp ce era cercetat mai multe dosare penale, Nicușor Constantinescu s-a ales cu un mandat de arestare preventivă și unul de urmărire internațională, după ce a plecat la tratament în SUA și nu s-a mai întors.

În acel moment, Nicușor Constantinescu era încă președinte al CJ Constanța, fiind pus sub control judiciar.

Instanța i-a permis să părăsească teritoriul României în perioada aprilie-iunie 2014 pentru a ajunge în SUA, la o clinică din Baltimore, unde a fost supus unor intervenții chirurgicale la prostată.

La începutul lunii iulie 2014 Nicușor Constantinescu a depus, prin avocați, o cerere de prelungire a perioadei de tratament până în luna octombrie.

Presa din România a prezentat atunci înregistrări video care îl înfățișau pe Nicușor Constantinescu în timp ce fuma la terasa unui restaurant din New York sau în timp ce cumpăra un pepene, deși avocații susțineau că acesta e imobilizat la pat.

Pe data de 24 iulie 2014, Tribunalul București a admis cererea de arestare preventivă formulată de procurorii DNA pe numele lui Nicușor Constantinescu, pe motiv că acesta se sustrage procedurilor judiciare.

Nicușor Constantinescu a fost adus în țară în noiembrie 2014, sub escortă, fiind reținut în Turcia.

Nicușor Constantinescu, campion la prescripție

Nicușor Constantinescu a beneficiat din plin de „marea prescripție” generată de hotărârile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți, fiindu-i închise trei dosare pe motiv că s-a împlinit termenul de stingere a răspunderii penale:

• Pe 12 decembrie 2025, fostul președinte al CJ Constanța a scăpat prin prescripție de ultimul dosar de abuz în serviciu pentru care a fost trimis în judecată în 2016, dar a fost obligat să plătească peste 11 milioane de lei.
• Pe 6 octombrie 2025, Nicușor Constantinescu a scăpat și de dosarul în care a fost acuzat că a angajat CJ Constanța la plăți supraevaluate de patru ori pentru modernizarea Hergheliei Mangalia și amenajarea malurilor Lacului Corbu, deși cele două obiective nu țineau de Consiliul Județean. Prejudiciul pe care fostul șef al CJ trebuie să-l achite este de 5.570.821 de lei.
• Al treilea dosar de care Nicușor Constantinescu a scăpat pe mâna CCR și ÎCCJ este cel privind contractele de publicitate cu SC Combat Press SRL. Pe data de 3 mai 2023, Curtea de Apel Constanța a dispus încetarea procesului penal față de Nicușor Constantinescu, pentru infracţiunea de abuz în serviciu, în legătură cu o serie de articole de presă pe care acesta le-a „comandat” și le-a plătit din banii Consiliului Județean. În respectivele articole, Nicușor Constantinescu își ataca adversarii politici și se lăuda pe sine, iar prejudiciul este de 401.700 de lei.

Numai în aceste ultime trei dosare, Nicușor Constantinescu trebuie să plătească 17.593.866 de lei, la care se adaugă obligațiile civile din dosarele în care a fost deja condamnat.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro