E unul dintre ultimii pași înainte ca așa-zisul „depozit ecologic” (cum cinic-sfidător a fost denumit, în realitate ceva ce se anunță o bombă ecologică), să fie dat, efectiv, în folosință, după 15 ani de la demararea proiectului (în 2007). Un proiect împotriva căruia s-a format o puternică opoziție locală și a activiștilor de mediu, marcat de hotărâri ilegale ale Consiliului Local Pojorâta (pe raza căruia e amplasat), sesizări către DNA (care a clasat, inițial, dosarul de cercetare penală, dar l-a redeschis anul trecut), mai multe procese în Justiție și peste 7 milioane de euro din fonduri europene. Și care a dus la situația în care fie CJ Suceava returnează banii europeni, fie pornește groapa, în ciuda tuturor riscurilor economice, sociale și, mai ales, de mediu, pe care le presupune.

Fitil pentru dezastru ecologic în Bucovina. Groapa de gunoi din vârful munților, la un pas de autorizare
Zona în care ar urma să fie amenajat depozitul de gunoi

Munte de gunoaie, în vârf de munte! În calea vântului

Ideea în sine de a ridica un munte de gunoaie într-un vârf de munte va avea un efect previzibil și ușor de anticipat: substanțe și materiale poluante (hârtii, bucăți ori resturi de plastic și alte materiale organice uscate ușoare) purtate de vânt și de alți curenți de aer peste pășunile, văile, apele, dealurile și munții Bucovinei, pe ambii versanți ai pasului Mestecăniș, de la Vatra Dornei și Iacobeni la Pojorâta și Câmpulung Moldovenesc. 

Problemele unui antreprenor întors acasă: „Cei de la ISU m-au întrebat: «Dar plan de evacuare cădere meteoriți aveţi?» Glumeau sau nu?”
Recomandări
Problemele unui antreprenor întors acasă: „Cei de la ISU m-au întrebat: «Dar plan de evacuare cădere meteoriți aveţi?» Glumeau sau nu?”

Un efect asupra căruia cercetătorul Marcel Mîndrescu a avertizat în punctul de vedere transmis APM Suveava: „Amplasamentul este vulnerabil atât în raport cu condițiile meteo tipice etajului montan median (la peste 1.000 m altitudine – n.a.), cât și față de fenomenele meteorologice extreme (ex. fronturi atmosferice de furtună, ploi abundente, cădere de zăpadă și, mai ales, vânt puternic) care se manifestă predilect pe axa vest-est. Direcția dominantă a maselor de aer dinspre vest este potențată de desfășurarea văii Bistriței Aurii pe direcția est-vest, conducând la un efect de canalizare a maselor de aer (efectul Venturi) în lungul văii menționate, rezultând un impact direct major asupra pasului Mestecăniș. Această situație are potențialul de a genera mari probleme legate de mentenanța depozitului de deșeuri (colectate și depozitate neselectiv) în condițiile un climat montan agresiv, mai ales în sezonul rece prelungit specific acestei zone montane, când condițiile meteorologice includ un strat de zăpadă consistent, viscol, polei, îngheț și vânt puternic.

Mai mult decât atât, chiar și în sezonul cald, condiții meteo tipice pentru interfluviile poziționate perpendicular pe direcția dominantă a maselor de aer precum și aspectul geomorfologic de „fereastră” (specific pasurilor montane înalte, situate la peste 1.000 m), vor favoriza dispersia substanțelor poluante și a unor categorii de deșeuri ușoare (plastic, hârtie, materiale organice uscate).

Reverificarea doctoratului lui Bode se face pe „ce a identificat doamna Șercan ca plagiat”, și nu pe întreaga lucrare, spune Universitatea Babeș-Bolyai
Recomandări
Reverificarea doctoratului lui Bode se face pe „ce a identificat doamna Șercan ca plagiat”, și nu pe întreaga lucrare, spune Universitatea Babeș-Bolyai

Marcel Mîndrescu este conferențiar universitar, doctor la Universitatea Suceava, fiind titularul disciplinei Geomorfologie, adică exact știința care se ocupă de studierea formelor de relief, originea, evoluția și procesele care le modelează. Marcel Mîndrescu are vizibilitate internațională și este membru al Asociației de Geografie Aplicată Geoconcept. Așadar, e o persoană care nu doar spune ce știe, ci și știe ce spune. 

Șuvoaie și torenți toxici. Alunecări de teren. Avertismentul specialistului

Iar efectul de dispersie a gunoaielor purtate de vânt asupra zonei nu e nici singurul, nici cel mai mare risc al proiectului. Compoziția straturilor de sol de pe munte și proiectul tehnic, respectiv construcția depozitului indică posibilitatea ca puhoaie de apă și substanțe toxice (levigat) să ajungă în văile, apele și pânza freatică din aval de groapă, ba chiar să o ia la vale tot muntele cu gunoaie.

Depozitul a fost terminat de construit în 2018 și recepționat de beneficiar (CJ Suceava) în 2019. În luna septembrie a acelui an, la invitației Asociației Bucovina Curată (localnici care se opun proiectului) am vizitat zona și am constatat și documentat direct acest efect. Chiar dacă groapa nu primise nici măcar o pungă ori vreun PET de plastic, sistemul de drenaj proaspăt construit era deja distrus de ploi! 

Două zile până la momentul decisiv al Schengen: Austria amenință că mută Zidul Berlinului la Viena, presa spune că „e stilul de operetă al cancelarului Nehammer”
Recomandări
Două zile până la momentul decisiv al Schengen: Austria amenință că mută Zidul Berlinului la Viena, presa spune că „e stilul de operetă al cancelarului Nehammer”

Ravenele și crevasele rămase în urma torenților de apă depășeau doi metri adâncime și 3-4 metri lățime (ca fost jurnalist, m-am fotografiat în ele, în picioare, cu mâna ridicată, drept dovadă). Bucăți de ciment din sistemul de drenaj, de zeci și sute de kilograme fuseseră dislocate și mutate de torenți. Eroziunea era deja extrem de avansată, înainte de a fi dat depozitul în folosință. Umplerea lui cu gunoaie, presiunea sutelor și miilor de tone suplimentare care vor fi adăugate, la care se adaugă trepidațiile TIR-urilor care străbat Pasul Mestecăniș, amplificate de transportul suplimentar al mașinilor de gunoi, făcând să fie doar o chestiune care ține de noroc și hazard ca depozitul pe de-a întregul, nu doar șuvoaie și torenți toxici, să o ia la vale.

Fitil pentru dezastru ecologic în Bucovina. Groapa de gunoi din vârful munților, la un pas de autorizare
Distrugerile au început înainte de fi dată groapa în folosință

Observațiile de pe teren și concluziile proprii sunt confirmate, din păcate, de cele ale expertului amintit, doctor în geormorfologie, Marcel Mîndrescu. „Lucrările de amploare realizate la nivelul axului unui interfluviu (extrem de vulnerabil privind dinamica reliefului) și lipsa unui drenaj adecvat generează un risc major de activare a proceselor geomorfologice distructive (organisme torențiale, eroziune de suprafață, alunecări de teren), care vor afecta semnificativ amplasamentul depozitului și infrastructura aferentă. (…) Energia ridicată de relief (reprezentând diferența de nivel dintre amplasamentul depozitului și liniile de drenaj din proximitate/râuri) constituie o premisă serioasă pentru declanșarea alunecărilor și surpărilor de teren, mai ales după instalarea eroziunii în suprafață și în adâncime, care sunt de regulă procese premergătoare”, se arată în Raportul transmis APM Suceava (și pe care îl puteți citi, în detaliu, cu mai multe argumente, aici).

Fitil pentru dezastru ecologic în Bucovina. Groapa de gunoi din vârful munților, la un pas de autorizare
Urmările execuției defectuoase a depozitului: eroziune, ravene și riscul alunecării de teren

Lactatele „LaDorna” au fugit din zonă. Unde se mută pensiunile, hotelurile și apele minerale?

Riscurile de mediu (poluarea atmosferică, poluarea apelor de suprafață și a rețelei hidrografice subterane, eroziunea solului, deja vizibilă, și probabilitatea extrem ridicată a alunecărilor de teren) sunt dublate de riscurile economice și sociale. De la Vatra Dornei la Câmpulung Moldovenesc, trecând prin Iacobeni și Pojorâta, hotelurile, pensiunile și restaurantele sunt înșirate pe măsura frumuseții naturale a zonei. Cele mai apropiate de groapă sunt chiar în Pasul Mestecăniș, la mai puțin de 1.000 de metri, în linie dreaptă de aceasta, ceea ce ar fi fost (și este) un motiv de interzicere a unui astfel de proiect (potrivit directivelor europene și a legislației naționale de mediu). 

Încerc să-mi imaginez (și nu e foarte greu de imaginat) momentul în care o pungă de plastic ori un rest de hârtie îmbâcsit cu diferite „substanțe” de la groapă se lasă purtat de vânt și aterizează, lin, pe o masă de la terasa restaurantului din Pasul Mestecăniș, taman când niște turiști servesc renumita ciorbă rădăuțeană. Iar momentul e filmat și transmis pe rețelele de socializare… 

Nu, nu e o viziune din categoria drobului de sare, pentru că nici măcar nu trebuie să se întâmple. E suficient ca în țară, dar și la nivel internațional, să se ducă vestea „minunii” (mă rog, a minunăției) din Bucovina: un munte de gunoi în vârf de munte! Iar vestea se va duce, pentru că prea mare aberația și vor fi prea „spectaculoase” imaginile ca ele să nu circule, să nu se viralizeze. Nu aș paria că ăsta va fi un motiv de atracție turistică suplimentară, dimpotrivă, va fi unul care va cântări greu în decizia de a evita un asemenea loc, dacă îți dorești câteva zile ori un concediu relaxant mai lung, în aerul curat al pădurilor de munte. Iar efectul negativ nu va fi doar pentru pensiunile, hotelurile și restaurantele din proximitate, ci pentru mai toate din Bucovina, care vor fi asociate cu muntele de gunoi din vârf de munte. Piața turistică e cât se poate de competitivă, iar un element de acest gen poate să îngroape o întreagă regiune.

Mă surprinde faptul că reprezentanții afacerilor cu ape minerale din zonă încă nu s-au trezit. Că n-au înțeles, la rândul lor, ce bombă pentru imaginea lor o reprezintă asocierea (corectă sau nu) cu muntele de gunoaie. Ori că își închipuie că nu va profita concurența de această situație. 

În urmă cu doi ani și jumătate, mă așteptam ca și reprezentanții lactatelor „LaDorna” să se revolte, din același motiv (de imagine, că nu știu câți ar mai avea încredere în laptele de la văcuțele care pasc pe pășunile din arealul gropii). Am aflat însă că la mai puțin de un an de la recepția construcției gropii de gunoi, în 2020, „LaDorna” și-a mutat activitatea de procesare din Bucovina în Alba. Nu știu dacă e doar o coincidență/simultaneitate, mai exact că e așa cum au spus, oficial, patronii – că ar fi „mai rentabil/profitabil” – un asemenea transfer, ori dacă nu a contat în luarea deciziei și amenințarea dării în folosință a gropii de gunoi. Spre deosebire însă de la lactatele „LaDorna”, care și-au putut muta brandul la sute de kilometri depărtare, îmbuteliatorii de ape minerale și localnicii care trăiesc din turism și alți antreprenori din domeniu nu o pot face. 

HCL anulat, dosar la DNA, pseudo-consultare publică

În fine, dar nu în cele din urmă, toată povestea muntelui de gunoi din vârf de munte are și uriașe probleme de legalitate. Hotărârea Consiliului Local Pojorâta, prin care s-a transferat terenul către Consiliul Județean a fost suspendată și anulată de Tribunalul Suceava, în 2018. Ceea ce înseamnă că însăși finanțarea europeană a fost obținută ilegal (beneficiar fiind CJ Suceava, care nu avea însă vreun drept asupra terenului). Acesta e doar unul dintre aspectele cercetate de procurorii DNA în dosarul de cercetare penală redeschis anul trecut, după o clasare inițială. Un al doilea aspect e legat de informațiile false furnizate de CJ Suceava instituțiilor europene (legate, inclusiv de drepturile asupra terenului)

Problema legată de proximitatea unor construcții la o distanță mai mică de 1.000-1.500 de metri de groapă, am amintit-o deja și ar fi fost (și este) motiv suficient pentru ca proiectul să fie blocat din fașă, dar și pentru ca acordul integrat de mediu să fie respins.

Însăși consultarea publică din această săptămână este ilegală. Potrivit legii, astfel de consultări trebuie să fie efective – mai exact să le dea posibilitatea reală celor legitim interesați să participe. Între centrele localităților Pojorâta (pe raza cărei se află groapa) și Vatra Dornei (unde s-a ținut consultarea) sunt, pe șosea, 36 de kilometri. „Argumentul” că, în linie dreaptă, Pasul Mestecăniș ar fi mai aproape de centrul localității Vatra Dornei, decât de cel al comunei Pojorâta e doar un fals pretext, în condițiile în care, dacă s-ar ține cont de el, atunci consultarea ar fi trebuit să fie în Iacobeni, mult mai apropiată de groapă decât Vatra Dornei. 

Motivul exact pentru care consultarea publică s-a făcut la Vatra Dornei a fost (cel puțin la fel de vizibil ca monstruozitatea de groapă de gunoi din vârf de munte) împiedicarea reală a localnicilor din Pojorâta să participe la ea. Cu atât mai mult cu cât a fost programată într-o zi de lucru normală, la ora 14.00, într-o perioadă suprapusă, oricum, cu restricțiile pandemiei. Sunt convins că nu e deloc o „coincidență” faptul că Pojorâta a fost evitată, atâta vreme cât de aici provin cei mai mulți membri ai Asociației Bucovina Curată, cea care luptă (în Justiție, evenimente, proteste, petiții etc.) împotriva autorizării gropii de gunoi. Iar lipsa unei consultări reale e un alt motiv de respingere a acordului integrat de mediu (și o spun asta în deplină cunoștință de cauză, după ce mai multe luni am lucrat la implementarea în legislația din România a Noii Directive EIA, cu privire la evaluarea proiectelor cu impact asupra mediului, cele mai multe amendamente pe care le-am depus fiind legate exact de asigurarea unei participări și consultări efective a cetățenilor într-un astfel de proces).

Ne privește pe toți

Concluzii. Proiectul gropii de gunoi din vârf de munte a fost viciat încă din start. A continuat și continuă cu încălcarea flagrantă a legislației. E un proiect care aduce riscuri de mediu uriașe (unele deja confirmate și vizibile înainte de punerea în funcțiune!). Și e un proiect care amenință turismul, zootehnia (câtă mai e) și alte afaceri din zonă (cum e îmbutelierea apelor minerale). În mod normal, acordul integrat de mediu ar trebui respins fără a mai sta prea mult la discuții. Pentru că riscurile și costurile cumulate (de mediu, economice și sociale) sunt mult peste cele 7 milioane de euro care ar trebui să fie returnați UE pentru faptul că nu va fi dată în folosință. Și apoi e treaba procurorilor și a judecătorilor să stabilească responsabilitățile și vinovățiile pentru asta. 

După cum arată și în Raportul trimis APM Suceava de către doctorul în geomorfologie Marcel Mîndrescu, existau și există alternative pentru un alt amplasament (și cu consultarea reală a localnicilor și experților pentru stabilirea amplasamentului ar fi trebuit să se înceapă acum 15 ani!), la fel cum, după 15 ani, însăși necesitatea unei astfel de gropi și sistem de colectare/depozitare a deșeurilor poate fi discutată.

Modul șmecheresc (și abuziv) prin care s-a încercat eludarea consultării publice (prin organizarea unui eveniment la care cei direct interesați să nu poată participa ori să o facă foarte greu și cu costuri incorecte – deplasare, necesitatea luării unei zile libere de la locul de muncă) arată însă că, în ciuda tuturor argumentelor de specialitate, de legalitate și a voinței cetățenilor, Gheorghe Flutur, președintele CJ Suceava, vrea să meargă mai departe, iar alte instituții publice, precum APM Suceava îi fac jocul. 

Rămânem și asistăm impasibili la bătaia asta de joc? Asociația Bucovina Curată a lansat, prin Platforma Declic, o petiție împotriva autorizării acestei bombe ecologice, pe care au semnat-o deja aproape 4.000 de cetățeni. Vă recomand, în primul rând din solidaritate cu lupta lor, să o semnați și voi și să o dați mai departe (aici)

Dar nu e vorba doar de solidaritate. Un asemenea proiect de ne privește pe toți. Avocata Diana Ionescu, din Cluj, a demonstrat acest lucru chiar în Justiție, arătând că are un interes legitim să intervină în procesele legate de groapa de gunoi din Pasul Mestecăniș. Iar, în cele din urmă, Justiția i-a dat dreptate: luptele de mediu de privesc pe toți, chiar dacă, aparent, ne aflăm în afara razei de acțiune a unei astfel de bombe ecologice. E doar aparent. Nu există distrugere de mediu care să-i afecteze doar pe cei din proximitatea ei. Mai devreme ori mai târziu, factura și efectele le vom plăti și le vom simți toți.

Foto: Elena Muscă

Urmărește-ne pe Google News
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.

„De unde sunteți?”, s-a interesat taximetristul din Qatar. Când a auzit România, n-a mai acceptat să plece! Ce a spus
GSP.RO
„De unde sunteți?”, s-a interesat taximetristul din Qatar. Când a auzit România, n-a mai acceptat să plece! Ce a spus
ȘOC! Lovitura supremă pe care o dă Laura Codruța Kovesi! E ULUITOR, s-a anunțat acum
Playtech.ro
ȘOC! Lovitura supremă pe care o dă Laura Codruța Kovesi! E ULUITOR, s-a anunțat acum
Povestea ei este cutremurătoare! Cum a murit una dintre marile actrițe ale României, după ce s-a uitat cu soțul ei la televizor
Viva.ro
Povestea ei este cutremurătoare! Cum a murit una dintre marile actrițe ale României, după ce s-a uitat cu soțul ei la televizor
Ce a trimis un român prin curier de Crăciun. Riscă 7 ani de închisoare sau amendă de 10.000 de lei
Observatornews.ro
Ce a trimis un român prin curier de Crăciun. Riscă 7 ani de închisoare sau amendă de 10.000 de lei
Este știrea momentului în războiul din Ucraina. A fost atac pe teritoriul Rusiei
Știrileprotv.ro
Este știrea momentului în războiul din Ucraina. A fost atac pe teritoriul Rusiei
Şase zodii vor avea lumea la picioare în 2023. Veşti bune pentru Berbeci
FANATIK.RO
Şase zodii vor avea lumea la picioare în 2023. Veşti bune pentru Berbeci
VIDEO Imagini spectaculoase cu MM şi fiica sa, Teodora Stoica. Prima lor apariţie împreună şi ce ocupaţie are tânăra: "Tata m-a susţinut din prima" | EXCLUSIV
Orangesport.ro
VIDEO Imagini spectaculoase cu MM şi fiica sa, Teodora Stoica. Prima lor apariţie împreună şi ce ocupaţie are tânăra: "Tata m-a susţinut din prima" | EXCLUSIV
Horoscop 7 decembrie 2022. Peștii își revizuiesc planurile de viitor și trebuie să știe că le vor tot revizui până vor trece la realizarea lor
HOROSCOP
Horoscop 7 decembrie 2022. Peștii își revizuiesc planurile de viitor și trebuie să știe că le vor tot revizui până vor trece la realizarea lor
Povestea lui Pavel Traian, din Cluj: a primit tratamentul care l-a scăpat de dureri la 6 ani de la diagnostic
PUBLICITATE
Povestea lui Pavel Traian, din Cluj: a primit tratamentul care l-a scăpat de dureri la 6 ani de la diagnostic