SONDAJ/ Germanii şi francezii nu ar vrea ca NATO să apere România, dacă ar fi atacată. Expert: „Alianţa e solidă. La război merg profesioniştii, restul sunt opinii”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Liderii de astăzi spun că NATO, care pe 4 aprilie a sărbătorit 70 de ani de la înfiinţare, este principalul motiv pentru care Europa şi SUA sunt zone atât de sigure şi prospere. Cetăţenii par că încep să se îndoiască de asta, însă. La ceas de sărbătoare în NATO, cele mai recente date pot fi citite într-o notă îngrijorătoare. Arată o scădere drastică a încrederii în această organizaţie.
Cuprins:
Un astfel de sondaj tulburător a fost publicat pe 3 aprilie de YouGov, o companie internaţională care realizează studii de piaţă pe internet – unul dintre principalii jucători în domeniu.
Este pus sub semnul întrebării inclusiv Articolul 5, "coloana vertebrală" a NATO – prevederea potrivit căreia un atac asupra unui stat membru echivalează cu un atac asupra tuturor.
N-ar merge la război pentru România
Inima NATO stă în Articolul 5. Invocarea lui de către o ţară atacată ar atrage implicarea întregii Alianţe.
Studiul YouGov arată că cetăţenii principalelor state membre încă susţin acest principiu, dar în număr tot mai mic. Franţa este ţara în care oamenii sunt cel mai puţin probabil să susţină Articolul 5, deşi este vorba în continuare de o majoritate – 53%.
Sondajul devine cu adevărat interesant atunci când oamenii din 8 state sunt întrebaţi punctual despre intrarea în război în favoarea unui stat sau altul. YouGov a ales o serie de ţări pentru acest experiment – marii jucători, precum SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania, şi state de la marginea Alianţei, precum Croaţia, Ucraina, ţările baltice şi România.
Rezultatele scot la iveală o serie de stereotipuri, precum faptul că germanii nu au o părere bună despre turci. 61% consideră că Turcia nu ar trebui apărată şi doar 14% sunt în favoarea activării Articolului 5. Nemţii i-ar apăra pe francezi – 55% în favoarea Articolului 5, faţă de numai 23% împotrivă.
Germanii nu vor însă să apere în general statele de la marginea Europei. Ucraina ar fi, la fel, lăsată singură. Mai ciudat este că germanii nu vor nici măcar pe americani să îi susţină.
În cazul României, 39% dintre nemţi nu ar vrea să apere ţara noastră, 30% ar fi în favoarea intervenţiei, iar 30% nu ştiu.
Francezii ar fi ceilalţi europeni care nu ar apăra România, dar diferenţa e mai mică. 33% sunt în favoare, 35% împotrivă şi 35% sunt nehotărâţi. Aceștia ar merge la război în număr covârşitor în favoarea Germaniei – 57% au zis da.
Europenii nu mai văd relevanţa NATO
Rezultatele studiului (realizat pe un eşantion de 8.985 persoane, din Marea Britanie, Germania, Franţa, Danemarca, Suedia, Finlanda, Norvegia şi SUA – state-cheie ale NATO) arată că susţinerea pentru Alianţă este în scădere.
De exemplu, în 2017, aproape trei sferturi din britanici susţineau NATO. Acum, numărul a ajuns la numai 59%. În Germania, susţinerea a scăzută de la 68% la 54%.
Veştile nu sunt complet negre. Procentele nu s-au transferat la cei care se opun NATO, ci la cei indecişi.
În Statele Unite, scăderea a fost mai puţin dramatică, în ciudat opoziţiei preşedintelui Donald Trump şi a criticilor sale.
Nu doar susţinerea pentru NATO a scăzut, ci şi părerea europenilor despre relevanţa Alianţei. Sunt medii ale scăderii cuprinse între 7 şi 10 procente faţă de 2017. Cu alte cuvinte, europenii nu mai atribuie pacea relativă a ultimilor ani NATO sau, cel puţin, ameninţarea teroristă i-a făcut să aibă mai puţină încredere în Alianţă.
Expert: „Oamenii se dau mari pe internet”
Libertatea a vorbit cu expertul în securitate şi în NATO Hari Bucur-Marcu. Pentru el, rezultatele nu sunt surprinzătoare sau îngrijorătoare.
"NATO este o organizaţie militară deosebit de solidă. În toate statele NATO contează foarte mult partea de putere militară, mai mult decât voinţa populară de a merge la război", spune Hari Bucur-Marcu.
El susține că există două principale explicaţii pentru aceste percepţii. Pe de o parte, cetăţenii occidentali sunt de ani buni supuşi unei campanii de dezinformare puternice. Dintr-o astfel de campanie a rezultat şi votul din cazul Brexit-ului. Pe de altă parte, e uşor să bravezi în online, însă opiniile de genul acesta nu se transformă şi în acţiuni.
"În virtual, oamenii tind să răspundă într-un anumit fel. Să se dea mari, când răspund la întrebări", mai spune Hari Bucur-Marcu.
NATO este cea mai mare putere militară a lumii, iar de Alianţă se ocupă statele şi militarii.
"Când este vorba de mers la război, merg profesioniştii, care respectă nişte legi, norme internaţionale, la care publicul nu prea comentează, nu are opinie despre asta. Opinia generală, că nu e bine să îi supărăm pe ruşi sau e bine să le arătăm ruşilor că suntem mai tari, ăstea sunt doar opinii".
Pe 4 aprilie, NATO a sărbătorit 70 de ani de la înfiinţare. Acordul a fost semnat în 1949, între 12 membri fondatori. Acum, numărul a ajuns la 29. Atunci, la înfiinţare, al Doilea Război Mondial se încheiase cu doar 4 ani în urmă şi lumea se temea de izbucnirea unei noi conflagraţii, după ce Rusia cucerise de facto o jumătate din Europa. Următoarele patru decenii au fost macate de Războiul Rece, între NATO şi URSS. După '90, NATO a fost activă în conflicte precum cel din Iugoslavia, Irak şi Afganistan.
