Cuprins:
Simbolistic vorbind, frunzele vii anunţă o viaţă sănătoasă, iar dacă sunt uscate, subconştientul ne atrage atenţia asupra unui punct slab din constituţia noastră sufletească sau asupra unor dezamăgiri pe care trebuie să le depășim. În schimb, frunzele care cad indică faptul că trebuie să facem ceva pentru a ne regăsi echilibrul sufletesc.
În lumea reală, reprezintă un motiv de bucurie pentru copii, care se tăvălesc în grămezile de frunze căzute toamna pe pământ. Pentru cei mai romantici, acestea reprezintă subiect fotografic, în timp ce alții le presează în cărți pentru a le colecționa. Ca să nu mai vorbim că frunzele reprezintă și o sursă pentru medicamente.
Într-un fel sau altul, frunzele anumitor copaci de diferite mărimi și specii au intrat în istorie deoarece au devenit adevărate simboluri naționale în unele țări. La fel stau lucrurile și în cazul frunzei de arțar, care este simbolul național al Canadei de aproape șase decenii. Câți dintre voi știți cum și când a devenit frunza de arțar simbolul acestei țări?
De ce este frunza de arțar simbolul Canadei
Frunza de arțar, actualul simbol al Canadei, are în spate o lungă istorie. Aceasta datează încă din secolul al XVII-lea, odată cu venirea primilor coloniști, care au fondat așezările din Port Royal și Quebec și care aveau nevoie de un simbol propriu.
Însă, cu mult înainte de sosirea coloniștilor europeni, popoarele aborigene care trăiau în zona de est a Canadei de astăzi descoperiseră proprietățile nutritive ale sevei de arțar de zahăr, pe care o adunau în fiecare primăvară.
Există istorici care susțin ideea că frunza de arțar a început să fie utilizată ca simbol canadian încă din anii 1700. Ceva mai târziu, în 1834, prima Societate „Sf. Ioan Botezătorul” din America de Nord a adoptat drept emblemă frunza de arțar. Motivul era acela că arțarul era (și încă este) considerat un simbol al forței și al rezistenței.
Doi ani mai târziu, ziarul „Le Canadien”, care era publicat în Canada de Jos, vorbea despre frunza de arțar ca despre „cel mai potrivit simbol pentru Canada”. De altfel, în 1848, publicația anuală „The Maple Leaf” (n.n. – frunza de arțar), care apărea la Toronto, menționa frunza de arțar ca emblemă aleasă pentru această țară.
Prima atestare documentară oficială referitoare la utilizarea frunzei de arțar ca simbol canadian datează din 1860, atunci când a fost inclusă pe insignele soldaților din Regimentul regal canadian „Prince of Wales”. Aceasta era utilizată la scară largă pe decorațiile pregătite cu ocazia vizitei prințului de Wales, care a avut loc în același an.
Frunza de arțar apare pe moneda de 1 cent
Compozitorul Alexander Muir a compus „Maple Leaf Forever” ca imn al confederației canadiene în anul 1867, iar acesta a fost recunoscut drept imn național timp de mai multe decenii.
Blazoanele create în anul următor pentru provinciile Ontario și Quebec includeau, de asemenea, frunza de arțar. Ceva mai târziu, noul simbol canadian avea să apară pe toate monedele de argint lansate în această țară din 1876 și până în 1901.
Astăzi, frunza de arțar mai apare doar pe moneda de 1 cent. În fapt, este vorba despre două frunze de arțar, care „stau” pe o ramură comună, design care a rămas aproape neschimbat din 1937.
De-a lungul istoriei, frunza de arțar a mai fost folosită ca simbol canadian și pe echipamentele sportivilor canadieni care au participat la Jocurile Olimpice de vară din 1904, care au fost organizate în orașul american St. Louis.
În timpul Primului Război Mondial, frunza de arțar a fost inclusă pe emblema Forțelor Expediționare Canadiene. Din 1921, blazonul regal al Canadei prezintă trei frunze de arțar ca emblemă distinctivă a acestei țări.
În 1939, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, trupele canadiene utilizau frunza de arțar ca semn distinctiv, care era prezent pe insignele regimentelor și pe uniformele soldaților de la trupele terestre și ale celor din marina canadiană.
Când a fost adoptat arborele de arțar simbol al Canadei
Specia generică de arțar este cea care se proclamă ca arbore emblematic al Canadei. Dintre cele 150 de specii cunoscute de arțar (genus Acer), doar 13 sunt indigene Americii de Nord.
Zece dintre acestea cresc în Canada, între acestea regăsindu-se arțarul negru, arțarul de zahăr, arțarul cu frunze mari, arțarul roșu, arțarul de munte, arțarul dungat și arțarul Douglas. Cu excepția a patru specii, arțarii nativi sunt copaci mari. Cel puțin una dintre cele zece specii se găsește în toate provinciile canadiene.
Cu toate că frunza de arțar este asociată cu Canada, arborele de arțar a fost proclamat în mod oficial simbol național al Canadei de-abia la data de 25 aprilie 1996.
Numeroși canadieni implicați în industria forestieră canadiană au cerut cu mult înainte Guvernului să aleagă arțarul ca arbore emblematic al Canadei.
Aceștia se bucură acum de utilizarea arțarului ca simbol oficial, atunci când promovează Canada ca un conducător pe plan mondial în domeniul gestionării forestiere durabile.
Cum a ajuns frunza de arțar pe drapelul Canadei
Culoarea frunzelor de arțar de pe blazonul Canadei a fost schimbată în 1957 din verde în roșu, care este acum una dintre culorile oficiale ale Canadei alături de alb.
Odată cu proclamarea noului drapel național al Canadei, la 15 februarie 1965, frunza de arțar a devenit cel mai cunoscut simbol național.
Înainte de această dată, Canada nu avea un steag oficial. Spre exemplu, în timpul colonizării franceze, a fost arborat pentru scurt timp steagul regal al Franței în primii ani ai colonizării Canadei și a coloniei eșuate din Florida în 1564-1565.
Acest drapel afișa pe un fundal albastru trei flori de lis de aur (n.n. – floarea de lis este un simbol heraldic al regalității, provenit din tradiția monarhică franceză). În prima jumătate a secolului al XVII-lea, canadienii s-au convins că steagul complet alb al Marinei Regale Franceze era, de fapt, steagul național al Franței căruia îi erau loiali.
După cucerirea din 1760, steagurile arborate cel mai frecvent au fost steagul Uniunii Marii Britanii (Union Jack) și steagul roșu canadian. Acesta din urmă era steagul marinei comerciale britanice și prezenta în colțul din stânga-sus celebrul „Union Jack” (n.n. – drapelul Regatului Unit al Marii Britanii) și blazonul canadian în partea dreaptă.
De altfel, în 1964, Canada arbora încă același drapel. La data de 22 octombrie a aceluiași an, parlamentul canadian a votat în unanimitate adoptarea noului drapel, iar două luni mai târziu avea să se nască steagul alb-roșu cu frunza de arțar roșie în mijloc. Anul următor, acesta a fost proclamat steagul național al Canadei de către regina Elisabeta a II-a în 1965.
Foto: Shutterstock/123rf.com
Citește și: Cele mai scumpe feluri de brânză din lume
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!