Opinie de
Claudiu Săftoiu
Toate articolele autorului

Față de alegerile de anul trecut, când Andrei Năstase a câștigat Primăria de la Chișinău, dar Guvernul condus de Partidul Democrat din Moldova (PDM) – al oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc  – a invalidat alegerile invocând motive procedurale, proeuropenii  se află pe o tendință descrescătoare, la mare distanță de socialiști.

Luptele surde politice lasă loc deschis socialiștilor, din ce în ce mai influenți

Alegerile din 20 octombrie constituie primul test electoral după venirea la guvernare a coaliţiei dintre Partidul Socialiștilor și Blocul ACUM (PAS – Partidul Acțiune și Solidaritate plus PPDA – Partidul Platforma “Demnitate și Adevăr”), cu intenția declarată de a “dezoligarhiza” țara.

Datele Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău mai arată că pe locul trei, cu peste 10% din voturi, s-a situat fostul primar Dorin Chirtoacă, liderul Partidului Liberal. El este urmat, cu aproape 5%, de deputatul Octavian Țîcu, ieșit din Blocul ACUM înainte de alegeri. Prezența la vot în capitala Republicii Moldova a fost de 36%.

Republica Moldova rămâne un teren politic predilect jocurilor de culise. Fărâmițarea formațiunilor politice și mărunțirea electoratelor fac ca rezultatul alegerilor să nu ducă direct la o limpezire a opțiunilor electorale, deoarece partidele câștigătoare au mereu nevoie de alianțe, înțelegeri și compromisuri pentru a-și asigura o majoritate.

Fiind vorba de alegeri locale, lupta pentru majorități în consiliile locale este una la fel de întortocheată, precum este formarea unui guvern la Chișinău. În ultima poveste, șase luni au fost necesare pentru degajarea unei înțelegeri asistate internațional, care să ducă la constituirea unui cabinet struțo-cămilă, cu PSRM și Blocul ACUM, împreună, la cârma țării.

Contextul preelectoral al alegerilor locale generale din 20 octombrie a fost marcat de conjunctura specifică ce reiese din înțelegerea politică temporară, încheiată între Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Blocul politic “ACUM Platforma DA și PAS”, cu scopul dezoligarhizării statului. Declarația din 8 iunie 2019 – primul document oficial adoptat de coaliția parlamentară de conjunctură –  conchide că Republica Moldova este un stat captiv, cu mari probleme în funcționarea sa constituțională.

Primul ministru al Republicii Moldova, Maia Sandu (R), și-a dat votul la o secție de votare în timpul alegerilor locale de la Chisinău, Moldova, 20 octombrie 2019. Foto

Eforturile imediate ale acestei înțelegeri între forțele de stânga și de dreapta ale spectrului politic au pus-o pe Maia Sandu, premierul în exercițiu al Republicii Moldova, în situația de a curăța instituțiile considerate captive de șefi numiți prin influența directă a lui Vladimir Plahotniuc. Printre autoritățile enumerate ca fiind lipsite de credibilitate a fost nominalizată inclusiv Comisia Electorală Centrală (CEC). Ca urmare, în vara acestui an, a avut loc un șir de schimbări ale componenței și conducerii instituției, după ce președintele și vicepreședintele CEC și-au dat demisia.

Noua majoritate parlamentară a amendat și cadrul legal pentru desfășurarea scrutinelor electorale și a restabilit sistemul proporțional pentru alegerea Parlamentului. Modificările au afectat toate procedurile electorale, inclusiv pe cele de la nivelul alegerilor locale.

După fuga lui Plahotniuc, PDM se face praf și pulbere

Odată cu fuga din țară a lui Plahotniuc, PDM, fostul său partid, a intrat într-un proces de dezintegrare. Procuratura Generală a anunțat, pe 5 august 2019, că a început urmărirea penală asupra formațiunii, sub acuzația de uzurpare a puterii de stat. Aflat sub presiune, PDM a acuzat PSRM-ACUM că aduce atacuri nefondate la adresa formațiunii.

Nemulțumirea democraților – astăzi principala forță de opoziție parlamentară – a constat în faptul că Procuratura Generală a intenționat să investigheze circumstanțele instaurării “dualității puterii de stat”, în perioada 8-14 iunie 2019.

La vremea respectivă, cabinetul Pavel Filip a refuzat transmiterea prerogativelor către Guvernul Maiei Sandu, nou-constituit, învestit la data de 8 iunie 2019. PDM insista atunci pentru alegeri parlamentare anticipate, care urmau să aibă loc la data de 6 septembrie 2019. În acest scop, PDM ar fi influențat un șir de decizii ale Curții Constituționale (CC), dintre care prima a fost declararea neconstituționalității Decretului șefului statului din 8 iunie 2019 privind desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Pe 14 iunie 2019, PDM și-a anunțat retragerea de la guvernare. Vladimir Plahotniuc, liderul formațiunii, a părăsit țara. Acum, partidul trece printr-o perioadă de dezorientare.

A urmat plecarea masivă a primarilor din rândurile PDM către alte partide, în special spre cele care au constituit coaliția majoritară – PSRM și Blocul ACUM. Au părăsit partidul 134 de primari, care fie au revenit la afilierea politică din 2015, fie au aderat la alte partide.

Turul al doilea va avea loc pe 3 noiembrie. Foto EPA

Trebuie spus că exodul, fuga primarilor din PDM, s-a produs în oglindă, după ce în anii 2015–2018 a avut loc un fenomen invers, de o amploare fără precedent în istoria Republicii Moldova. În perioada menționată, s-a înregistrat o migrație uluitoare a primarilor către PDM, aflat la guvernare și condus de omnipotentul Vladimir Plahotniuc.

Fenomenul, absolut scandalos, s-a datorat unor presiuni masive ale partidului de guvernământ, dar și ale instituțiilor juridice aservite, și a produs un curent colosal de reorientare politică forțată. Peste jumătate dintre primarii din Republica Moldova și-au schimbat afilierea politică. Între anii 2015-2018, cel puțin 463 de primari aleși, dintre cei 858, și-au schimbat afilierea politică, s-au încolonat în ”pușcăria de aur” PDM.

Turul al doilea al alegerilor locale din Republica Moldova va avea loc pe 3 noiembrie.

Cu un Dorin Chirtoacă epuizat, după acuzațiile de corupție care i s-au adus, și aflat încă în proceduri de cercetare penală, posibilitatea ca Partidul Liberal să crească și să ajute semnificativ Blocul ACUM este incertă.

Turul al doilea va da posibilitatea forțelor proeuropene să facă un ultim efort de legitimare în fața propriului electorat.

Cu o prezență la vot de 36,05%, cu 6 procente mai mică decât media națională, șansele proeuropenilor sunt  modeste.

Istoria proeuropeană a Republicii Moldova trece, din nou, prin suișuri și coborâșuri.

Citeşte şi:

Un liceu din Buzău e reabilitat cu muncitori indieni, iar o stradă e reparată cu muncitori din Vietnam. Firmele de construcții nu mai găsesc forță de muncă în România

Raportul MCV. Comisia Europeană constată ”o involuție față de progresele anterioare”. Situația este ”o sursă de preocupare majoră”

Probă eliminatorie la ISU Ialomița pentru un post de ofițer la ”Achiziții Publice”: manipularea unui manechin de 60 de kilograme. Un candidat a reclamat instituția, care a fost sancționată

Scrisoarea lui Ștucan către Gica Hagi: „Iartă-mă că-ți voi spune ceva ce alții se tem să-ți spună. Și tu știi asta, dar ești prea orgolios să o recunoști”
GSP.RO

Scrisoarea lui Ștucan către Gica Hagi: „Iartă-mă că-ți voi spune ceva ce alții se tem să-ți spună. Și tu știi asta, dar ești prea orgolios să o recunoști”

Horoscop 20 noiembrie 2019. Gemenii își risipesc toate îndoielile
HOROSCOP

Horoscop 20 noiembrie 2019. Gemenii își risipesc toate îndoielile