Opinie de
Claudiu Săftoiu
Toate articolele autorului

Este vorba despre schimbările climatice, un fenomen planetar controversat și printre teoreticienii lui, care pune ființa umană în situația de a se întreba dacă este sau nu direct răspunzătoare pentru încălzirea globală, pentru vremea extremă, pentru taifunuri, uragane, vortex, inundații masive, incendii colosale, de neoprit.

Summitul ONU de la New York, care se desfășoară în perioada 23-26 septembrie 2019, readuce în actualitate marile probleme ale omenirii, privind sănătatea planetei Pământ, față de care națiunile, corporațiile transnaționale, armatele, organizațiile nonguvernamentale, marile industrii dezvoltate consumatoare de  combustibili fosili au să-și reproșeze enorm de multe lucruri.

Fenomene meteorologice neobișnuite sunt tot mai frecvente

Date științifice de acuratețe arată că planeta trece printr-un proces de încălzire globală, de la începutul anilor ‘90, care a culminat cu perioada 2016 – 2019, cea mai călduroasă raportată de la începutul măsurătorilor climatice.

Planeta s-a încălzit treptat și va continua să se încălzească, cu o variație de la două la patru grade Celsius în plus, în următoarea decadă. Fenomenul antrenează topirea ghețarilor de la polii Pământului și creșterea nivelului oceanului planetar.

O serie de fenomene meteorologice neobișnuite au loc cu o frecvență din ce în ce mai mare, furia naturii distruge așezări umane, modifică ireversibil reliefuri, produce pagube imense și pierderi de vieți omenești.

Ecologiștii apreciază că epoca trepidantă de industrializare a societății umane – ultimii aproximativ 200 de ani de dezvoltare fără precedent a tehnologiilor -, lăcomia guvernelor și a marilor corporații care controlează piața petrolului și a hidrocarburilor, defrișările în masă, incendiile provocate pe mari suprafețe, eliberarea în atmosferă a unor cantități din ce în ce mai mari de dioxid de carbon, consumul tot mai mare de diverse benzine, pentru punerea în mișcare a miliardelor de mașini care mișună pe pământ, au dus la grăbirea încălzirii globale, într-un ritm absolut alarmant.

Țările mari poluatoare promit măsuri, dar continuă să polueze

China, Rusia, Brazilia, Indonezia sunt cele mai mari țări poluatoare de pe planetă. Deși fac parte din acorduri internaționale pentru protecția mediului, guvernele în cauză rămân mereu restante la respectarea propriilor promisiuni.

Poluarea masivă provoacă boli periculoase, distruge orașe și regiuni întregi, produce schimbări ireversibile în ecosistem.

La rândul lor, cu cât sunt mai industrializate, țările occidentale bogate poluează mai mult și sunt obligate, prin aceleași acorduri internaționale, să își protejeze atmosfera, natura și locuitorii.

Spre lauda ei, Uniunea Europeană se situează pe primul loc în reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

Europa și-a redus emisiile cu aproape un sfert din 1990, până acum. Ambițiile sunt și mai mari, de încă 30%.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, care se va adresa Adunării Generale a ONU în numele UE, pe 26 septembrie, a reafirmat hotărârea Europei de a conduce lupta împotriva amenințării climatice, în cadrul summitului, care și-a propus să promoveze acțiunile în domeniul climei și să intensifice punerea în aplicare a Acordului de la Paris. Tusk este convins că Europa va deveni, până în 2050, primul continent neutru, din punctul de vedere al impactului asupra climei, din întreaga lume.

Obiectivul UE de atingere a neutralității climatice până în 2050 a fost deja aprobat de marea majoritate a statelor membre.

Donald Trump desfide acordurile de mediu, Greta Thunberg se revoltă împotriva guvernelor reticente

În timp ce preşedintele american Donald Trump a exprimat în multe rânduri faptul că este sceptic în privinţa schimbărilor climatice provocate de oameni, a scos SUA din ”Acordul de la Paris” (2018), iar administraţia sa a refuzat să facă din problemele climatice o prioritate, o adolescentă de 16 ani, Greta Thunberg, asiduă activistă de mediu, inspiră ample proteste globale, pe tema protecţiei mediului.

O adevărată revelație a conștiinței tinerei generații, de la pupitrul summit-ului ONU, ea i-a acuzat pe liderii mondiali că i-au „trădat” pe tineri, prin inerţia instituțională privind criza climatică.

Tânăra este port-drapelul a milioane de tineri și nu numai, care consideră că omenirea trebuie să se pregătească de o apocalipsă climatică și numai niște măsuri radicale luate de guvernele lumii vor putea împiedica extincția speciei umane.

Pentru a nu se ajunge acolo, Greta Thunberg propune tinerilor lumii care cred în această cauză comună să protesteze la modul extrem – prin grevă școlară!

Adică tinerii să refuze să mai meargă la școală, până când liderii lumii se vor ține de cuvânt în privința măsurilor concrete privind diminuarea efectelor produse de schimbările climatice.

România – gata să ia inițiativa împotriva schimbărilor climatice

România și-a anunţat intenţia de a se alătura unor iniţiative concrete de luptă împotriva efectelor schimbărilor climatice, răspunzând unui apel în acest sens lansat de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, către statele membre.

Nevoia de urgentare a eforturilor de limitare a efectelor schimbărilor climatice la nivel global este acceptată, formal, de toată lumea.

Antonio Guterres a cerut statelor membre măsuri concrete, cu caracter social şi financiar, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 45%, până în anul 2030 şi atingerea nivelului zero până în 2050.

Natura este furioasă. Ne păcălim pe noi înșine dacă mai credem că putem păcăli natura, pentru că natura ripostează și în jurul lumii, natura lovește înapoi cu furie. Generația mea nu a reușit să protejeze planeta noastră. Acest lucru trebuie să se schimbe

Antonio Guterres, în plenul reuniunii ONU

El a cerut ținte concrete, mai ambițioase, pentru 2030, pentru 2050, respectiv ducerea la îndeplinire a Acordului de la Paris.

Chiar la summit, Germania a jucat un rol proactiv. Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a anunțat creșterea finanțării pentru protejarea climei de la două la patru miliarde de euro, comparativ cu 2014.

Și liderul francez, Emmanuel Macron, a reamintit importanța respectării Acordului de la Paris.

Printr-un mesaj video difuzat la summit, Papa Francisc a atras atenția asupra voinței politice de alocare de resurse umane, financiare și tehnologice, pentru a ajuta populațiile cele mai sărace și vulnerabile care suferă cel mai mult.

În felul său direct și generos, Papa a pus degetul pe rană: guvernele bogate ale lumii trebuie să scoată bani din buzunar pentru a ajuta țările sărace și în curs de dezvoltare, cele mai poluatoare, să ia măsuri concrete pentru protejarea climei din propriile regiuni.

Pot guvernele să se țină de cuvânt, cu adevărat?

Măsurile drastice nu vor fi pe placul multor companii, care se feresc de tranziția energetică. Obligația de a elimina – ca sursă de energie – combustibilii fosili de orice fel nu este ușor de respectat.

De asemenea, este greu de implementat tranziția industrială, care să ducă la economia circulară, prin reciclare și reconvertire, fără utilizarea resurselor naturale existente.

Chestiunea privind răspunsul la schimbările climatice, la protejarea planetei, a ecosistemului, este de fapt o monedă cu două fețe: de 150 de ani, economia capitalistă, bazată pe principiile liberale ale comerțului liber, a scos din sărăcie miliarde și miliarde de oameni, mai cu seamă în deceniile de după războaiele mondiale.

Capitalismul a oferit societăților, la prețuri tot mai accesibile, produse fabricate în serie, care necesitau consumuri energetice imense și care ne umplu casele și comunitățile.

Schimbarea bruscă a acestei direcții ar duce la produse mai puține și mai scumpe, și cu siguranță la o pauperizare și mai mare a celor mai vulnerabili dintre locuitorii planetei. Doar politicienii curajoși și-ar putea asuma această schimbare fundamentală de abordare, bruscă, definitivă.

Ca un exemplu: cine ar putea anunța fără riscuri taxarea cărnii – produsul alimentar esențial al omenirii -, considerat responsabil într-o măsură semnificativă de schimbările climatice?

Măsurile radicale sunt greu de luat. Felul în care consumăm, ne deplasăm sau ne construim orașele viitorului se poate schimba doar într-un timp foarte lung. Iar energiile alternative, promițătoare, nu pot înlocui în totalitate, combustibilii fosili.

Și aici e nevoie de și mai mult timp, de inovare și solidaritate, pentru apărarea noastră și a planetei care încă ne oferă tot ceea ce ne trebuie.

Și încă ne apără.

Citeşte şi:

EXCLUSIV | „A fost condamnat și internat într-un stabiliment psihiatric după ce a hărțuit femei!”. O fostă logodnică a criminalului olandez a vorbit cu Libertatea

Un copil ucis pentru că s-a speriat de cărăbuşi! Crime șocante din România în care cadavrele victimelor au fost arse. Cum au fost dovediţi autorii şi ce pedepse au primit

Simptomele care l-au avertizat pe Gabi Balint că a suferit un atac de cord. ”L-a durut stomacul și puțin în stânga”

Țiriac și Halep, dialoguri incredibile: „Să-ți fie rușine când te uiți în oglindă! Du-te acasă!”
GSP.RO

Țiriac și Halep, dialoguri incredibile: „Să-ți fie rușine când te uiți în oglindă! Du-te acasă!”

Horoscop 17 noiembrie 2019. Este o zi încărcată de sensibilitate, pentru Tauri
HOROSCOP

Horoscop 17 noiembrie 2019. Este o zi încărcată de sensibilitate, pentru Tauri