Proiect de sancționare a comportamentului de hărțuire, hărțuire sexuală sau psihologică, în spațiul public și privat, depus în Parlament

Proiectul de lege a fost elaborat în contextul în care hărțuirea devine un fenomen răspândit în mediul public din România, în bună parte din cauza faptului că  fenomenul e definit și reglementat foarte restrictiv în legislația în vigoare.

Potrivit deputatului independent, definiri vagi, carențe din legislație  precum și categorii întregi de forme de hărțuire care nu intră sub incidența legii, creează un climat propice pentru comportament toxic în public, în privat, precum și în mediul profesional.

Opt din zece femei spun că nu se simt în siguranță când merg pe stradă noaptea iar patru din zece nu se simt în siguranță nici în timpul zilei

”Un exemplu elocvent e lipsa legislației care adresează hărțuirea din spații publice. Hărțuirea din spații publice, cunoscută și sub numele de hărțuire stradală afectează un număr foarte mare de fete și femei din România. Astfel opt din zece femei spun că nu se simt în siguranță când merg pe stradă noaptea iar patru din zece nu se simt în siguranță nici în timpul zilei. Șapte din zece femei nu se așteaptă ca vreo altă persoană să intervină dacă sunt hărțuite pe stradă”, spune Oana Bîzgan.

Deputatul independent mai arată că un alt exemplu de carență legislativă îl reprezintă legislația în vigoare cu privire la hărțuirea sexuală.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

”Hărțuirea sexuală e reglementată nu o dată, ci de două ori în codul penal, dar definirile sunt foarte restrictive și aplicabile doar în cadrul relațiilor de muncă. Asta în ciuda directivelor europene care definesc foarte larg același concept. Astfel, conform art. 3 din directiva 2010/41/UE  “hărțuirea sexuală este situația în care se manifestă un comportament indezirabil cu conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca scop sau ca efect lezarea demnității unei persoane și, în special, crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator”. Cu toate aceste reglementări și în ciuda lipsei aproape totale de statistici privind hărțuirea sexuală, campanii pe rețelele sociale precum campania #metoo ne arată cât de răspândită este problema în România”, spune parlamentarul.

99,3% dintre femei, la nivel global, au suferit în urma unei forme de hărțuire cel puțin o dată în viața lor

Oana Bîzgan prezintă și statisticile mondiale privind fenomenul hărțuirii în public sau în privat.

Astfel, conform unui studiu efectuat în anul 2014 de catre Organizația Hollaback!, statisticile mondiale arată că majoritateaa femeilor de pe glob au suferit la un moment dat de hărțuire stradală sau în public. 99,3% dintre femei au suferit în urma unei forme de hărțuire cel puțin o dată în viața lor, iar 49% dintre ele sunt hărțuite în fiecare zi. Și hărțuirea poate duce la forme mai grave de violență – violență la care trei din zece femei din România au fost supuse, uneori pornind de la vârsta de 15 ani”, spune Oana Bîzgan.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Deputatul își justifică demersul prin faptul că, în acest moment, nu există cadru sancționator pentru hărțuire, hărțuire sexuală sau hărţuire psihologică, altul decât cel oferit de legea penală.

”În cazul unor fapte ce nu pot fi dovedite că încalcă morala publică (conform Legii 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice) sau în cazul unor fapte ce nu au legătură cu activitatea profesională, victimele hărțuirii nu sunt protejate de nicio prevedere legală. Practic, hărțuirea, hărțuirea sexuală și hărțuirea psihologică, altele decat cele prevazute de legea penală și înfăptuite în afara unor relații de muncă nu sunt pedepsite în niciun mod”, spune inițiatoarea.

Ce prevede proiectul de lege și ce pedepse riscă cei care hărțuiesc persoane în spațiul public și privat

Potrivit proiectului, ”este interzis orice comportament de hărțuire, hărțuire sexuală sau hărțuire psihologică definite conform prezentei legi, atât în public, cât și în privat”. Săvârșirea în public de acte de hărțuire, hărțuire sexuală sau hărțuire psihologică definite
conform prezentei legi, constituie circumstanță agravantă.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

În plus, constituie contravenții și se sancționează cu amendă contravențională de la 3.000 lei la 100.000 lei, dacă faptele nu constituie infracțiuni, încălcarea dispozițiilor art. 6 alin. (1) – (4), art. 7 alin. (2), art. 8, art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (1) – (4), (6), (8) şi (9), art. 11 – 22
şi art. 29.;

În proiect mai este introdusă și competența ofiţerilor şi subofiţerilor din cadrul Ministerului de Interne pentru a constata contravențiile privind faptele de hărţuire, hărţuire sexuală sau hărţuire psihologică, atât în public, cât și în privat, definite conform legii 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi.

În ultima perioadă, numeroase femei au găsit curajul pentru a vorbi despre momentele în care au fost agresate sau hărțuire sexual. Multe dintre aceste mărturisiri au fost adunate sub umbrela hashtag-ului #MeToo.

Acest hashtag – #MeToo – a fost folosit la îndemnul actriței Alyssa Milano, în urma scandalului sexual în care a fost implicat producătorul Harvey Weinstein.

Citește și: Fostul principe Nicolae: Declarația de retragere a titlului nu a fost scrisă de mine. Am fost obligat să o accept, am refuzat să o semnez

Urmărește-ne pe Google News