Livetext Război în Iran, ziua 47. Iranul amenință să blocheze comerțul prin Marea Roșie și Golf

Președintele american Donald Trump i-a spus Mariei Bartiromo de la Fox Business că vede războiul cu Iranul ca fiind „foarte aproape de sfârșit” într-un interviu difuzat astăzi.

„Cred că este aproape de sfârșit. Îl văd ca fiind foarte aproape de sfârșit”, a spus Trump, spunându-i totodată lui Bartiromo că el crede că economia își va reveni „complet” după încheierea conflictului.

Agențiile de presă iraniene au relatat că patru nave au tranzitat apele din apropierea Iranului miercuri, călătorind spre și dinspre țară, în ciuda blocadei SUA care a intrat în vigoare marți.

Navele erau Agios Fanourios, operată de greci, Alicia și RHN, operate de chinezi, și nava container Golbon, sub pavilion iranian, potrivit agențiilor de știri semi-oficiale iraniene Tasnim și Mehr.

Datele MarineTraffic au arătat mișcările navelor, indicând faptul că trei dintre nave au intrat în apele iraniene, în timp ce Golbon se afla la ieșire.

Nava container Golbon, sancționată de Biroul de Control al Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, „a continuat să opereze în apropierea Strâmtorii Hormuz, în ciuda amenințărilor SUA și a blocadei Marinei SUA”, a declarat Tasnim.

Un oficial american a declarat miercuri că interdicțiile nu au loc în Strâmtoarea Hormuz și au loc în mare parte în Golful Oman.

Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a declarat că blocada acoperă porturile iraniene din Golful Persic și Golful Oman, dar nu și strâmtoarea în sine și că traficul care nu are legătură cu Iranul ar putea continua să tranziteze.

CENTCOM a mai relatat astăzi într-o postare pe X că „în primele 48 de ore ale blocadei americane asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene, nicio navă nu a trecut de forțele americane”.

„În plus, 9 nave s-au conformat instrucțiunilor forțelor americane de a se întoarce și de a se întoarce către un port sau o zonă de coastă iraniană”, a adăugat acesta.

Șeful armatei israeliene, Eyal Zamir, declară că armata a „aprobat planuri pentru continuarea atacurilor – atât în ​​Liban, cât și în Iran”. El a spus că armata a lovit Iranul cu armata americană „dur, i-a deposedat de capacitățile lor defensive și i-a slăbit”.

„Acum nu trebuie să le permitem nicio realizare în problema nucleară, în Hormuz și în celelalte chestiuni aflate pe masă”, a adăugat el. „Știm cum să-i pregătim pentru un atac puternic imediat.”

În ceea ce privește Libanul, oficialul a declarat că atacurile sale asupra Hezbollah în sudul țării continuă. „Capturăm și curățăm zone cheie și eliminăm amenințările din așezările din nord.”

Biroul prim-ministrului Netanyahu a declarat că noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar, și-a exprimat intenția de a „continua relațiile strânse dintre Ungaria și Israel” în timpul unei „conversații introductive călduroase”, notează Times of Israel.

Magyar l-a demis pe prim-ministrul ungar, Viktor Orban, după ce a câștigat cu o majoritate covârșitoare alegerile din weekend. Orban a demonstrat în repetate rânduri o aliniere politică strânsă atât cu Netanyahu, cât și cu Trump.

Într-un comunicat, biroul a declarat că Netanyahu a fost invitat să participe la ceremonia care marchează 70 de ani de la „Revolta maghiară” din 1956.

Prim-ministrul israelian face obiectul unui mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru crime de război. În calitate de stat membru al CPI, Ungaria ar trebui să-l aresteze dacă ar călători în țară.

Experții ONU au condamnat „agresiunea ilegală și campania de bombardamente nediscriminatorii” a Israelului în Liban, afirmă Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.

Israelul a ucis peste 250 de persoane pe 8 aprilie, cea mai grea rundă de atacuri de la reaprinderea conflictului cu Hezbollah pe 2 martie.

„Aceasta nu este autoapărare. Este o încălcare flagrantă a Cartei ONU, o distrugere deliberată a perspectivelor de pace și un afront la adresa multilateralismului și a ordinii internaționale bazate pe ONU”, au declarat experții într-un comunicat.

Rapoartele inițiale au descris blocada SUA ca o blocadă a Strâmtorii Ormuz, condusă de CENTCOM, care se ocupă de operațiunile militare din zonă.

Acest lucru a fost ulterior rafinat pentru a preciza că blocada ar viza doar porturile iraniene. Cu toate acestea, urmăritorii navelor au observat câteva nave care au reușit să iasă din porturile iraniene. Acest lucru este de înțeles, având în vedere vasta zonă care trebuie supravegheată.

În ciuda implicării a 10.000 de aviatori, pușcași marini și marinari, a cel puțin o duzină de ambarcațiuni și o duzină de aeronave, aceasta rămâne o zonă extinsă de patrulat.

SUA au indicat că alte țări vor participa, iar Trump a declarat că detaliile vor fi furnizate luni. Deocamdată, nu există alte detalii de la Casa Albă, dar intenția de a bloca Iranul este clară.

Această situație este caracterizată de mesaje contradictorii și de natura imprecisă a postărilor lui Trump pe rețelele de socializare, însă obiectivul SUA este de a izola Iranul de piețele mondiale, de a-l împiedica să câștige bani din aprovizionarea cu energie și de a împiedica alte țări să utilizeze porturile iraniene.

Trump susține că China și SUA lucrează împreună și că Beijingul este fericit că deschide Strâmtoarea Hormuz.

„China este foarte fericită că deschid permanent Strâmtoarea Ormuz. Fac asta și pentru ei – și pentru întreaga lume. Această situație nu se va mai întâmpla niciodată”, a spus Trump într-o postare pe rețelele de socializare.

Nu a existat niciun comentariu din partea Chinei cu privire la declarația lui Trump.

În timpul unei vizite în Qatar, Antonio Costa, președintele Consiliului European, declară:

Uniunea Europeană are două priorități: să acționeze în direcția unui încetare a focului durabil în regiune și să redeschidă Strâmtoarea Hormuz.
Este un partener de încredere pentru statele din Golf, astăzi și în viitor.
UE este pe deplin solidară cu statele din Golf și cu poporul lor împotriva atacurilor iraniene.
De asemenea, salută negocierile de la Washington dintre Liban și Israel ca o cale către realizarea păcii.
O blocadă a Strâmtorii Ormuz este extrem de periculoasă pentru economia globală, iar asigurarea securității navigației este crucială.
UE continuă să sprijine Libanul și să asiste guvernul său în dezarmarea Hezbollah.

Armata iraniană a avertizat că va bloca comerțul prin Marea Roșie, precum și prin Golf și Marea Oman, dacă blocada navală americană asupra porturilor iraniene continuă.

Într-o declarație difuzată de televiziunea de stat iraniană, șeful centrului central de comandă al armatei a declarat că „puternicele forțe armate ale Republicii Islamice nu vor permite continuarea niciunui export sau import în Golful Persic, Marea Oman și Marea Roșie”.

El a adăugat că Iranul „va acționa decisiv pentru a-și apăra suveranitatea națională și interesele”.

Președintele Donald Trump a declarat că războiul dintre SUA și Iran este „foarte aproape” de final, pe măsură ce ostilitățile se atenuează în contextul unui acord de încetare a focului cu durata de două săptămâni.

„Cred că se apropie de final, da. Consider că este foarte aproape de final”, i-a spus Trump prezentatoarei FOX Business, Maria Bartiromo, într-un interviu care va fi difuzat în cursul zilei de astăzi, în cadrul emisiunii „Mornings with Maria”.

Donald Trump a declarat de asemenea că i-a cerut președintelui chinez Xi Jinping să nu furnizeze arme Iranului, iar Xi ar fi răspuns că China nu face acest lucru. Declarațiile au fost făcute într-un interviu difuzat miercuri pe Fox Business, potrivit AFP. „I-am trimis o scrisoare și mi-a răspuns că, în esență, nu face asta”, a explicat Trump jurnalistei Maria Bartiromo.

Ambasadorul Israelului în Statele Unite, Yechiel Leiter, a criticat dur implicarea Franței în negocierile dintre Israel și Liban, afirmând că Parisul nu ar trebui să joace niciun rol în acest proces, informează AFP. „Este sigur că nu vrem să-i vedem pe francezi amestecându-se în aceste negocieri”, a declarat Leiter, marți seara, la Washington, la finalul unor discuții directe între cele două țări.

Diplomatul israelian a subliniat că „Franța nu este necesară” și că influența sa „nu este pozitivă, mai ales în Liban”. Întrebat de o jurnalistă dacă Israelul a încercat în mod coordonat să excludă Parisul din negocieri, Leiter a răspuns ferm: „Ne-ar plăcea să ținem Franța cât mai departe posibil practic de orice, dar mai ales atunci când este vorba despre negocieri de pace.”

Apelurile Franței și ale altor 17 țări, adresate marți Libanului și Israelului, de a profita de oportunitatea oferită de aceste negocieri directe, mediate de SUA, nu au fost bine primite de partea israeliană. Parisul, care are legături istorice cu Libanul, a presat pentru includerea conflictului din Liban în acordul de armistițiu dintre SUA și Iran, provocând nemulțumirea Israelului. În plus, Franța a denunțat drept „intolerabile” atacurile israeliene din Liban de la 8 aprilie, care au dus la peste 350 de morți și peste 1.200 de răniți, și s-a opus unei ofensive terestre israeliene.

Relațiile dintre președintele francez Emmanuel Macron și premierul israelian Benjamin Netanyahu sunt cunoscute pentru tensiunile lor, mai ales după ce Franța a recunoscut Palestina ca stat, conform AFP.

Iranul a achiziționat în secret un satelit de spionaj chinez construit de Earth Eye Co., dezvăluie Financial Times. Satelitul TEE-01B, lansat din China în 2024, a fost cumpărat de Forțele Aerospațiale ale Gardienilor Revoluției Islamice (CGRI) și utilizat pentru supravegherea bazelor militare americane din Orientul Mijlociu.

Potrivit documentelor militare iraniene divulgate, satelitul a fost folosit pentru a monitoriza baze militare cheie, oferind imagini satelitare detaliate și coordonate marcate orar. Printre obiectivele supravegheate se numără baza aeriană Prince Sultan din Arabia Saudită, baza Muwaffaq Salti din Iordania, instalații din apropierea bazei navale a Flotei a V-a americane din Bahrain și aeroportul din Erbil, Irak. Imaginile capturate în martie 2026 au fost realizate înainte și după atacuri cu drone și rachete asupra acestor locații, revendicate ulterior de Gardienii Revoluției.

Acest acord între Teheran și Beijing a facilitat accesul Gardienilor Revoluției la rețeaua de stații terestre comerciale a companiei chineze Emposat, cu sediul în Beijing. Rețeaua Emposat, conform raportului, operează în Asia, America Latină și alte regiuni, oferind servicii de control și date prin satelit.

La 14 martie 2026, președintele american Donald Trump a confirmat că avioane americane staționate la baza aeriană Prince Sultan au fost atacate, detaliu ce coincide cu datele obținute de satelitul TEE-01B în timpul supravegherii din 13-15 martie.

Până în prezent, Casa Albă, CIA, ministerele chineze ale Apărării și de Externe, precum și companiile Earth Eye Co. și Emposat, au refuzat să comenteze informațiile apărute în presă.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune că problema livrării de arme americane către Kiev a devenit una „majoră” după războiul declanșat în Iran de Statele Unite și Israel. El mai susține și că negociatorii americani „nu au timp” pentru țara sa.

Negociatorii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner „sunt în permanenţă în discuţii cu Iranul şi nu au timp pentru Ucraina”, care este îngrijorată de aprovizionarea cu arme, a declarat preşedintele ucrainean într-un interviu acordat marţi, 14 aprilie, televiziunii germane, relatează AFP.

„Se străduiesc să obţină mai multă atenţie din partea lui Putin pentru a pune capăt războiului”, a spus Zelenski despre cei doi emisari americani, pe care i-a descris ca „oameni pragmatici”. Însă, „dacă Statele Unite nu exercită presiuni asupra lui Putin (…) şi poartă doar un dialog blând cu ruşii, atunci aceştia nu vor mai avea teamă”, a avertizat liderul de la Kiev.

Vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat că, în ciuda neîncrederii profunde dintre Washington și Teheran, există speranțe pentru un acord de pace cu Iranul. „Nu veți rezolva această problemă peste noapte”, a precizat el, subliniind totuși că negociatorii iranieni doresc să ajungă la un acord și că este „foarte optimist în privința situației actuale”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment organizat de Turning Point USA, conform Reuters.

Președintele Donald Trump a anunțat marți că discuțiile pentru încetarea războiului cu Iranul ar putea fi reluate în Pakistan în decurs de două zile. Aceasta vine după ce negocierile de la finalul săptămânii trecute au eșuat, determinând Washingtonul să impună un blocaj asupra porturilor iraniene. Armistițiul existent, valabil pentru două săptămâni, mai are o săptămână până la termenul de expirare.

Blocada impusă de Statele Unite în Strâmtoarea Ormuz amplifică presiunile asupra pieței globale de petrol, afectând în mod special India, al treilea cel mai mare importator de petrol din lume, relatează CNBC.

India, care importă peste 85% din necesarul său zilnic de petrol, adică aproximativ 5,5 milioane de barili, se confruntă acum cu o criză majoră a aprovizionării. Recent, țara a primit primul transport de petrol iranian din ultimii șapte ani, dar noile restricții americane închid această sursă de aprovizionare. Mai mult, o lovitură suplimentară a venit pe 11 aprilie, când a expirat derogarea SUA ce permitea importurile de petrol din Rusia, o altă sursă vitală pentru India într-o piață deja tensionată.

„India se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra aprovizionării, odată cu pierderea petrolului iranian și cu imposibilitatea de a obține petrol rusesc”, a declarat Mukesh Sahdev, analist-șef pentru petrol la compania XAnalysts.

Situația se complică și mai mult, având în vedere că aproximativ 3 milioane de barili pe zi de petrol care tranzitau anterior Strâmtoarea Ormuz nu mai sunt accesibili Indiei, potrivit lui Sahdev. În aceste condiții, rafinăriile indiene caută cu disperare alternative, cu un accent sporit pe importurile din Rusia.

Cu stocuri de petrol estimate la doar 160 de milioane de barili, suficiente pentru 30 de zile în caz de criză, India este vulnerabilă la șocuri prelungite de aprovizionare. În comparație, China dispune de rezerve ce îi pot asigura necesarul timp de 300 de zile.

Dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă timp de 6 până la 12 luni, economia globală va intra inevitabil în recesiune, a avertizat Ken Griffin, CEO-ul fondului de investiţii Citadel, în cadrul conferinţei Semafor World Economy din Washington, potrivit CNBC.

„Să presupunem că strâmtoarea rămâne închisă pentru următoarele şase până la douăsprezece luni, lumea va ajunge într-o recesiune. Nu există nicio modalitate de a evita acest lucru”, a declarat Griffin. Miza economică a tensiunilor din Orientul Mijlociu este uriaşă, având în vedere importanţa strategică a acestei rute de transport pentru petrol.

Griffin a subliniat că o astfel de criză ar putea grăbi tranziţia către surse de energie alternativă, precum cea eoliană, solară şi nucleară. Totuşi, el a adăugat că impactul conflictului ar fi fost şi mai grav dacă SUA ar fi întârziat o eventuală intervenţie militară împotriva Iranului, permiţându-i acestuia să-şi consolideze capacităţile militare.

Deşi bursele şi-au revenit după pierderile cauzate de atacul american asupra Iranului din februarie, perspectivele rămân fragile. Preţurile petrolului, de exemplu, se menţin la aproximativ 100 de dolari pe baril, un nivel semnificativ mai mare decât înaintea conflictului, când cotaţiile erau de sub 70 de dolari. Conform analiştilor citaţi de CNBC, riscul escaladării tensiunilor dintre SUA şi Iran nu este încă pe deplin luat în calcul de pieţe, iar economiile din Asia sunt deosebit de vulnerabile la volatilitatea preţurilor petrolului.

Cel puţin trei nave care au plecat din porturi iraniene au traversat Strâmtoarea Ormuz, sfidând blocada militară instituită de SUA, arată datele de urmărire maritimă analizate marţi, conform AFP. Totuşi, unele dintre aceste nave s-au întors ulterior în porturile de unde au plecat.

În total, şapte nave legate de Iran au traversat strâmtoarea de la intrarea în vigoare a blocadei americane, luni, la ora 14.00 GMT, potrivit datelor furnizate de platforma de monitorizare maritimă Kpler.

Printre acestea se numără vrachierul „Christianna”, sub pavilion liberian, care a transportat 74.000 de tone de porumb în portul iranian Bandar Imam Khomeini. Nava a trecut de insula Larak în jurul orei 16.00 GMT, luni, conform informaţiilor Kpler.

O altă navă, petrolierul „Elpis”, sub pavilion Comore, încărcat cu 31.000 de tone de metanol, a părăsit portul iranian Bushehr din Golful Persic pe 31 martie. Aceasta a fost detectată în apropierea insulei Larak la ora 11.00 GMT și a traversat strâmtoarea câteva ore mai târziu. Totuşi, semnalul transponderului navei a dispărut la ora 23.00 GMT, iar locaţia sa rămâne necunoscută, conform datelor analizate.

Printre alte nave care au traversat strâmtoarea se numără şi „Argo Maris”, care a navigat din Iran, potrivit aceleiaşi surse.

Conflictul din regiunea strâmtorii a complicat monitorizarea navelor, analiştii maritimi avertizând că semnalele acestora sunt adesea perturbate sau manipulate. Tensiunile s-au intensificat după ce Iranul a închis practic accesul prin strâmtoare la finalul lunii februarie, ca răspuns la atacuri americane şi israeliene asupra teritoriului său.

Statele Unite au anunţat duminică impunerea propriei blocade, după eşecul negocierilor diplomatice cu Teheranul. Potrivit CENTCOM, comandamentul militar american din regiune, blocada a fost aplicată „imparţial împotriva navelor tuturor naţiunilor” care încearcă să intre sau să iasă din porturile iraniene din Golful Persic şi Golful Oman.

„Nicio navă nu a trecut de blocada americană şi şase nave comerciale s-au conformat instrucţiunilor forţelor americane de a se întoarce pentru a reintra într-un port iranian din Golful Oman”, a declarat CENTCOM marţi, printr-o postare pe reţeaua X.

Administrația Trump va permite expirarea unei derogări de 30 de zile de la sancțiunile privind petrolul iranian pe mare la sfârșitul acestei săptămâni, în contextul în care SUA impun o blocadă asupra transporturilor din porturile iraniene, a relatat marți Reuters, citând doi oficiali ai administrației.

Această mișcare semnalează faptul că „Trezoreria depune eforturi maxime în cadrul strategiei Economic Fury” împotriva Iranului, a declarat unul dintre oficiali, conform raportului, referindu-se aparent la Operațiunea Epic Fury, notează Iran Insight.

Derogarea, emisă de Departamentul Trezoreriei pe 20 martie, a permis ca aproximativ 140 de milioane de barili de petrol să ajungă pe piețele globale și a contribuit la ameliorarea presiunii asupra aprovizionării cu energie în timpul războiului împotriva Iranului. Derogarea urmează să expire pe 19 aprilie.

Țările europene elaborează un plan postbelic pentru o coaliție largă de țări, excluzând Statele Unite, pentru a ajuta la eliberarea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, relatează Wall Street Journal, citând oficiali anonimi, notează Al Jazeera.

Israelul și Libanul au convenit să poarte negocieri directe suplimentare „la o dată și un loc convenite de comun acord”, potrivit unei declarații a purtătorului de cuvânt adjunct al Departamentului de Stat al SUA, după ce au avut loc discuții directe la Washington, marți, conform CNN.

În timpul discuțiilor, primele purtate între cele două părți în ultimele decenii, „Statele Unite și-au exprimat speranța că discuțiile pot depăși domeniul de aplicare al acordului din 2024 și pot duce la un acord de pace cuprinzător”, se arată în declarație.

„Statele Unite au afirmat că orice acord de încetare a ostilităților trebuie încheiat între cele două guverne, mediat de Statele Unite, și nu pe o cale separată”, se arată în comunicat.

„Statele Unite au subliniat că aceste negocieri au potențialul de a debloca asistență semnificativă pentru reconstrucție și redresare economică pentru Liban și de a extinde oportunitățile de investiții pentru ambele țări”, a adăugat acesta.

„Israelul și-a exprimat angajamentul de a se angaja în negocieri directe pentru a rezolva toate problemele restante și a realiza o pace durabilă care va consolida securitatea, stabilitatea și prosperitatea în regiune”, se arată în declarație.
Libanul, a precizat acesta, „a reafirmat nevoia urgentă de implementare deplină a anunțului de încetare a ostilităților din noiembrie 2024, subliniind principiile integrității teritoriale și ale suveranității depline a statului, solicitând în același timp un armistițiu și măsuri concrete pentru a aborda și atenua criza umanitară gravă pe care țara continuă să o îndure ca urmare a conflictului în curs”.

Dolarul a scăzut marți pentru a șaptea scădere zilnică consecutivă, după ce investitorii au devenit optimiști că un acord de pace între SUA și Iran ar putea fi posibil.

Președintele Donald Trump a declarat că discuțiile pentru a pune capăt războiului din Iran ar putea fi reluate în Pakistan în următoarele două zile, după ce eșecul negocierilor de weekend a determinat Washingtonul să impună o blocadă porturilor iraniene.

„Aveți îndrumări foarte clare din partea administrației Trump că aceștia caută o rampă de ieșire aici, iar acest lucru contribuie la așteptările pieței că în cele din urmă va exista un acord simbolic între SUA și Iran, care să permită încetarea atacurilor și ca Iranul să permită redeschiderea strâmtorii”, a declarat Karl Schamotta, strateg șef de piață la Corpay din Toronto, pentru agenția de știri Reuters.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE