Trupele speciale au pătruns ca să prindă sute de câini şi pisici în Amzacea, dar autoritățile nu lămuresc unde le-au dus
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La operaţiune, „mascaţii” au lucrat alături de oamenii interlopului constănţean Gabriel Ciupercă, potrivit martorilor oculari. Stăpâna adăpostului improvizat recunoaște că animalele stăteau în condiții improprii, însă când s-a dus să le vadă, la autoritățile din Constanța, susține că a găsit doar o parte, și că erau ținute toate la grămadă.
Cuprins:
- Campanie pe net pentru „salvarea unor animale schingiuite”
- Poliţiştii, în echipă cu bodyguarzii lui Ciupercă
- „Dezordine totală”, „padocuri improvizate”
- „Toate animalele prezentau boli”
- „N-am vrut să fie omorâţi”
- Arca lui Noe, nu cum ar fi trebuit să fie, ci cum s-a putut
- „Doamnă, Steluţa v-a uitat deja!”
- Au vrut să-i ducă la şeful Delfinariului, dar nu i-au dat fonduri
- Unii dintre ei au ajuns la adăpostul primăriei
- Adăpostul Primăriei: 150 de locuri, 278 de câini
- Primarul şi Mahatma Gandhi
Pe 21 mai, ora 14.00, Secţia Penală a Judecătoriei Constanţa a emis un mandat de percheziţie domiciliară, la solicitarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa. „Autorizez efectuarea percheziţiei domiciliare în comuna Amzacea, sat General Scărişoreanu, (n.r. - urmează adresa), deţinut de suspecta Leşeschi Doina”.
Mandatul a fost semnat de judecătorul de drepturi şi libertăţi Bogdan Mihai Dumitru, care a fost supranumit de presa locală din Constanţa „judecătorul-mitralieră”, după o postare pe Facebook a magistratului.
În imagine, judecătorul Dumitru apărea în echipament de trupe de comando, cu o mitralieră pe umăr și cu o mască pe față.
Revenind la percheziția din mai 2021, apariţia în zori a unei coloane de maşini şi dube cu girofar n-a trecut neobservată în satul General Scărişoreanu. Localitatea are sub o mie de cetățeni şi e situată în plin câmp, între Adamclisi și Olimp-Neptun, printre lanuri de grâu şi de ovăz.
Campanie pe net pentru „salvarea unor animale schingiuite”
Ținta a fost casa Doinei Leşeschi, care este într-una din marginile satului, bine camuflată de bălăriile care s-au dezvoltat vertiginos de pe urma ploilor. Cei care au reclamat-o pe femeie pentru că ţine multe animale în curte nu sunt, totuşi, vecinii sau alţi oameni din sat. Adăpostul improvizat unde Doina Leşeschi şi Viorel Tcaci ţineau peste o sută de câini şi zeci de pisici a devenit ţinta unei campanii inițiate pe Facebook.
Campania a fost dedicată salvării unor animale despre care un val de indignare digital le-a considerat întemnițate și ținute în condiții improprii, chinuite.
Aşa se face că la Serviciul de Protecţia Animalelor din IPJ Constanţa au fost înregistrate peste o sută de sesizări.
La percheziţie au participat, pe lângă medici veterinari angajaţi la Poliţia Animalelor, şi agenţi înarmaţi din Serviciul de Acţiuni Speciale.
Pe baza acestor sesizări, Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa a deschis, în luna aprilie, dosar de urmărire penală, nr. 3067/P /2021 (83396 / 2021), privind infracţiunea de schingiuire sau rănire a animalelor. Fapta e prevăzută de art. 25 alin. 1 litera e, din Legea 205/2004 şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
Poliţiştii, în echipă cu bodyguarzii lui Ciupercă
Ordinul de percheziţie, valabil 15 zile, a fost pus în aplicare pe 3 iunie. Operaţiunea a fost coordonată de comisarul şef Laurenţiu Carp, cel care conduce Serviciul de Ordine Publică din cadrul IPJ Constanţa, şi de comisarul-şef Dragoş Cozianu, de la Serviciul de Protecţia Animalelor, din cadrul IPJ Constanţa.
La prinderea animalelor, conform unor martori la operaţiune, poliţiştii coordonaţi de Carp şi de Cozianu au primit o mână de ajutor din partea subalternilor tatuaţi şi musculoşi ai lui Gabriel Ciupercă, fost lider al unei grupări infracţionale. Cipuercă a fost condamnat la şase ani de închisoare cu executare, în 2013, de Curtea de Apel Bucureşti, pentru fraude electronice (furt de bani de pe carduri).
Fiica lui Gabriel Ciupercă, Mădălina, deţine un adăpost pentru animale în satul Poiana, din Constanţa, şi se numără printre persoanele care au sesizat autorităţile despre adăpostul din Amzacea.
Ceea ce au găsit autoritățile a confirmat unele dintre reclamații.
„Dezordine totală”, „padocuri improvizate”
Iată ce a consemnat comisarul-şef Cozianu în procesul verbal întocmit în urma percheziţiei: „Pătrundem în curte, unde solul este din pământ, acoperit cu vegetaţie spontană (iarbă) şi fecale de animale (câine).
Procedând la percheziţionarea dependinţei dispusă pe latura de Est a zonei mediane, în interior s-au găsit un număr de aproximativ 15-20 de câini, rasă comună, aceştia nefiind închişi individual şi prezentând boli, în diferite stadii.
Procedând la percheziţionarea dependinţei situată în imediata apropiere, pe latura de Sud, în interior s-au găsit un număr de aproximativ 40 de pisici, acestea nefiind închise individual şi prezentând boli, în diferite stadii”.
Mai departe, poliţiştii şi veterinarii au descoperit „patru padocuri improvizate pentru câini adulţi, în primul padoc, observăm 3 câini adulţi, rasă comună, în al doilea padoc, observăm doi câini (pui), rasă comună, aceştia nefiind închişi individual şi prezentând boli, în diferite stadii, celelalte două padocuri fiind goale”.
În cursul descinderii, comisarul-şef Cozianu remarcă şi nereguli din domeniul de expertiză al Poliţiei Rutiere: „Continuând percheziţia în zona de Sud a curţii, se constată că aici se află două rulote auto, de culoare albă, a căror marcă nu a putut fi stabilită şi fiind neînmatriculate. În ambele rulote, au fost găsite un număr de 15-20 de pisici şi câte un câine de rasă comună, prezentând boli, în diferite stadii”.
Cozianu include în procesul-verbal şi observaţii legate de starea gospodăriei: în serele de lângă casă, pământul era „acoperit cu excremente de animal (cabalină)”, iar în curte domneşte „dezordinea totală”: „Pe toată suprafaţa curţii sunt împrăştiate la întâmplare fecale de animale, diferite materiale textile (saltele, bureţi, haine), materialele fiind în stare avansată de degradare din cauza condiţiilor improprii de depozitare”.
„Toate animalele prezentau boli”
Şeful Poliţiei Animalelor consemnează că, în urma percheziţiei, „având în vedere că toate animalele identificate în locaţia percheziţionată prezentau boli, în diferite stadii, s-a emis Ordinul de plasare în adăpost nr. 985703 din 3.06.2021, iar animalele au fost capturate, transportate şi plasate în adăposturi autorizate”.
În total, comisarul Cozianu scrie în procesul-verbal că au fost capturaţi 128 de câini şi 33 de pisici. Operaţiunea a durat peste 10 ore. „Mascaţii” au fost prezenţi doar în prima parte a percheziţiei, până s-au lămurit că echipele nu sunt amenințate de nimeni.
Nu au fost ridicate toate animalele din curtea respectivă. Poliţiştii au încărcat în cuşti ce au putut prinde, cu ajutorul unor voluntari de la asociaţii de protecţie a animalelor. „Încă mai sunt câini acolo, ai mei îi aud noaptea şi latră la ei”, spune un sătean din General Scărişoreanu.
Pe lângă curtea percheziţionată, se văd stivele de saltele şi grămezile de paie, acoperite cu prelate. Câţiva căţei cu cap de dog şi corp de teckel latră dacă te apropii de tigaia cu boabe, pe care le-a înmuiat ploaia. De după saltele, apar şi câţiva câini mari, blănoşi, intimidaţi de gălăgia pe care o produc tovarăşii lor mai scunzi.
„Sunt încă speriaţi, după percheziţie. Unii câini şi unele pisici au scăpat cu fuga, atunci”, explică Doina Leşeschi.
Leşeschi recunoaște că animalele erau multe și nu beneficiau de ceea ce legea și condițiile normale i-ar impune ei, ca îngrijitoare a lor. Dar spune că alternativa era moartea lor.
„N-am vrut să fie omorâţi”
La două săptămâni după descinderea poliţiştilor, femeia spune că se află încă în stare de şoc. Are 60 de ani, poartă un fel de haină impermeabilă şi papuci de plastic. Are o asociaţie, Spike - Refugiul Animalelor şi spune că de 20 de ani adună câini şi pisici. „Nu am avut aşa mulţi mereu. Dar a fost slăbiciunea mea”, afirmă Doina Leşeschi. „Slăbiciune, n-ar fi trebuit să accept. Dar n-am putut”, recunoaște ea eroarea de a pune salvarea peste calculul posibilităților. Cum au ajuns atâtea animale la ea?
Green Life, firma Mariei Bucur, fostă directoare din Primăria Constanţa, avea contract cu municipalitatea pentru a strânge câinii fără stăpân. „Doamna Maria Bucur îi strângea şi apoi mă suna şi mă întreba: «Îi luaţi voi sau îi ducem la ecarisaj, să-i omoare?». Şi n-am putut să zic să-i ducă să-i omoare. Cei de la Green Life mi-au adus mulţi câini, mulţi…”.
Arca lui Noe, nu cum ar fi trebuit să fie, ci cum s-a putut
Acum şase ani, Doina Leşeschi anunţa pe Facebook că intră în greva foamei, ca protest față de eutanasierea câinilor fără stăpân.
„Tot ce am putut să fac a fost să împiedic să fie omorâţi câinii aceştia. Mai mult de atât... Ţarcuri n-am apucat să le facem, că ne-am mutat din loc în loc. Cu mâncarea lor ne descurcăm greu, din donaţii. Pentru tratamente medicale, facem eforturi supraomeneşti. Am un medic veterinar cu care colaborez de mulţi ani, pe prietenie, nu cu contract. Da, câţiva dintre câini aveau râie, dar erau sub tratament, erau mai bine decât atunci când i-am găsit”, spune femeia.
O vreme, Doina Leşeschi şi Viorel Tcaci, cu tot cu animalele lor, au stat într-o casă din satul Miriştea, tot în judeţul Constanţa. Apoi s-au mutat, din cauza unor neînţelegeri cu fostul proprietar, nemulţumit de destinaţia pe care o luase fostul lui imobil: „Când a murit mama mea, fraţii mei au decis să vindem casa părintească şi să împărţim banii. Din partea care mi-a revenit, am cumpărat acest teren şi această casă aici, sperând să ne aşezăm şi să ne amenajăm adăpostul în linişte”.
Comisarul-şef Cozianu a scris în procesul-verbal al percheziţiei că Doina Leşeschi şi Viorel Tcaci locuiesc „fără forme legale” în casa din General Scărişoreanu, deoarece adresele lor din buletin sunt altele.
„Doamnă, Steluţa v-a uitat deja!”
„Recunosc, eram depăşiţi de situaţie”, adaugă Doina Leşeschi, arătând spre haosul din curtea casei. „La percheziţie, poliţiştii au distrus padocurile, tot ce făcusem împrejmuire, să stea animalele. O căţeluşă foarte bătrână o ţineam într-un padoc, singură. Ea dormea, toată ziua. Mânca şi dormea, abia putea umbla. Au luat-o şi pe ea. Au luat-o şi pe Steluţa, câinele meu alb, al meu, de ani de zile. Au băgat-o în cuşcă, au zis: Nu, doamnă, nu lăsăm nimic! Apoi, vreo oră au tot râs de mine: Doamnă, Steluţa v-a uitat deja! Ei, Steluţa, cu cine mergi tu, mergi cu noi sau stai aici?”.
Tot preluând câini meniţi ecarisajului, Doina Leşeschi s-a oprit din numărat. Nu ştie exact câte animale avea în grijă. Nici comisarul-şef Cozianu nu a ţinut să facă un recensământ detaliat al patrupedelor, după percheziţie. Din peste o sută de pisici, câte a observat comisarul, în procesul verbal, poliţiştii au capturat doar o treime. Numărul câinilor este trecut evaziv în document: „foarte mulţi”.
Ceea ce s-a întâmplat mai departe cu animalele e neclar. Unele stau ceva mai bine, dar nu cum ar trebui, de altele nu se știe.
Au vrut să-i ducă la şeful Delfinariului, dar nu i-au dat fonduri
Serviciul de Protecţia Animalelor a fost înfiinţat prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 175 din octombrie 2020. În ianuarie, au fost organizate concursuri, la nivelul inspectoratelor de poliţie judeţene, pentru ocuparea a 264 de posturi în cadrul structurilor de Protecţia Animalelor. Necesarul de posturi, aprobat prin OUG, este de 488 de agenţi, plus 88 de medici veterinari.
La IPJ Constanţa, în fruntea Serviciului de Protecţia Animalelor a fost numit comisarul-şef Dragoş Cozianu.
După cazul cailor capturaţi de pe malul Lacului Techirghiol, aceasta este a doua mare intervenţie a Poliţiei Animalelor din Constanţa.
Conform legii, animalele preluate trebuie plasate în adăposturi autorizate. În judeţul Constanţa, există doar şase astfel de adăposturi pentru câini, aprobate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
Potrivit surselor Libertatea din cadrul Primăriei Constanţa, comisarul-şef Cozianu a dispus întâi plasarea celor 128 de câini într-un adăpost deţinut de medicul veterinar Adrian Bîlbă, la Palazu Mic. În calitate de director al Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii din Constanţa, Bîlbă a primit în custodie şi 13 dintre caii capturaţi la Techirghiol.
Dar Consiliul Judeţean Constanţa, cel care se ocupă de animalele preluate de Poliţie, nu i-a pus la dispoziţie lui Bîlbă şi un buget pentru a suporta cheltuielile cu hrana şi îngrijirea cailor.
Unii dintre ei au ajuns la adăpostul primăriei
Refuzaţi de directorul Delfinariului, Cozianu şi subalternii lui au dus câinii la Adăpostul public pentru animale fără stăpân, gestionat de Primăria Constanţa. În ordinul de plasare, şeful Protecţiei Animalelor a scris că a dus o parte dintre câini la Adăpostul Asociaţiei Save the Dogs, din Cernavodă.
„Nu am preluat niciun câine, doar am ajutat la capturarea lor”, a explicat Andreea Manea, responsabil de proiecte la Save the Dogs.
Contactat telefonic, comisarul-şef Cozianu susţine că e doar o neînţelegere: „În cazul în care se impunea, duceam şi acolo. La momentul emiterii, am estimat cam câte animale erau în curte. După, au fost inventariate. Puteam să trec 4-5 adrese. În procesele verbale de punere în aplicare a prezentului ordin, scrie clar unde, cu ce şofer etc. se duc animalele. Dacă îi duceam în cinci locuri, nu emiteam cinci ordine, tot unul”.
Când a fost întrebat unde au fost plasaţi cei 128 de câini capturaţi în Amzacea, comisarul-şef Cozianu a spus că tocmai intră într-o şedinţă şi nu poate vorbi. Până la momentul publicării acestui articol, nici şeful Protecţiei Animalelor, nici IPJ Constanţa, nici Consiliul Judeţean Constanţa nu au răspuns la această întrebare: unde au fost duse animalele luate cu mascaţii din marginea satului General Scărişoreanu?
Adăpostul Primăriei: 150 de locuri, 278 de câini
Tot ce a putut afla Doina Leşeschi e că 74 dintre câini se află în adăpostul Primăriei Constanţa. Nici Steluţa, nici căţeluşa bătrână nu se află printre ei.
La o săptămână de la percheziţie, femeia a primit permisiunea să-i vadă, după o programare prealabilă.
În imaginile filmate de ea, în timpul vizitei, se văd câinii ţinuţi câte 15-20 într-un ţarc. Pe jos e ciment, iar pe laturi sunt puse saltele, asemănătoare cu saltelele consemnate în procesul verbal al percheziţiei.
Nici aici câinii nu stau separat, deşi Cozianu sublinia în raportul lui că au stadii diferite de boală şi trebuie să stea în padocuri individuale.
Adăpostul Primăriei Constanţa este o necunoscută. La prezentarea generală, pe site-ul oficial al Primăriei, apare un pătrăţel negru. La fel, în dreptul rapoartelor de activitate ale Serviciului de Gestionare a Animalelor Abandonate din Primăria Constanţa. Nu se ştie câţi câini adăposteşte, câţi câini a dat spre adopţie şi câţi câini a eutanasiat.
Regula nescrisă, dar cunoscută de activiştii pentru drepturile animalelor, era ca, la 7 zile de la intrare, câinele să fie eutanasiat.
În noiembrie 2020, primarul Vergil Chiţac anunţa că în oraş nu se mai capturează câini, deoarece adăpostul Primăriei, care are 150 de locuri, e plin. În iunie, în acest adăpost, Poliţia Animalelor a decis că mai încap 128 de câini în ţarcurile pe care edilul promisese că le extinde.
Conform legii, proprietarul are termen de 45 de zile să revendice animalele plasate în adăpost, prin ordin. Am întrebat Consiliul Judeţean Constanţa, UAT-ul care, legal, răspunde de aceste animale. Am întrebat Primăria Constanţa ce se va întâmpla cu cei 128 de câini duşi la adăpostul Municipalităţii.
Cine plăteşte pentru hrana şi tratamentele lor, ce se va întâmpla cu ei după cele 45 de zile?
Niciun răspuns, deocamdată. Cele 33 de pisici au fost plasate, prin ordinul semnat de comisarul-şef Cozianu, la un cabinet veterinar din Lumina, Constanţa, SC Blue Vet 4 Pets. Conform legii, cabinetele veterinare nu intră în categoria adăposturilor autorizate unde pot fi plasate animalele preluate de autorităţi.
Primarul şi Mahatma Gandhi
„Iubiţi şi câinii vagabonzi”, se intitula o postare din 2019 pe Facebook, aparţinând lui Vergil Chiţac, primarul de zi, pe atunci senator. Chițac se declara atunci impresionat de „cât de crud sunt trataţi câinii în adăpostul primăriei”. „Cred că Mahatma Gandhi spunea că atitudinea faţă de animale reflectă gradul de civilizaţie şi progresul moral al unei naţiuni. Subscriu! Soluţia este cea pe care am prezentat-o în campania din 2016, am reluat-o de atunci de nu mai ştiu câte ori şi pe care o reiterez. Câinii trebuie adunaţi de pe străzi toţi şi ţinuţi în condiţii normale. Pentru asta trebuie inventariaţi urgent şi construite padocuri suplimentare pentru a-i caza”.
Primăria Constanţa, acum condusă de Chiţac, nu a comunicat la întrebările Libertatea ce măsuri a întreprins şi ce buget a alocat în acest an pentru a schimba şi situaţia câinilor fără stăpân din oraş. Și care sunt condiţiile în adăpostul public din strada Vârful cu Dor.
