Din peste 4.000 de români consultați gratuit pe litoralul românesc, peste 1.229 s-au prezentat direct la dermatologi, iar 71 au plecat de la plajă cu un diagnostic neașteptat. O simplă oprire la corturile de prevenție instalate pe plajele din 5 stațiuni de la Marea Neagră a transformat o vacanță într-un moment de cumpănă pentru mai mulți turiști, printre care și un bărbat în vârstă de 50 de ani, venit să-și verifice o aluniță aparent banală.
Cuprins:
A mers la mare să se bucure de soare, dar o oprire rapidă la corturile de prevenție i-a schimbat ziua din temelii. Un turist aflat în vacanță a decis să profite de examinările gratuite: „La mare, dacă e gratis... e foarte bine, o acțiune foarte bună această campanie”, a declarat pentru Libertatea bărbatul care s-a prezentat la cortul amenajat în stațiunea Olimp, acuzând un simplu papilom pe spate și un aparent „coș care nu mai trece”. Este prezentarea tipică și mulțiromâni amână vizita la specialist.
Medicul rezident dermatolog dr. Maria Tiron, de la Spitalul Clinic Colentina, i-a evaluat leziunile pe loc cu dermatoscopul. Ceea ce părea o simplă verificare s-a transformat rapid într-un semnal de alarmă privind riscul de cancer cutanat.
„Noi putem să evaluăm aceste leziuni cu dermatoscopul, evaluăm anumite criterii, facem un scor, iar în funcție de acel scor ridicăm sau nu o suspiciune pentru un cancer cutanat. De foarte multe ori pacientul vine şi zice: «am un coş care nu mai trece». Cam asta e prezentarea tipică. Deja dacă e acolo o leziune perlată, papuloasă, de o lună, două, trei, poate chiar un an, ne punem niște semne de întrebare. Chiar dacă sunt mai prietenoase, aceste carcinoame trebuie descoperite în timp, pentru că pot invada foarte mult local şi pot eroda inclusiv cartilaj şi os.”, a explicat pentru Libertatea dr. Maria Tiron.
Cazul pacientului venit pentru un simplu papilom, o leziune care este benignă, adică necanceroasă, nu este singular. În cadrul campaniei naționale „Asumă-ți să fii sănătos! – Litoral 2026”, organizată de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București (UMFCD) au fost consultați peste 4.000 de turiști pe plajele din Neptun, Olimp, Saturn, Jupiter și Mangalia. Dintre aceștia, 1.229 s-au adresat special dermatologilor, iar 71 dintre ele (5,78%) au aflat că au suspiciuni de cancere de piele sau leziuni precanceroase severe:
Diagnosticele stabilite pe plajă reflectă o problemă severă de sănătate publică, existentă la nivel mondial. Datele IARC / GLOBOCAN (OMS) arată că peste 330.000 de cazuri noi de melanom, unul dintre cele mai agresive cancere de piele, sunt diagnosticate anual pe glob, boala provocând aproape 60.000 de decese în fiecare an. Peste 1,2-1,5 milioane de cazuri noi de carcinoame sunt depistate anual, acestea fiind alte cancere de piele.
Papiloamele, care au legătură cu virusul HPV, sunt și ele frecvente. Peste 80% din populație intră în contact cu o tulpină HPV pe parcursul vieții, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Tulpinile de HPV de risc scăzut generează papiloame benigne, în timp ce tulpinile oncogene cauzează peste 690.000 de cancere anual la nivel global.
În România, situația cancerului de piele este alarmantă, statisticile indicând aproximativ 2.247 de cazuri noi de melanom depistate anual, ceea ce reprezintă o incidență de 11,8 cazuri la 100.000 de locuitori.
O problemă majoră în țara noastră este rata de supraviețuire la 5 ani, care este de doar 50%, comparativ cu media de 90% înregistrată în Europa Occidentală, cauzată în principal de diagnosticul în stadii tardive. De altfel, melanomul, cel mai agresiv tip de cancer de piele, a devenit al patrulea cel mai frecvent cancer la categoria de vârstă 0-44 de ani în rândul românilor.
Spre deosebire de alte afecțiuni, cancerul de piele nu „doare” în fazele incipiente. „Pacientul spune: s-a modificat puțin, dar nu mă doare, nu mă mănâncă… și de fapt este un cancer în evoluție”, avertizează conf. dr. Alin Nicolescu, președintele Societății Române de Dermatologie, care a fost prezent la mare în această campanie. Medicul avertizează că miturile de pe TikTok pot provoca și cancer de piele. „Nu te arde de dragul unui trend!”
Principalul semnal de alarmă rămâne diagnosticarea târzie: peste 30-40% dintre pacienți ajung la dermatolog în stadii deja avansate.
Motivele pentru care pacienții confundă adesea o leziune gravă cu o simplă problemă estetică țin de lipsa de informare. Papilomul este o mică excrescență moale în zone de pliu (gât, axile, spate), riscul de cancer fiind aproape inexistent, deoarece este provocat de tulpini HPV benigne. Papilomul în sine rămâne benign, însă pericolul apare când pacientul confundă o leziune malignă la debut cu un papilom sau un simplu coș. De asemenea, agățarea sau ruperea frecventă poate duce la suprainfecții bacteriene.
Medicii dermatologi atrag atenția asupra expunerii la soare între orele 11:00 -17:00, un interval critic în care radiațiile sunt agresive și pot provoca daune ireversibile pe termen lung. Pentru sinteza necesară de vitamina D este suficientă o expunere de doar 15–20 de minute. În plus, dr.Maria Tiron recomandă autoexaminarea periodică a pielii după orice expunere la soare.
„Ca și pacient e foarte utilă regula ABCDE: verificăm dacă leziunea este Asimetrică, dacă și-a modificat Bordura (marginile), Culoarea, Diametrul sau Evoluția. Apariția de alunițe noi este normală până la 30-40 de ani. După 40 de ani, dacă vedem o aluniță complet nouă sau dacă o leziune veche s-a modificat, trebuie să mergem neapărat la un control dermatologic,” a spus medicul rezident dermatolog.
Riscul arsurilor solare din copilărie este mult mai grav decât pare la prima vedere, deoarece cancerul de piele se dezvoltă tăcut, fără dureri.
„Dacă ai avut cinci arsuri (cu bășici) în copilărie, riscul este dublu de a dezvolta o formă de cancer la nivel adolescent sau la adult. Peste jumătate dintre adulți regretă că nu s-au protejat în copilărie de erupția solară”, a subliniat conf.dr. Alin Nicolescu, medic dermatolog, președintele Societății Române de Dermatologie, prezent în campania UMFCD.
În cadrul campaniei, au mai fost acordate 630 consultații pediatrice, 787 consultații pneumologice, iar în specialitatea endocrinologie s-au realizat 1.054 de consultații pentru screening sindrom metabolic și 514 de consultații pentru screening osteoporoză.