Un cercetător de la Cambridge a făcut portretul extratereștrilor: sunt simetrici, sociali, au limbaj și tehnologie. „Să bei un ceai cu vecinul extraterestru ar putea fi posibil”

După ce Copernic a introdus teoria heliocentrică în secolul al XVI-lea, astronomii au început să caute „alte lumi” și le-au populat cu creaturi imaginare.

Pionieri precum Johannes Kepler (părintele teoriei care explică mișcările planetare) și William Herschel (descoperitorul planetei Uranus) au crezut în existența vieții extraterestre.

Uitându-se prin telescopul său, Herschel chiar credea că vede orașe și păduri pe suprafața Lunii.

Căutăm încă

În 2017, un obiect misterior numit „Oumuamua” a fost observat trecând prin sistemul nostru solar, iar mai mulți astronomi au făcut o sugestie controversată cum că ar putea fi o sondă trimisă de o civilizație extraterestră.

De asemenea, în februarie, roverul Perseverance al NASA a aterizat pe Marte în căutarea vieții extraterestre microbiale.

Pe de altă parte, locul de căutare al vieții este incomprehensibil de mare: astronomii estimează că există mai mult de 100 de miliarde de planete doar în galaxia noastră, Calea Lactee, plus multe altele în restul universului.

Ce am putea găsi

Un zoolog spune însă că anumite răspunsuri s-ar putea afla chiar în fața noastră.

În cartea „Ghidul zoologului către galaxie”, dr. Arik Kershenbaum susține că viața de pe Pământ furnizează o serie de indicii despre ce am putea găsi pe alte planete.

Recomandări

AEP a virat 22 de milioane de lei partidelor. SOS și POT, mufate la fondurile publice. AUR ia mai mult ca PNL

Kershenbaum, cercetător la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, susține că „legile universale ale biologiei” care guvernează viața pe Pământ se aplică și extratereștrilor.

Cea mai importantă dintre acestea este că speciile evoluează prin selecție naturală, piatra de temelie a biologiei, propusă de Charles Darwin.

Evoluția, piatra unghiulară a biologiei

Indiferent cum ar lucra biochimia extratereștrilor și indiferent cum ar diferi condițiile planetare de mediu, Kershenbaum argumentează că selecția darwinistă funcționează. Iar aceasta ghidează evoluția extratereștrilor către un meniu restrâns de posibilități.

Astfel, cercetătorul e convins că viața extraterestră are o serie de similarități impresionante cu viața de pe Pământ.

Cum comunică? Analizând modul în care unii pești folosesc impulsuri electrice pentru a semnaliza statutul social, Kershenbaum spune că ar putea exista alte planete unde comunicarea să se facă prin electricitate, se arată în descrierea cărții de pe site-ul lanțului de librării Cărturești.

Recomandări

Contabila-șefă de la Spitalul „Sf. Spiridon” Iași a câștigat mai mult decât colegii medici într-un proiect european contra hepatitei. Din 7,8 milioane de euro, peste 2,4 milioane de euro au mers pe salarii

Cum rămâne cu sexul?

„Au sex extratereștrii?”, întreabă Kershenbaum. „Mi-aș fi dorit să existe un răspuns ușor la această întrebare”, spune cercetătorul.

Cartea evită fanteziile în privința modului în care extratereștrii ar putea arăta, așa că nu găsim vreun Wookie (Chewbacca din Star Wars este un wookie – n.r.), nici pe E.T. și nici marțienii verzi.

Cooperare socială, limbaj și tehnologie avansată

Kershenbaum se concentrează pe modul în care aceștia s-ar putea comporta.

Kershenbaum prezice că o parte dintre aceștia sunt cooperanți, sociabili, au tehnologie și limbaj. „Să bei un ceai cu vecinul extraterestru ar putea fi posibil în final”, scrie Kershenbaum.

Acesta mai spune și că este sigur că extratereștrii au o calitate care ne este dragă nouă: inteligența.

„Cu toții vrem să credem în extratereștrii inteligenți”, scrie zoologul. „Pare inevitabil că aceștia, de fapt, există”, mai punctează el.

Astfel, extratereștrii imaginați de către Kershenbaum ar putea fi, de fapt, foarte cunoscuți: „În final, posibil inevitabil, un organism social și inteligent, care are limbaj, dezvoltă tehnologie complexă. Este greu de văzut cum orice alt rezultat este posibil. În curând, aceștia vor construi nave spațiale și vor explora universul – dacă reușesc să nu se autodistrugă mai întâi”, conform cercetătorului.

Recomandări

Bank of America, avertisment despre economia României: Deficitul e mai aproape de 10%, măsurile anunțate de Guvern sunt insuficiente

Peste 3,5 miliarde de ani de evoluție până să apară oamenii

New York Times notează că a devenit un clișeu în studiile evoluționiste să fie reprodus un citat al lui Leslie Poles Hartley: „Trecutul este o țară străină. Ei fac lucrurile diferit acolo”. Iar când este vorba de extratereștri, acest lucru crește exponențial.

Viața a înflorit pe Pământ timp de 3,5 miliarde de ani până să apară oamenii. Noi suntem nou-veniții dintr-o saga biologică lungă pe această planetă și doar una dintre milioanele de alte specii, mai arată publicația americană.

De asemenea, susține Kershenbaum, suntem creaturi ciudate din punct de vedere biologic: avem mers biped, creiere mari, limbaj, tehnologie din ce în ce mai complexă și abilitatea de a ne modifica habitatul, ba chiar să explorăm alte planete.

Imaginația, consecință a creierului mare

Creierele noastre mari vin și cu multă imaginație. Kershenbaum oferă unele idei, precum cea a „însămânțării extraterestre”, teorie conform căreia noi suntem rezultatul unui experiment derulat de o inteligență superioară.

Zoologul recunoaște însă că argumentele sale s-ar putea să nu convingă toți cititorii și că e puțin probabil să poată fi testate în timpul vieții noastre, deoarece posibilitatea de a întâlni extratereștri inteligenți prea curând este „atât de departe, că poate fi respinsă”.

Ce spun alți oameni de știință

Kershenbaum nu este singurul cercetător care s-a preocupat de modul în care arată extratereștrii.

National Geographic scria în 2019 că cercetarea vulcanilor subacvatici poate arăta cum ar fi viața subacvatică de pe Europa (satelit al lui Jupiter) sau Enceladus (satelit al lui Saturn), ambele corpuri cerești fiind acoperite cu gheață.

De unde vine ideea extratereștrilor mici și verzi

De asemenea, Live Science scria încă din 2016 că ideea „omuleților verzi” vine de dinainte de operele SF actuale sau din poveștile cu OZN-uri ale ultimilor 50 de ani.

În fapt, o primă referire a fost făcută în secolul al XII-lea, în Anglia medievală – este vorba de legenda „Copiii verzi din Woolpit”.

Aceasta nu este singura reprezentare a extratereștrilor în cultura noastră:

• în seria „Alien”, extratereștrii sunt extrem de periculoși.
• în „Star Trek”, klingonienii, romulanii și borgii vor să cucerească mari părți ale spațiului.
• în „Star Wars” coexistă tot felul de specii diferite.
• în „Doctor Who” apar dalekșii.
• jocul Starcraft prezintă extratereștri robotici avansați (Protoss) și alții organici, care au o minte colectivă (Zerg) etc.

„Fiecare poveste despre extratereștri este o poveste despre noi”

Însă Arthur Evans, editorul jurnalului Studii Science Fiction (SFS) de la Universitatea DePauw din Indiana (SUA) spune că, de fapt, „tot SF-ul este o oglindă a lumii noastre‟.

„Fiecare poveste despre extratereștri este o poveste despre noi”, a punctat acesta.

Urmărește-ne pe Google News