Cum își regândesc turismul o parte dintre orașele europene. “Unii cred că e magnific fără turiști, dar o să-și schimbe părerea când șomajul va exploda”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dacă în anii trecuți locuitorii din Barcelona, Veneția sau Amsterdam erau exasperați de numărul uriaș de turiști, acum, din cauza pandemiei, aceștia sunt nevoiți să se gândească la un viitor ușor diferit. Asta pentru că fără forfotă, o parte dintre afaceri, hoteluri și restaurante va avea de suferit, iar șomajul riscă să explodeze. Așa că miza e tot pe “musafiri”, dar, dacă se poate, unii mai puțin gălăgioși.
Cuprins:
- Nimeni nu vrea să se întoarcă la viața turistică sufocantă de dinainte de COVID-19
- Bunele intenții nu înseamnă nimic, în lipsa planurilor concrete
- Veneția schimbă turiștii pe studenți
- Un viitor fără Airbnb
- Veneția a scăpat de coșmarul vaselor de croazieră
- Turismul viitorului ia în calcul distanțarea socială
“Turiști, plecați acasă!”, e mesajul unui graffiti apărut anul trecut pe zidurile Barcelonei.
Acum, că turiștii chiar au plecat, metropola trăiește cu frica unui colaps economic, ca toate marile orașe care s-au bazat în ultimii ani pe banii aduși de vizitatori, scrie The Guardian.
Însă autoritățile locale nu stau cu mâinile în sân, ci pun la cale un plan ambițios de a aduce înapoi turiștii, fără să-i supere prea mult pe locuitorii care-i urăsc pe “invadatori”.
Dispariția turiștilor pune sub semnul întrebării supraviețuirea multor afaceri și restaurante din centrul Barcelonei. Iar previziunile asociațiilor comercianților catalani sunt cu adevărat sumbre - unu din patru restaurante va da faliment, ca urmare a pandemiei de coronavirus, iar aceeași soartă o vor avea 15% din micile afaceri.
Nici alte orașe care s-au bizuit prea mult în turism nu au vești mai bune, iar la mijloc sunt zeci de mii de joburi.
Nimeni nu vrea să se întoarcă la viața turistică sufocantă de dinainte de COVID-19
Totuși, pentru cercetătorii în urbanism, academicienii și primarii unora dintre cele mai vizitate orașe europene, ultimele luni au reprezentat o oportunitate unică de regândire a modelului de business.
Și nimeni nu mai vrea să se întoarcă la viața turistică sufocantă de dinainte de COVID-19.
“Praga vrea un alt tip de vizitatori”, spune Barbora Hrubá, șefa unei agenții turistice din capitala Cehiei. Iar mesajul este unul asemănător și-n alte metropole europene, devenite în ultimii ani mai primitoare cu străinii decât cu propriii locuitori.
Nu vreau mai mulți turiști. Vreau mai mulți vizitatori.Xavier Marcé, consilierul responsabil pentru turism al Barcelonei:
Iar în Amsterdam și Veneția, ochii tuturor se îndreaptă spre un mod mai sustenabil de a atrage vizitatorii, care să nu mai sacrifice confortul celor care au ales să trăiască permanent în metropolele turistice ale Europei.
Bunele intenții nu înseamnă nimic, în lipsa planurilor concrete
Orașele care și-au crescut dependența față de banii aduși de turiști plătesc acum un preț scump, iar singura soluție de viitor este diversificarea economiei, avertizează viceprimarul Barcelonei, Janet Sanz.
Însă diversificarea economiei este un lucru mai ușor de spus decât de pus în practică pentru orașe ca Barcelona, care la doar 1,6 milioane de locuitori, a avut peste 30 de milioane de vizitatori în 2019.
Lucrurile nu stau foarte diferit în alte metropole europene.
Cei 270.000 de locuitori ai Veneției au primit anul trecut 25 de milioane de turiști, iar 19 milioane de străini i-au asaltat în același an pe cei 873.000 de locuitori ai Amsterdamului.
Veneția schimbă turiștii pe studenți
În ultimii ani, numărul uriaș de turiști a început să fie văzut drept o amenințare existențială pentru supraviețuirea orașului de la marginea lagunei. Dar acum dezbaterea este alta: cum va reuși metropola să evite colapsul economic în lipsa vizitatorilor?
Turiștii au început să se întoarcă, timid, după relaxarea măsurilor din peninsulă, în special cei care vin cu mașina din Austria, Germania, Franța și Belgia. Însă cele mai multe hoteluri rămân închise, iar cele care s-au aventurat să deschidă devreme funcționează la doar o treime din capacitate.
Totuși, autoritățile venețiene au sărit în ajutorul hotelierilor.
“Proprietarii care închiriau turiștilor au semnat un acord cu universitățile și Consiliul Local pentru a da aceleași spații în folosința studenților. Ăsta-i un semn bun”, spune consilierul pentru turism al Veneției, Paola Mar.
Un viitor fără Airbnb
Iar Amsterdam, Barcelona și Lisabona au profitat de prăbușirea turismului pentru a stăvili în sfârșit așa-numitul fenomen Airbnb, care a dus în ultimii ani la o explozie a chiriilor și i-a forțat pe locuitori să părăsească zonele centrale și să se retragă în suburbii.
Jaime Palomera, purtătorul de cuvânt al Uniunii Chiriașilor din Barcelona, vrea revocarea miilor de licențe turistice de apartament, acordate pe perioadă nedeterminată de către autoritățile din Catalonia.
De asemenea, acesta cere executivului catalan să închidă “portița” legislativă care le permite proprietarilor să-și închirieze camerele turiștilor.
Veneția a scăpat de coșmarul vaselor de croazieră
Mare parte din antipatia venețienilor pentru turiști era provocată de uriașele vase de croazieră care întunecau orizontul lagunei. Cum nu au nicio jurisdicție asupra portului, autoritățile locale au depins până acum de bunăvoința inexistentă a Romei. Însă pandemia a rezolvat ceea ce guvernul a evitat atâta amar de vreme să facă: a alungat vasele de croazieră din apele Veneției.
“În sfârșit, nu mai trăim cu teama că vom fi martorii unei coliziuni a acestor monștri. Dar chiar și așa, nu pot să nu mă gândesc la angajații din portul destinat navelor de croazieră. Suntem împotriva acestor vase și am spus întotdeauna că avem nevoie de o soluție. Însă muncitorii trebuie să fie protejați”, spune Matteo Secchi, liderul unui grup de activiști care vrea să alunge vasele de croazieră din Veneția.
Cu zeci de mii de locuri de muncă în pericol, pandemia a provocat aceste orașe să găsească un nou mod de a face turism. Și, preferabil, fără a provoca un șomaj în masă.
Turismul viitorului ia în calcul distanțarea socială
“Sunt oameni care cred că orașul este magnific în lipsa turiștilor. Dar s-ar putea să-și schimbe părerea atunci când statul nu le va mai plăti 80% din salariu, iar șomajul va exploda la 18%. Iar asta s-ar putea întâmpla începând din septembrie”, avertizează Xavier Marcé, consilierul responsabil pentru turism al Barcelonei.
Marcé crede că turismul viitorului nu trebuie să se concentreze pe numărul de vizitatori, ci pe distribuția acestora. Așa că vrea să-i încurajeze pe turiști să viziteze noi zone din oraș, în loc de a se aduna în locurile tradiționale de pe magneții de frigider.
Aceeași idee apare și în planul de relansare a turismului postpandemie din Amsterdam.
Însă olandezii recunosc că nu o să fie tocmai ușor să-i convingă pe turiști să evite cele mai populare locuri din orașul de pe Amstel.
Nimeni nu se așteaptă ca turismul să-și revină prea mult până la finele anului. Așa că răspunsul la întrebarea “cum va arăta turismul viitorului?” se va mai lăsa așteptat o vreme.
Foto: EPA
