Instanța Uniunii Europene și-a motivat decizia spunând că aceasta ar acționa în sprijinul sănătății și siguranței angajaților, care ajung să lucreze peste maximul de 48 de ore pe săptămână, stabilite prin lege.
În București, unul din 4 angajați petrece, în medie, 45 de minute în drum spre locul de muncă, arată un studiu realizat de compania de cercetare de piață Reveal Research. Aproximativ 64% din locuitorii Capitalei ajung la serviciu cu transportul în comun, în timp ce 27% preferă confortul mașinii personale, 4% iau taxiul, iar restul ajung la locul de muncă pe jos sau cu bicicleta.
Un calcul simplu ne arată că la orele lucrate săptămânal se mai adaugă alte 7 ore și jumătate petrecute pe drum. Cei mai avantajați sunt angajații care au un metrou în apropiere de casă și de locul de muncă. Unele parcuri de birouri, precum Novo Park sau West Gate, aflat în apropierea stației de metrou Pipera, le scurtează cu 15 minute drumul celor care lucrează aici, mai arată cercetarea Reveal. Astfel, peste jumatate dintre angajații care lucrează în parcul West Gate și o treime dintre cei de la Novo Park ajung cu metroul la serviciu, în mai puțin de 30 de minute.
Pe aceleași considerente a fost construit și complexul de cămine West Gate Studios, deținut de Liviu Tudor. Studenții care locuiesc aici se bucură nu numai de un grad de confort sporit și de o chirie mai mică față de cea pe care ar plati-o dacă ar închiria o garsonieră, dar ajung la facultate la timp, pentru că au acces facil la metrou.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_38107703bf07b852a392516d66aba009.jpg)
Ce impact negativ are drumul spre muncă pentru organism
Pe lângă neplăcerea de a sta în trafic atât de mult timp, drumul spre muncă și înapoi acasă are efecte negative inclusiv asupra organismului nostru, scrie Time.com. Iată care sunt principalele probleme cu care se confruntă cei care fac naveta sau care petrec mai mult de o oră pe drum, zilnic:
● Colesterol mai mare
● Glicemie mărită
● Risc crescut de depresie și de anxietate
● Nivelul de fericire și de satisfacție scade
● Creșteri anormale ale tensiunii arteriale
● Tulburări ale somnului
● Accentuarea durerilor de spate
Când ar putea fi redusă ziua de muncă în România
Suedia este prima țară din lume care a decis să reducă ziua de muncă de la 8 la 6 ore, în speranța că va crește productivitatea angajaților și că aceștia vor fi mai fericiți. Angajatorii au început, treptat, să facă această schimbare și speră să vadă rezultatele cât mai rapid, așa cum au observat managerii de la sediul Toyota din Goteborg. De 13 ani, angajații companiei nu petrec mai mult de 6 ore la birou, iar în acest timp firma a raportat o creștere a profitului și o retenție mai bună a angajaților.
„Ziua de lucru de 8 ore nu este atât de eficientă cum se crede. Ca să îți păstrezi concentrarea pe o anumită sarcină 8 ore este o provocare căreia nu mulți sunt capabili să îi facă față. Pentru a simplifica viața angajaților și pentru a le echilibra traseul profesional cu viața personală încercăm să includem pauze pentru a face ziua mai ușor de suportat”, a declarat CEO-ul companiei, Linus Feldt, pentru Fast Company.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_f0925cba7e6ac9ac14ad89393a35cc27.jpg)
Deocamdată, ziua de lucru de 6 ore este în faza de experiment, iar studiile vor arăta dacă, într-adevăr, este o mișcare inteligentă pentru companiile care își doresc să crească productivitatea, fără a-și suprasolicita angajații.
În România, un angajat full-time lucrează, în medie, 40,8 ore pe săptămână, mai mult decât italienii, finlandezii sau danezii, dar mai puțin decât turcii, care conduc clasamentul, cu 52,9 ore de lucru pe săptămână, și mai putin decât grecii, britanicii, polonezii, nemții sau bulgarii, arată un raport realizat de Eurostat. Iar în condițiile în care media Uniunii Europene este de 41,6 ore pe săptămână, nu putem spune că românii stau prost la acest capitol, însă trebuie remarcat faptul că această medie este în creștere în țara noastră, dar și faptul că puține companii raportează numărul real de ore suplimentare petrecute de angajați la serviciu.
Pe de altă parte, românii care lucrează cu contracte de muncă part-time muncesc cu aproape 4 ore în plus față de media europeană. Astfel, un angajat cu normă redusă stă la serviciu 23,5 ore pe săptămână, față de doar 19,9 ore, cât este media în Uniune.
Sursă foto: Shutterstock, Copyright: Gabriel Petrescu
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_a94b5870ee228b98ec0374c5cecc2b06.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_d1ba7525abe37252d882b48356668181.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_c9dd5c6505d141357773be7718349cfd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_bc635ece0f5bb350c6e521ddd6d191ef.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b7c23fecdcefe56e0885565fe909e326.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_8d1a72e19207177af53e5ff5a277317e.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_0b61e65f888ba5615af0b2eeb41c3a54.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_2da9bd469f577beff895a0591c85e1d6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_ccf75af35077e69df90c665d6a764b36.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_e6915d4aba3e4d64976033eee6afa193.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_ad296b5b37d0aa2737e6b29caca2bb0b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_7d801695e1dc5b2f04426ce704f18536.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/115_34c917340766fcb215347afadd7258b1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_954bb08fb02b6fd02b848de76de29a9e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_f908da1961b1ee907a41ccd29ae80a33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_78db589cbe0c4b14a997ddbbd04367c6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_81349a269ffc1ea152c2e0233734e36d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/254_3573c1fc6e9180ba845812601a05c7c3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_79e022e4874b55ae38b3bbdd23286cfb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_46a29506b1e107f00516eb62f320b5f9.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.