REPORTAJ. Cum arată buncărele împotriva bombelor din București: „Sunt niște camere goale la subsol. Din 1975 nu s-a mai făcut nimic!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În București sunt aproape 1.200 de spații în care populația ar trebui să se poată adăposti în caz de atac aerian. Adică un sfert din totalul buncărelor din toată țara, potrivit listei oficiale publicate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Libertatea a intrat în câteva dintre adăposturile din Capitală și a găsit niște săli insalubre, unele fără electricitate sau grup sanitar.
Cuprins:
Cu lista Inspectoratului pentru Situații de Urgență (IGSU) în mână, am pornit în căutarea așa-ziselor buncăre unde populația ar trebui să găsească adăpost în caz de pericol. Am fost la zece locații, în patru dintre sectoarele Capitalei. Lăsate în uitare de zeci de ani, în unele am găsit beciuri umede, cu noroi pe jos și gunoaie. Unele au fost casă pentru oamenii fără adăpost, până i-au alungat proprietarii sau poliția.
Subsol fără ventilație și cu ieșirea de urgență blocată
Administratorul unui bloc din Rahova cu adăpost la subsol ne permite să vedem spațiul, dar dorește să-și păstreze anonimatul. Vrea să sublinieze de la început că spațiul nu este în administrarea locatarilor, ci a Primăriei Sectorului 5 și a IGSU, care, de altfel, l-au mai vizitat în ultimii ani:
„Le-am explicat că ventilatoarele nu merg, lumina e stricată, ieșirea de urgență e înfundată, dar n-au făcut nimic. O să venim să stăm ca sardinele aici! Mi-au dat patru hârtii pe care să le semneze oamenii din bloc, cum că au luat parte la un fel de instruire, dar să facă o verificare, nu s-a întâmplat”.
Bărbatul spune că a văzut demult un adăpost adevărat, în Slatina, iar ce are el la subsol nu poate să fie numit astfel. „Avea instalație electrică pusă la punct, ventilatoare, toalete, duș, spațiu mare și o altă ieșire”.
Într-un răspuns pentru Libertatea Primăria Sectorului 5 spune că a identificat la inspecții toate problemele semnalate de locatari: „Din verificările efectuate în teren s-a constatat faptul că acestea nu sunt utilate cu grupuri sanitare, iar un număr însemnat au sistemul de ventilație, manometrul şi/sau ventilatorul, inutilizabile.” Menționează și că primarul poate doar să dispună „măsuri de control a modului de întreţinere a spaţiilor de către administratorul acestora”.
„La noi se moare de haos”
Mihai Mereuță, președintele Ligii Asociațiilor de Proprietari Habitat, care are ca membri peste 15.000 de administrații de bloc din țară, spune că mereu responsabilitatea va fi pasată.
Legislația arată însă că există adăposturi publice de protecție civilă, în grija primăriilor, și fondul privat de adăpostire, în grija proprietarilor clădirilor. Așadar, la cele de la subsolul blocurilor, proprietarii trebuie să țină spațiile funcționale. „În adunarea generală, proprietarii trebuie să-i ceară administratorului să țină în stare de funcționare toate dotările, ușile, sistemele de ventilație, trebuie să funcționeze tot”. Iar lucrările mai mari pentru adăposturi ar trebui să fie achitate de primărie.
Am sesizat dinainte de Colectiv faptul că e o ruptură între atribuții, finanțare și subordonare. Practic, primăria ar trebui să poată finanța și să subordoneze activitatea la nivel local de protecție civilă. Banii sunt la primărie, ISU nu are resursele să susțină construcțiile.Mihai Mereuță, președintele Ligii Asociațiilor de Proprietari Habitat:
Protecția civilă înseamnă inclusiv pregătirea populației în caz de urgență de orice fel, ține să menționeze Mereuță. Așa cum a văzut în Liverpool, Marea Britanie, când a fost dată alarma într-o noapte. „Noroc că m-am uitat la cum reacționează ceilalți. Eu am ieșit ultimul. Aveai un pliant care zicea să te prezinți la punctul de întâlnire, care era bine marcat în parcare - meeting point. E amuzant, dar eu credeam că acolo e locul de întâlnire când pleacă în excursii. Noi nu avem exercițiul alarmei. La noi se moare de haos”.
„Supărarea mea e alta: de ce ne batem cu rușii?”
Pe strada Pucheni, din sectorul 5, o femeie iese din bloc să-și plimbe câinele. N-a auzit niciodată de vreun adăpost în caz de bombardament. Administratoarea blocului, o femeie mărunțică, cu o sacoșă de pânză pe mână, gata parcă să rezolve orice problemă, se apropie iute. „Da, este și aici. Și la scara următoare... Sunt două adăposturi, dar niciunul amenajat corespunzător”, spune Veronica Florea și este de acord să ne fie ghid.
„Nu au toalete, wc-uri, avem camerele goale și holul lung cu țevi de căldură, apă caldă, apă rece. Există o gură de aerisire. Blocul este construit trainic, trebuia să fie vizitat de Ceaușescu și e bine făcut. În 1975 a fost dat în folosință”.
Administrația pe care o conduce are grijă să asigure curățenia, căile de acces să nu fie blocate, dar spațiul rămâne unul rece și umed, de subsol. Femeia își amintește că au vizitat-o, cam din trei în trei ani, oameni de la primărie să o întrebe de el. „Ultima oară a venit un tânăr arhitect care a făcut niște schițe la ce este pe aici. Dar aia a fost tot…”, spune Florea.
La ieșirea din bloc, oamenii se adună pe lângă ea curioși. Un pensionar care a lucrat în armată a preluat frâiele discuției: „Oricum, dom‘le, credeți că mai ajunge vreunul la subsol? Teoretic, iei o apă cu tine, dacă apuci. Supărarea mea e alta: de ce ne batem cu rușii, noi fiind de partea americanilor? Să-mi răspundeți, vă rog, la o întrebare: câte războaie au câștigat americanii pe unde au fost?”.
„O ușă a fost furată, prin ieșirea de urgență intrau oamenii străzii”
În sectorul 4, pe strada Tătulești, administratorul blocului deschide ușa întrebător. Confirmă că există un adăpost la subsol, dar „e plin de păianjeni”. „A venit mai demult o doamnă de la Capitală. Nu s-a uitat ce-i acolo, doar m-a întrebat diverse! E un adăpost ca toate cele de pe aici, are trei compartimente, uși metalice. Toate blocurile cu patru niveluri au, dar din 1975 nu s-a făcut nimic! Cine să le verifice?”.
Unul dintre locatarii blocului se distrează când aude denumirea acestor spații. „Să fim serioși, nu le poți numi adăposturi împotriva bombelor, sunt niște camere goale, la subsol!”
Sectorul 6, bulevardul Drumul Taberei. Un bloc lung, din 1973, cu magazine alimentare la parter, bănci și florărie, are la subsol un adăpost din beton armat. Președinta blocului este mulțumită de spațiu. „Este mai bine ca la alții unde e plin de șobolani!”. În rest, pereți goi, nefinisați.
Legătura cu buncărele învecinate se face trecând peste sau pe dedesubtul unor rețele de țevi întortocheate. Ar trebui ca acolo să se adăpostească măcar cei 71 de locatari de pe scară. „Nu este nimic amenajat! O ușă a fost furată, prin ieșirea de urgență intrau oamenii străzii să se adăpostească și să doarmă. Cred că o să intrăm noi în canalele de pe stradă sau vom merge la metrou. Dar adăpostul din bloc, cum vedeți, sunt doar niște pereți”, spune femeia.
Am încercat să păstrăm curățenia și subsolul uscat. Dar altceva nu am putut face. Nu există toalete, apă potabilă, nimic. Cei de la Armată au trecut pe aici în urmă cu vreo doi ani, că ușile nu se închid, că aia nu merge, dar pe cei de la Primărie nu i-a interesat vreodată.Administrator de bloc din sectorul 6:
În sectorul 3, pe bulevardul Nicolae Grigorescu, adăpostul îi este acum folositor unei singure persoane: „Acolo își ține femeia de serviciu materialele. Bucureștiul nu are nimic funcțional. Știu despre ce vorbesc: un adăpost trebuie să aibă apă, ventilatoare, o a doua ieșire, toalete, spațiu de depozitare. Unde găsești așa ceva?”, se întreabă un locatar.
Ce spun primăriile
Aceeași întrebare am adresat-o și noi IGSU și primăriilor. Ne-au răspuns, pe lângă Sectorul 5, și primăriile sectoarelor 2 și 4, până la publicarea articolului.
Primăria Sectorului 2 ne-a spus că are doar opt adăposturi publice, restul de 337 fiind familiale, deci din fondul privat de adăpostire. Unul dintre cele opt adăposturi necesită lucrări de reparații la instalațiile sanitare. „În sarcina administrației publice locale se află inspectarea și verificarea adăposturilor publice de protecție civilă și dispunerea de măsuri către administratorii acestora pentru remedierea eventualelor disfuncționalități la instalațiile sanitare, electrice și de ventilație sau repararea ușilor etanșe și igienizarea spațiilor”, au menționat reprezentanții sectorului 2.
Primăria Sectorului 4 a spus că, din cele aproape 170 de adăposturi de pe raza pe care o administrează, niciunul nu este în administrarea sa, fiind toate familiale.
Camere marcate cu un triunghi albastru și cu grup sanitar
Potrivit legii, adăposturile de protecție civilă sunt spații special amenajate pentru protecție, proiectate, executate, dotate, echipate și autorizate de IGSU. Acestea fac parte din ceea ce se cheamă sistemul național de adăpostire care cuprinde:
- adăposturi pentru puncte de comandă destinate Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;
- adăposturi publice de protecţie civilă aflate în administrarea consiliilor locale;
- fondul privat de adăpostire realizat de operatorii economici şi proprietarii de imobile.
Aceste spații pot fi folosite de proprietari și în alte scopuri, dar trebuie să fie eliberate în 24 de ore din momentul în care li se cere asta. Adăposturile cu o suprafață mai mare de 100 de metri pătrați trebuie să fie prevăzute cu acces pentru persoanele cu dizabilități, încăperi pentru adăpostit, grup sanitar și ieșire de salvare cu oblon etanș, instalație de ventilație, instalație electrică și instalație sanitară.
Ele trebuie să fie marcate vizual cu un pătrat portocaliu în interiorul căruia este un triunghi albastru.
