Alături de specialiști de top din sănătate, punem pe masă totul: de la bucuria kilogramelor pierdute, până la efectele adverse ascunse, pericolele de pe piața neagră și prețul uriaș pe care îl plătim, la propriu și la figurat, ca să fim slabi. Astăzi, povestea dr. Sorina Ispas, medic diabetolog, care a fost nevoită să devină propriul ei pacient. După o tragedie personală și stresul uriaș din pandemie a simțit pe propria piele neputința de a mai încăpea în haine și a ales calea injecțiilor pentru a-și recăpăta viața.

În spatele fiecărui kilogram există o rană care nu se vede

Dr. Sorina Ispas este medic diabetolog, specialist în medicină de laborator și vicepreședinta Societății Române de Lifestyle Medicine. Dar, dincolo de toate titlurile medicale, este o femeie care a dus o luptă disperată și solitară cu propriul corp.

Lupta ei a început acum 13 ani, în urma unei tragedii profunde: pierderea primului copil. Dorința uriașă de a deveni mamă a împins-o să treacă prin încă două sarcini. Fiecare sarcină a lăsat însă urme pe corpul ei. De la 57 de kilograme a ajuns repede la peste 80. Dar adevăratul punct de cotitură nu a fost sarcina, ci trauma și efortul din timpul pandemiei.

„Ca medic de laborator, lucram la foc automat. Lucram sâmbăta, duminica, de la 8 dimineața până seara târziu, în plin val COVID-19, având în paralel examene de specialitate și primariat extrem de stresante. Am luat 10 kilograme pe nerăsuflate. Mâncam din cauza stresului, mâncam când îmi era sete, fără să-mi dau seama. Ajunsesem la un blocaj total: beam apă și mă îngrășam. Aveam un sentiment de nervozitate și nu înțelegeam de ce eu, un medic care învăța pacienții cum să mănânce, nu mă mai puteam salva pe mine”.

Sorina privea cu jind în șifonier o rochiță dragă în care nu mai încăpea de ani de zile: „Tot timpul mă uitam la ea și ziceam: «Când voi slăbi să te port?» ‘Simțeam că m-am pierdut pe mine”.

Soluția a venit studiind în profunzime neuroanatomia: înțelegerea faptului că apetitul compulsiv nu este o lipsă de voință, ci un semnal dereglat la nivelul hipotalamusului. A început tratamentul injectabil: inițial cu Liraglutidă, apoi cu Semaglutidă. „În 4 luni am dat jos zece kilograme. A fost un moment de mare bucurie și de încredere. Mi-am recăpătat speranța. Pentru mine, aceste injecții au fost o salvare. În trei ani am dat jos 20 de kilograme și mi-am resetat microbiomul și centrii nervoși”.

Obezitatea nu e o vină, ci o boală!

Obezitatea este recunoscută oficial ca boală de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și recunoscută ca atare de Ministerul Sănătății – este o afecțiune cronică complexă, nu o simplă problemă de estetică sau de lipsă de voință.

„Obezitatea este o boală cronică, progresivă și recidivantă, nu o alegere personală și nici rezultatul lipsei de disciplină. Din păcate, stigmatizarea pacientului rămâne una dintre cele mai mari bariere în accesul la tratament. Atunci când societatea și chiar sistemul medical reduc totul la voință, pacientul ajunge să se simtă vinovat, rușinat și evită să mai ceară ajutor”, precizează conf. dr. Laura Mihalache, medic primar Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, președintele Asociației Române pentru Studiul Obezității.

Iar dr. Ispas confirmă din dublă perspectivă acest adevăr: „Am fost pacientul meu. Mi-am dat seama când a fost o problemă cu mine. Pacienții care vin la mine la cabinet îmi povestesc ce înseamnă și ce se ascunde în spatele fiecărui kilogram în plus și da, confirm că obezitatea este o boală cronică”.

Pentru a înțelege ce se întâmplă dincolo de poveștile de succes, Libertatea a stat de vorbă cu medici specialiști despre noile molecule utilizate pentru a pierde în greutate și despre capcanele căutării siluetei rapide.

„La ora actuală nu vorbim de medicamente pentru slăbit, ci de medicamente utilizate în managementul persoanelor cu obezitate, tocmai pentru că trebuie să trecem dincolo de numărul de kilograme, iar beneficiile managementului sunt dincolo de scăderea în greutate. Aceste beneficii pot să apară chiar înainte de a obține anumite scăderi ponderale. Orice schemă terapeutică va fi stabilită după o evaluare completă, la finalul căreia reiese un algoritm individualizat bazat pe dovezi de eficacitate și siguranță”, spune categoric conf. dr. Laura Mihalache.

Dr. Alina Păcurari, medic primar medicină internă, explică mecanismul biologic prin care noile terapii acționează asupra organismului: „Injecțiile inovatoare imită hormonul natural GLP-1, eliberat de intestin după masă. Ele acționează direct asupra hipotalamusului, centrul care reglează foamea și sațietatea, reducând pofta de mâncare și eliminând așa-numitul «food noise» (gândul obsesiv la mâncare). Semnalele transmise ajung la nivelul creierului, în special în hipotalamus, dar și în zone implicate în sistemul de recompensă. Astfel, pacientul se satură mai repede, senzația de foame apare mai târziu, iar pofta pentru alimentele savuroase foarte bogate în zahăr sau grăsimi se diminuează. În paralel, aceste medicamente încetinesc golirea stomacului, ceea ce prelungește sațietatea. Ele stimulează secreția de insulină doar când glicemia este crescută, motiv pentru care unele dintre ele au fost dezvoltate inițial pentru diabetul de tip 2. De fapt, aceste medicamente nu «păcălesc» hipotalamusul, ci folosesc aceleași căi biologice prin care corpul își reglează în mod natural apetitul”.

Mounjaro în România: Explozie de 3.000% pe o piață acaparată de mirajul slăbitului rapid

Piața farmaceutică din România traversează o transformare radicală, marcată de o cerere uriașă pentru tratamentele injectabile de ultimă generație. Mounjaro a dat topurile vânzărilor din piața farmaceutică peste cap, înregistrând creșteri de peste 3.000%. Totuși, în spatele succesului comercial se ascunde o realitate medicală complexă: utilizarea „off-label” și riscurile severe pentru pacienții care se autotratează fără supraveghere de specialitate.

Conform datelor Cegedim pentru primul trimestru al anului 2026, medicamentul injectabil tirzepatidă (Mounjaro), care se eliberează pe bază de rețetă, a devenit un adevărat fenomen de piață. Într-un singur an, vânzările au crescut cu peste 3.000%, propulsând produsul pe locul 6 în topul general al celor mai vândute medicamente din țară, cu o valoare de 67,6 milioane de euro.

Războiul moleculelor: Ce conțin, de fapt, cele mai căutate tratamente

,,Diferența fundamentală dintre Ozempic (semaglutidă) și Wegovy (semaglutidă) nu este molecula, ci indicația terapeutică și doza”

Ozempic a fost dezvoltat și aprobat pentru diabetul de tip 2, în timp ce Wegovy a fost studiat special pentru tratamentul obezității și permite escaladarea dozelor până la 2,4 mg sau chiar 7,2 mg/săptămână. În ceea ce privește Mounjaro (tirzepatidă), cel mai căutat medicament pe Google, diferența majoră este că activează simultan doi receptori: GLP-1 și GIP. Această acțiune dublă amplifică efectele asupra sațietății și favorizează o scădere în greutate mai mare”, precizează dr. Alina Păcurari.

Dr. Sorina Ispas a urmat exact această tranziție a moleculelor pe parcursul curei sale: „Am început cu Saxenda (liraglutidă), am făcut zilnic timp de patru luni tratamentul și am dat jos 10 kg. Ulterior am trecut la Wegovy (semaglutidă), tratament injectabil săptămânal. În 3 ani de zile am dat jos 20 de kg și de 2 luni nu mai urmez tratamentul. Ceea ce pentru mine este un lucru foarte bun”.

Injecții vs. Chirurgie bariatrică: Două metode care nu se exclud, ci se completează

O dilemă frecventă a pacienților este alegerea între stilourile injectabile și bisturiu. Conf. dr. Laura Mihalache clarifică faptul că cele două opțiuni nu se află în competiție: „Nu cred că ar trebui să facem o comparație între aceste posibilități terapeutice. Ele nu se exclud unele pe altele. Fiecare persoană are o anumită indicație și strategie la un moment dat în viață, dar le putem combina. Tratamentul farmacologic poate fi utilizat atât pre-intervenție chirurgicală, cât și post-intervenție bariatrică. Important este să stabilim împreună, după o evaluare medicală completă, care este strategia individualizată”.

Efectele ascunse ale slăbitului rapid: De la grețuri severe la riscul de pancreatită acută

Tratamentele inovatoare nu sunt lipsite de efecte secundare severe, mai ales când sunt administrate fără monitorizare prin analize periodice. Dr. Alina Păcurari avertizează asupra complicațiilor clinice grave: „Cele mai frecvente efecte adverse sunt de natură gastrointestinală: greață, senzație de plenitudine, vărsături, constipație sau diaree. Însă, dincolo de acestea, există riscuri medicale severe. Vorbim de pancreatită acută și litiază biliară, favorizate de scăderea rapidă în greutate. Un alt aspect esențial este sarcopenia, pierderea masei musculare, ce apare dacă scăderea ponderală nu este însoțită de un aport adecvat de proteine și exerciții de forță. De asemenea, aceste terapii au contraindicații la pacienții cu antecedente de carcinom medular tiroidian”.

Sorina Ispas confirmă că s-a confruntat direct cu aceste manifestări: „Când am crescut doza la 2,4 mg, am avut două săptămâni de grețuri severe, ca în timpul sarcinii. A trebuit să iau antispastice și să mă hidratez masiv, pentru că persoanele nehidratate corespunzător suferă cel mai mult. De asemenea, mi-a căzut puțin părul și a trebuit să iau vitamine”.

Dar marele pericol pe care medicul diabetolog îl explică pacienților este pancreatita mecanică: „Când slăbești brusc sau te înfometezi prin diete restrictive, bila stagnează în colecist și formează calculi (pietricele). În momentul în care mănânci din nou grăsimi, colecistul se contractă, iar pietricelele pot migra spre pancreas, blocându-se și declanșând pancreatită mecanică. De aceea, o ecografie abdominală și analizele la pancreas sunt obligatorii înainte de prima doză!”.

Avertismentul oficial al Agenției de Reglementare din Marea Britanie (MHRA, 2026) este clar. În urma monitorizării din sistemul de farmacovigilență, autoritățile medicale din Marea Britanie au întărit avertismentele oficiale de pe prospecte. Rapoartele clinice au confirmat că, deși pancreatita acută rămâne o reacție adversă mai puțin frecventă, există riscuri de forme severe (inclusiv pancreatită necrotizantă), motiv pentru care întreruperea imediată la primul semn de suspiciune este obligatorie (GOV.UK – MHRA Drug Safety Update)

Capcana întreruperii: De ce apare efectul Yo-Yo când oprești acul

Întreruperea bruscă a injecțiilor fără un plan alimentar de durată aduce înapoi toate kilogramele pierdute. „Obezitatea este o boală cronică, iar aceste medicamente controlează mecanismele, fără a le vindeca. Dacă tratamentul este oprit fără un plan de menținere care să includă reducerea treptată a dozelor, plan alimentar și mișcare, efectul yo-yo este frecvent, iar pacienții pot recupera întreaga greutate. Experiența mea clinică arată că pacienții urmăriți timp de 18 luni, care și-au schimbat comportamentul alimentar, au reușit să-și mențină rezultatele”, subliniază dr. Alina Păcurari.

Pericol pe piața neagră: De la tratamente cumpărate „pe sub mână” la pilule contrafăcute cu substanțe toxice

Comandarea dozelor online, de pe grupuri de rețele sociale sau cumpărarea lor de la cunoștințe reprezintă cea mai mare amenințare la adresa sănătății. Fenomenul a atins cote atât de alarmante încât producătorii au fost nevoiți să emită avertismente publice.

Compania farmaceutică Eli Lilly România a lansat în luna mai o alertă oficială privind comercializarea unor tratamente false pentru obezitate, vândute pe piața locală și pe platformele online sub denumirea medicamentului Mounjaro (tirzepatidă). Reprezentanții companiei atrag atenția că medicamentul original Mounjaro este exclusiv un tratament injectabil. Orice produs promovat sub acest nume sub formă de capsule sau supliment alimentar este un fals periculos. Siguranța, eficiența și compoziția acestor capsule nu pot fi verificate, administrarea lor fiind neautorizată. Produsele contrafăcute provin din surse ilicite și există riscul uriaș ca ele să nu conțină deloc substanța activă sau să includă ingrediente neconforme și substanțe nocive (bacterii, endotoxine, impurități).

Dr. Alina Păcurari trage un semnal de alarmă categoric: „Mesajul meu este foarte clar: nu vă puneți sănătatea în pericol cumpărând aceste medicamente din surse neautorizate! Produsele comercializate online sau prin rețele informale pot fi contrafăcute, depozitate necorespunzător sau pot conține alte substanțe periculoase. Automedicația fără evaluare medicală poate transforma un tratament eficient într-un eșec tragic”.

Avertismentul este susținut de conf. dr. Laura Mihalache, care întâlnește zilnic pacienți tentați de recomandările informale: „Elementul cheie este că nu știm ce conțin aceste produse cumpărate de pe piața neagră, nu știm ce date științifice sau elemente de siguranță au în spate. Vedem zi de zi pacienți care vin și ne întreabă despre ce au văzut la prieteni, vecini sau rude. Recomandarea mea fermă este ca orice dorință de a urma o schemă terapeutică să debuteze obligatoriu în cabinetul unui medic”.

Dr. Sorina Ispas le transmite celor tentați: „Nu cumpărați de pe internet, de la prieteni sau cunoștințe! Vă expuneți la substanțe fake care vă pot îmbolnăvi mai rău”. Printre cele mai falsificate medicamente la nivel mondial se numără cele de slăbit.

Nota de plată: Cât costă să fii slab în România?

În România, tratarea obezității cu noile molecule rămâne un lux suportat exclusiv de pacient, deoarece statul decontează tratamentul doar dacă persoana este diagnosticată deja cu Diabet de Tip 2.

Dr. Alina Păcurari detaliază nota de plată reală: „Pentru un pacient din România, accesul înseamnă un cost suportat integral. Costul lunar variază în funcție de medicament și doză, de la aproximativ 770 de lei pe lună pentru doza minimală de Wegovy (semaglutidă), până la aproximativ 2.200 de lei pentru doza maximală de Mounjaro (tirzepatidă). La acestea se adaugă costurile consultațiilor, analizelor periodice și intervențiilor nutriționale. Extinderea decontării nu este doar o discuție despre costul unui medicament, ci despre o investiție în prevenirea unor boli cardiovasculare sau forme de cancer mult mai scumpe de tratat ulterior”.

Dr. Păcurari concluzionează tranșant: „Aceste medicamente nu sunt o soluție miraculoasă, ci instrumente terapeutice foarte eficiente în tratamentul unei boli cronice. Ele oferă cele mai bune rezultate doar integrate într-un program cu alimentație sănătoasă, mișcare și schimbări comportamentale pe termen lung”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE