Mărturia Gabrielei Cristea: „Simțeam că m-am rablagit. Dar mi-am recăpătat viața!”

Obezitatea este o boală cronică recunoscută oficial de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), nu un simplu defect estetic sau o lipsă de voință. Grăsimea acumulată în exces aduce cu sine peste 200 de complicații grave: de la diabet de tip 2, boli de inimă și ficat gras până la tulburări de somn, stări severe de depresie și cancer.

Pentru Gabriela Cristea, momentul de cotitură a venit odată cu analizele medicale și instalarea premenopauzei, perioadă care a dat peste cap întregul ei echilibru hormonal.

„Simțeam efectiv că m-am rablagit. Când am ajuns la medic, starea mea de sănătate era extrem de precară. Începusem să am apnee în somn, iar din apnee se poate muri! Ți se oprește respirația pentru câteva secunde bune în timpul somnului și creierul nu se mai oxigenează. Aveam o tensiune arterială oscilantă, de nu știai de unde să o apuci, eram aproape de prediabet, aveam colesterolul uriaș și ficat gras”, povestește Gabriela Cristea.

Salvarea a venit în cabinetul medicului diabetolog, care i-a prescris un tratament injectabil ghidat pas cu pas. Pe lângă kilogramele pierdute, cel mai mare câștig a fost liniștea din propria minte, dispariția acelei pofte necontrolate numită de specialiști „food noise” (zgomotul alimentar).

„Am slăbit 35 de kilograme, analizele s-au normalizat și am scăpat de apnee. Dacă ar fi să rezum totul într-o singură frază: mi-am recăpătat viața!”

Medicii avertizează asupra complicațiilor severe ale obezității: infarct miocardic, AVC, apnee în somn

Acestea nu sunt singurele boli care pot apărea din cauza surplusului de greutate. Ficatul gras, denumit de medici steatoza hepatică, apneea în somn, dar și cancerele au de-a face cu obezitatea. „Ficatul gras este prezent la 65% dintre pacienții cu obezitate moderată și la până la 85% dintre cei cu obezitate severă, putând evolua spre ciroză. Apneea în somn afectează în jur de 45% dintre persoanele cu obezitate, față de 12-25% în populația generală, iar despre cancere sunt câteva tipuri de cancer direct asociate obezității”, a precizat dr. Cristina Cojocaru, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice.

Datele prezentate de marile organizații internaționale de sănătate confirmă afirmațiile medicului. În cazul diabetului de tip 2, riscul de a dezvolta această afecțiune crește de 20 până la 40 de ori la un indice de masă corporală (IMC) de peste 35 în comparație cu o persoană cu greutate normală, susțin specialișii prestigioasei Școli Medicale Harvard.

În privința complicațiilor cardiovasculare, obezitatea este direct asociată cu o prevalență crescută a hipertensiunii arteriale, care afectează între 50% și 60% dintre pacienți, conform Asociației Americane a Inimii (American Heart Association). Dislipidemia aterogenă, adică niveluri crescute de trigliceride și scăzute de HDL-colesterol, apare la aproximativ 60–70% dintre persoanele cu surplus ponderal, potrivit datelor Centrelor Americane pentru Prevenția și Controlul Bolilor.

Acumularea de grăsime la nivelul ficatului (steatoza metabolică / MASLD) este confirmată la 50–70% dintre pacienții cu obezitate moderată și ajunge până la 80–90% în cazurile de obezitate severă, având potențialul de a progresa spre ciroză sau fibroză (EASL–EASD–EASO Clinical Practice Guidelines).

Apneea obstructivă în somn (oprirea temporară a respirației în timpul somnului, care scade oxigenarea creierului) afectează 40–50% dintre persoanele cu obezitate, comparativ cu doar 10–25% din populația generală adultă, ca urmare a îngustării căilor aeriene superioare din cauza depozitelor adipoase, după cum arată Academia americană de Medicina Somnului.

Odată cu scăderea în greutate, bolile intră în remisie

„Glicemia și tensiunea arterială sunt, de obicei, primele care se ameliorează, uneori vizibil chiar și la o scădere modestă de 5-10% din greutate. Profilul lipidic și gradul de steatoză hepatică urmează ulterior. Apneea în somn este, în general, ultima care se ameliorează semnificativ, având nevoie de o scădere ponderală de regulă peste 10%,” spune dr. Cristina Cojocaru.

Dar în cazul tratamentului cu injecții este nevoie de un ritm corect de slăbire și o doză de întreținere. Conform ghidurilor naționale ale Forumului Român de Obezitate (FORO 2026), există trei opțiuni principale de molecule pentru tratamentul injectabil al obezității:

• Liraglutidă (comercializată sub denumirea de Saxenda): Oferă o scădere în greutate mai modestă și reduce grăsimea abdominală (circumferința taliei).
• Semaglutidă (comercializată sub denumirile de Ozempic și Wegovy): Oferă o scădere în greutate mare (peste 20%), taie eficient poftele alimentare, scade tensiunea și este singura cu protecție dovedită împotriva atacurilor de cord și infarctului (MACE).
• Tirzepatidă (comercializată sub denumirea de Mounjaro): Oferă o scădere în greutate foarte mare (peste 20%), fiind singura opțiune ce tratează direct apneea în somn și grăsimea depusă pe ficat.

Noile standarde ale Academiei Americane de Diabet (ADA) pentru 2026 pun un accent major pe individualizarea dozelor. Creșterea dozelor se face treptat, la un interval minim de 4 săptămâni. Obezitatea fiind o boală cronică, oprirea completă a tratamentului duce la recâștigarea greutății, strategia realistă fiind o doză de întreținere. Medicii avertizează că graba de a vedea rezultate peste noapte poate face mai mult rău organismului.

Gabriela Cristea confirmă importanța parcurgerii lente a etapelor: „Nu slăbești înțepându-te și te desumfli ca un balon, ci trebuie să o faci treptat. Am crescut doza doar de două ori și a fost arhisuficient. Nu cred că ar trebui crescută doza foarte repede, ci să te uiți un pic la ce faci: dacă bei apă, dacă mănânci suficientă proteină. În plus, tratamentul este pe viață sau necesită o doză de întreținere; dacă îl oprești brusc, te poți întoarce de unde ai plecat”.

Riscurile slăbitului prea rapid și efectele adverse

În opinia medicilor, slăbitul nu trebuie privit ca pe o cursă contracronometru, fiindcă există și riscuri pe care le implică scăderea prea rapidă în greutate. Mâncatul sănătos și pierderea în greutate într-un ritm moderat sunt esențiale pe parcursul tratamentului. Nerespectarea recomandărilor aduce riscuri vizibile, arată dr. Cojocaru:

• Litiaza biliară (piatra la fiere): „O scădere prea rapidă concentrează bila în colesterol, iar golirea mai rară a vezicii biliare favorizează formarea calculilor.”
• Pierderea masei musculare: „Slăbirea accelerată atrage după sine o proporție mai mare de masă musculară pierdută, ceea ce reduce metabolismul bazal pe termen lung. Fără atenție la proteine, între un sfert și 40% din greutatea pierdută poate fi masă musculară.”
• Carențe și dezechilibre: „Pot apărea deficiențe de fier, vitamina B12 sau vitamina D, căderea părului și dezechilibre electrolitice.”
• Reacția la prăjeli/alcool și tulburările digestive: „Reacțiile digestive (greață, vărsături, diaree, disconfort după mese grase) sunt printre cele mai frecvent raportate efecte ale acestei clase de medicamente. Aceste medicamente încetinesc semnificativ golirea stomacului, iar receptorii activați se găsesc și în zona creierului care controlează greața și voma. O masă grasă sau prăjită, ori alcoolul, forțează un stomac deja încetinit, de aici starea de rău prelungită.”
• Gabriela Cristea a simțit pe propria piele efectele abaterilor culinare: „De două ori în acest an am mâncat junk food. Odată am mâncat trei guri dintr-un burger și mi-a fost rău o săptămână, iar a doua oară două aripioare prăjite și din nou mi-a fost rău o săptămână. Dacă mănânci corect și hrană de calitate, te simți excepțional.”

Fricile nejustificate față de injecțiile de slăbit

Dr. Ruxandra Pleșea, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, combate fricile nejustificate legate de aceste terapii: „Studiile arată pe termen lung efecte secundare rare. În toată cariera mea din 2017, de când se folosesc analogii de GLP-1, nu am întâlnit niciodată pancreatită la pacienți corect evaluați. Pacientul cu obezitate care nu urmează tratament are în sine riscuri mari de colecistită și pancreatită direct din cauza bolii. Nu poți să-l lași trăind cu obezitate, de frică cum că ar putea să apară un efect secundar rarisim.”

Dr. Pleșea atrage atenția însă asupra pericolului administrării „după ureche” a acestor injecții. „Dacă îți cumperi tratamentul singur din farmacie, fără monitorizare, și îți crești dozele rapid, te poți întâlni cu efecte secundare severe. Însă nu din vina tratamentului prescris de medic, ci pentru că ai făcut de capul tău. Aceste tratamente au fost aprobate, au trecut testări riguroase și sunt în ghidurile internaționale. Obezitatea trebuie privită ca o boală gravă, nu ca un moft.”

Zidul financiar din România: Între 4.000 și 5.000 de euro pe an ca să slăbești cu injecții

Deși ghidurile europene (EASO 2026) recomandă semaglutida și tirzepatida ca terapii de primă linie, în România ele sunt decontate prin CNAS doar pentru pacienții care au și diabet zaharat de tip 2. Pentru cei care suferă exclusiv de obezitate, costurile sunt suportate integral din propriul buzunar.

„Când statul român refuză decontarea tratamentului pentru obezitate per se, așteptând ca pacienții să dezvolte complicații, face o eroare uriașă de calcul. Este mult mai ieftin să finanțezi prevenția și tratamentul timpuriu, decât să plătești mai târziu dializă, stenturi sau spitalizări pentru accidente vasculare”, semnalează dr. Cristina Cojocaru.

Gabriela Cristea a făcut un calcul cu privire la costurile tratamentului injectabil: „Pentru un om obișnuit, costurile sunt imense. Pe mine m-a costat într-un an între 4.000 și 5.000 de euro. O doză ajunge de la 900 de lei până la 1.700 sau chiar 2.400 de lei pe lună. Pentru cineva care trăiește dintr-un salariu de 4.000 de lei, este imposibil. Decât să decontăm la nesfârșit medicamente care tratează doar efectul, mai bine s-ar gândi decidenții să trateze obezitatea din timp.”

Vocea din minte care te pune să mănânci: Ce este „Food Noise”?

Una dintre cele mai mari descoperiri ale medicinei moderne este explicarea biologică a poftei necontrolate de mâncare. Mulți oameni consideră greșit că mănâncă în exces din lipsă de voință, însă în spatele acestui comportament se află fenomenul neurobiologic de Food Noise („zgomotul alimentar”), gândurile permanente, intruzive și obsesive legate de hrană.

Gabriela Cristea a descris eliberarea psihică pe care i-a adus-o blocarea receptorilor responsabili de această poftă și cum a scăpat de food noise: „Persoanele care suferă de obezitate capătă o adicție față de mâncare. În momentul în care mănânci, te gândești deja la următoarea masă, cât de copioasă să fie și ce lucruri extraordinare să pregătești. Medicamentul îți pune toate poftele pe hold și te lasă să-ți vezi de viață. Acest food noise dispare din minte și poți în sfârșit să te concentrezi pe ce contează, fără să te mai gândești obsesiv ce să mănânci sau ce cură să mai ții ca să fentezi cântarul. Ai parte de o luptă inegală între psihic și metabolism, iar tratamentul restabilește echilibrul.”

Experiența prezentatoarei TV din România este confirmată la nivel internațional de celebra realizatoare TV Oprah Winfrey, care s-a numărat printre primele persoane publice care au vorbit deschis despre tratamentul cu agoniști GLP-1 și gestionarea obezității ca afecțiune metabolică.

Oprah a explicat în interviuri și dialogul cu medicii specialiști că zgomotul alimentar i-a dictat decenii la rând starea de spirit și i-a provocat sentimente profunde de vinovăție: „Toți acești ani am crezut că eu eram de vină că mâncam prea mult. Stăteam acolo cu tot acel food noise: ce am mâncat, ce ar trebui să mănânc, câte calorii urmează. Credeam că este lipsa mea de voință. Acum înțeleg că dacă ai o predispoziție biologică pentru obezitate, aceasta este cea care te face să mănânci excesiv. Ce au făcut aceste medicamente pentru mine este că au redus la tăcere acel zgomot”, a mărturisit Oprah Winfrey într-un interviu acordat CBS News.

Dispariția acestei presiuni mentale constante le permite pacienților să privească mâncarea doar ca pe o sursă de energie, punând capăt cercului vicios al vinovăției și frustrărilor.

„Beam apă și mă îngrășam” este mărturia unui medic diabetolog care s-a tratat singur. Dr. Sorina Ispas a povestit în cadrul campaniei editoriale Libertatea, „Generația Fast-Forward: Povestiri despre ace, pastile și bisturie”, cum a slăbit 20 kg.

Medicii avertizează însă că „injecțiile de slăbit” nu sunt tratamente cosmetice și nu vindecă obezitatea.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE