„Se clatină, deci, și România?”. După ce Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, presa germană se întreabă ce se mai poate face
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Rezultatul neașteptat al primului tur al alegerilor prezidențiale din România a stârnit reacții în presa germană, potrivit publicației DW. Cotidiene importante analizează cauzele care au dus la succesul surprinzător al candidatului Călin Georgescu, considerat un simpatizant al Rusiei.
Cuprins:
- Călin Georgescu, varianta românească de extremă-dreapta care ia cu asalt Europa
- Îngrijorări pentru NATO și UE
- Die Tageszeitung: Fenomen ignorat
- Handelsblatt: România, „o țară neglijată”
- Neue Zürcher Zeitung: Influența serviciilor secrete
- Frankfurter Allgemeine Zeitung: Rețeta succesului
- Concluziile trase de presa străină
Călin Georgescu, varianta românească de extremă-dreapta care ia cu asalt Europa
Cotidianul Süddeutsche Zeitung își exprimă uimirea față de faptul că „aceeași țară care s-a scuturat de Ceaușescu să investească acum încredere într-un outsider politic pe nume Călin Georgescu și în programul său fascist și pro-Kremlin, catapultându-l pe acest candidat direct în turul doi pentru președinție”.
SZ plasează evenimentele din România în contextul mai larg al renașterii autoritarismului și naționalismului în Europa. Publicația germană menționează exemple precum Alternativa pentru Germania, Le Pen în Franța sau post-fasciștii din Italia.
Trecutul autoritar al României este evocat de SZ, care amintește de alianța țării cu Germania nazistă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ziarul subliniază că „o cultură și un peisaj de partide liberale și democrate au avut puține șanse să se dezvolte și cu atât mai puțin să se maturizeze” în România.
Îngrijorări pentru NATO și UE
Din perspectiva NATO, alegerile din România sunt privite cu îngrijorare, având în vedere rolul președintelui în politica externă și de apărare. SZ se întreabă dacă România va rămâne o bază stabilă pentru sprijinirea Ucrainei.
Pentru Uniunea Europeană, ascensiunea lui Georgescu reprezintă „o lovitură dură”, conform SZ. Publicația consideră că „construcția mult lăudatei comunități de valori, care se prăbușește deja de ani buni, s-a ales acum cu o fisură majoră”.
Die Tageszeitung: Fenomen ignorat
Cotidianul Die Tageszeitung (TAZ) vede în succesul lui Georgescu confirmarea unor „evoluții îngrijorătoare la nivel internațional”. Publicația critică tendința de a ignora sau minimaliza ascensiunea extremei drepte în Europa.
TAZ avertizează că „ideea de a folosi contramăsuri populiste pentru a te opune ascensiunii extremei drepte nu este doar contraproductivă, ci mai degrabă pune paie pe foc”.
Ziarul respinge și teoria conform căreia susținătorii extremei drepte ar fi „zombi controlați de la distanță”.
Handelsblatt: România, „o țară neglijată”
Cotidianul economic Handelsblatt subliniază importanța României ca partener economic pentru Germania și UE. Publicația îl citează pe Sven Giegold, vicepreședintele Verzilor germani, care consideră că succesul unui „extremist de dreapta favorabil lui Putin” arată necesitatea protejării democrației împotriva dezinformării din social media.
Handelsblatt reamintește rolul-cheie jucat de România în redirecționarea exporturilor de cereale ucrainene, pentru a ocoli embargoul rusesc.
Ziarul vede în pozițiile lui Georgescu un risc pentru UE.
Neue Zürcher Zeitung: Influența serviciilor secrete
Cotidianul elvețian Neue Zürcher Zeitung (NZZ) analizează campania electorală din România, pe care o caracterizează drept „marcată de lipsa de conținut și de candidați mediocri”. NZZ remarcă utilizarea eficientă a platformei TikTok de către echipa lui Georgescu.
Publicația elvețiană consideră că succesul lui Georgescu se datorează și deziluziei politice din România. NZZ scrie că „creșterea puternică a influenței serviciilor secrete în politică în timpul președintelui Klaus Iohannis, precum și coaliția oportunistă și deosebit de nepopulară între conservatori și social-democrați au întărit convingerea multor alegători că politica este un joc trucat”.
NZZ subliniază importanța strategică a României pentru NATO, menționând granița lungă cu Ucraina și baza NATO în construcție lângă Constanța. Ziarul îl citează pe istoricul austriac Oliver Schmitt, care afirmă că „alegerea lui Georgescu ca președinte ar fi unul dintre cele mai mari succese ale lui Putin în Europa”.
Frankfurter Allgemeine Zeitung: Rețeta succesului
Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) analizează strategia de campanie a lui Georgescu, bazată pe utilizarea intensivă a rețelelor sociale, în special TikTok. Ziarul notează că această abordare s-a dovedit suficientă pentru a obține un succes electoral, fără a recurge la mass-media tradiționale.
FAZ menționează că Serviciul Român de Informații (SRI) a confirmat existența unor ferme de troli și conturi false în România, dar a apreciat că amploarea fenomenului nu pune în pericol securitatea națională.
Ziarul german remarcă însă că unii comentatori români descriu succesul lui Georgescu drept „o invazie rusească pe ușa din spate”.
Concluziile trase de presa străină
Analiza presei germane asupra alegerilor prezidențiale din România reflectă îngrijorarea față de ascensiunea unui candidat considerat prorus și eurosceptic.
Publicațiile germane văd în acest rezultat o tendință mai largă de creștere a populismului și extremismului de dreapta în Europa.
Factorii care au contribuit la succesul lui Georgescu, conform presei germane, includ:
- Utilizarea eficientă a rețelelor sociale, în special TikTok;
- Dezamăgirea față de partidele tradiționale;
- Influența crescută a serviciilor secrete în politică;
- Coaliția nepopulară între principalele partide;
Implicațiile geopolitice ale acestui rezultat electoral sunt analizate în contextul rolului strategic al României în NATO și UE, precum și al sprijinului pentru Ucraina.
Presa germană subliniază necesitatea de a aborda cauzele profunde ale acestei tendințe politice, precum și importanța protejării democrației în fața dezinformării și a influențelor externe.
gavrildragan 27.11.2024, 09:37
Tineri frumoși,calificați și necalificați din diaspora și nu numai au reușit să-și facă țara de râs pe tot globul.Va rămâne în cărțile de istorie această mâreață realizare iar nepoți și strănepoți lor se vor mândri cu asta!
baba2 27.11.2024, 12:00
Nu suntem noi primii care nu acceptam politica defectuoasă a CE. Aproape toți liderii au grijă doar de interesele lor personale sau de grup. Și cred că doar în România sunt promovați lideri fără școală fără cultură deci fără simț civic.
dabaca2020 27.11.2024, 12:29
Daca vom vota masiv pe 1 decembrie cu Domna Lasconi ,adica peste voturile lu georgescu cu aur--olacii impreuna ,cred ca vom putea schimba directia Romanieii inspre WEST !! --MULT SUCCES.
Boro67 27.11.2024, 13:11
Am studiat în Franta cu o fătuca de-a noastră care era bursiera, vorbea vreo 3 limbi, care a fost recomandata pentru stagii în instituții europene și care era cea mai filorusă (!) și cea mai buna prietena a unei rusoaice venite de la MGIMO (universitatea de stat rusă care pregătește specialiști în spionaj și relații externe). O rusoaica mincinoasă, care a lucrat in Consiliul Europei (înainte de invazia rusă în Ucraina) și care ne turna vrajeli că e de 14 ani in Franța - deci studenta in grupa noastră (grupa de francezi filoruși de altfel- sa nu credeți că tinerii francezi se deosebesc de ai noștri prin moralitate precum condamnarea imperialismului rus). Fătuca noastră habar nu avea despre istoria colonizatoare a Rusiei și nici despre șovinismul rus. Nu am văzut pe nimeni sa fie mai servil fata de o imperialistă rusă decât româncă noastră. A fost prima mea dezamăgire fata de această generație. De aceea nu m-ar mira că un om simplu și needucat l-a votat pe Dughinistul asta, Georgescu.
Trandafir 27.11.2024, 13:56
Catre gavril. Cu domnul Georgescu au votat si sute de mii de oameni cu studii superioare, maturi, trecuti de 40 de ani.