Dr. Adam Lorin, Clinica Prevencia: Analize modificate, oboseală și simptome fără explicație? Când poate fi util medicul internist

Pentru mulți pacienți, următoarea întrebare nu este „ce boală am?”, ci una mult mai practică:

„La ce medic trebuie să merg?”

Cardiolog? Endocrinolog? Gastroenterolog? Hematolog? Sau trebuie mai întâi repetate analizele?

Atunci când problema nu indică în mod clar un singur organ sau o singură specialitate, Medicina Internă poate reprezenta un punct potrivit de pornire.

Dr. Adam Lorin, medic specialist Medicină Internă în cadrul Clinicii Prevencia, explică de ce rezultatele analizelor și simptomele trebuie evaluate împreună și de ce un set mare de investigații făcut la întâmplare nu înseamnă neapărat un diagnostic mai rapid.

O valoare marcată cu roșu nu este automat un diagnostic

Buletinele de laborator sunt concepute astfel încât valorile aflate în afara intervalelor de referință să fie ușor de observat.

Este firesc ca pacientul să fie îngrijorat atunci când vede hemoglobina scăzută, creatinina crescută sau o modificare a leucocitelor, trombocitelor, sodiului ori potasiului.

Dar o analiză trebuie interpretată în context.

• cât de mare este abaterea;
• dacă modificarea este nouă sau exista și anterior;
• de ce a fost făcută analiza;
• ce alte rezultate sunt modificate;
• ce simptome are pacientul;
• ce boli sunt deja cunoscute;
• ce medicamente și suplimente utilizează.

Unele valori se pot modifica temporar după o infecție, prin deshidratare, efort sau sub influența unor medicamente. Alte modificări pot reprezenta primul indiciu al unei probleme care necesită investigații.

De aceea, Clinica Prevencia a pregătit și un ghid detaliat despre valorile anormale la analizele de sânge și situațiile în care poate fi util consultul de medicină internă.

Când devine important să privești mai multe rezultate împreună

Situația este mai simplă atunci când există deja un diagnostic.

Un pacient cu diabet care își face HbA1c pentru monitorizarea bolii știe, de regulă, cine îi interpretează rezultatul.

Lucrurile sunt diferite când apar simultan modificări din mai multe zone.

• hemoglobina este scăzută;
• creatinina este mai mare decât anterior;
• există un dezechilibru electrolitic;
• pacientul acuză oboseală și slăbiciune.

Fiecare rezultat poate avea numeroase explicații, iar uneori modificările se influențează reciproc.

Rolul evaluării medicale este să stabilească dacă există o singură problemă care explică tabloul sau mai multe probleme care trebuie tratate separat.

„Am analize bune, dar tot nu mă simt bine”

Și situația inversă este frecventă.

Pacientul are oboseală, amețeală, lipsa poftei de mâncare sau o stare generală diferită de cea obișnuită, dar analizele uzuale par normale.

Acest lucru nu înseamnă automat că simptomele nu au o explicație medicală.

Analizele de rutină nu pot identifica orice boală.

În funcție de simptome pot fi importante:

• examenul clinic;
• tensiunea și pulsul;
• istoricul medical;
• medicamentele;
• evoluția simptomelor;
• investigații alese ulterior în funcție de suspiciune.

„Analizele nu trebuie tratate separat de pacient. O valoare modificată poate fi puțin relevantă într-un context și importantă în altul, iar simptomele persistente trebuie evaluate chiar dacă un set de analize uzuale este în limite”, explică Dr. Adam Lorin.

Oboseala este probabil unul dintre cele mai nespecifice simptome

Poți fi obosit după o perioadă cu somn insuficient sau după suprasolicitare.

Dar oboseala persistentă poate apărea și în asociere cu:

• anemie;
• infecții;
• probleme endocrine;
• boli renale;
• afecțiuni cardiace;
• tulburări ale somnului;
• efecte adverse ale unor medicamente;
• alte boli.

De aceea, întrebarea corectă nu este:

„Ce analiză trebuie să fac pentru oboseală?”

ci:

„Ce alte informații avem și ce trebuie investigat în cazul meu?”

Slăbiciunea, scăderea în greutate și lipsa poftei de mâncare schimbă tabloul

Uneori simptomele apar împreună.

Pacientul poate spune: „Sunt obosit de câteva luni, nu prea mai am poftă de mâncare și am slăbit.”

Acest tablou trebuie privit diferit față de un episod de oboseală după o săptămână foarte solicitantă.

Nu înseamnă automat o boală gravă. Dar justifică evaluarea cauzei.

Medicul poate încerca să determine dacă există:

• o problemă hematologică;
• o infecție;
• o afecțiune digestivă;
• o boală endocrină;
• o problemă renală;
• un efect medicamentos;
• o altă cauză sistemică.

Investigațiile se aleg ulterior în funcție de ceea ce rezultă din discuție și examenul clinic.

Edemele pot avea mai multe explicații

Un alt exemplu este umflarea picioarelor.

Pacientul poate presupune imediat că problema este cardiacă. Uneori poate fi.

Dar edemele pot avea și cauze:

• venoase;
• renale;
• hepatice;
• medicamentoase;
• limfatice.

Chiar și un simptom aparent simplu poate necesita analizarea mai multor sisteme.

Este una dintre situațiile în care Medicina Internă poate ajuta la stabilirea direcției corecte înainte ca pacientul să înceapă un traseu între mai multe cabinete.

Mai multe boli înseamnă și mai multe variabile

Lucrurile devin și mai complexe la pacientul care are deja:

• hipertensiune;
• diabet;
• boală renală;
• probleme cardiace;
• alte afecțiuni cronice.

Un simptom nou poate proveni dintr-o boală existentă, dintr-un tratament sau dintr-o problemă complet nouă.

De exemplu, amețeala poate apărea în numeroase situații, dar la un pacient care ia mai multe medicamente antihipertensive trebuie verificată și tensiunea.

Edemele pot avea legătură cu boala, dar și cu anumite medicamente.

O creatinină modificată poate influența, la rândul ei, dozele unor tratamente.

De aceea, la pacientul complex, fiecare problemă nu poate fi privită complet separat de celelalte.

Mai multe analize nu înseamnă automat un diagnostic mai bun

Una dintre reacțiile firești atunci când cauza simptomelor nu este clară este efectuarea unui număr foarte mare de teste.

Dar această strategie poate crea și mai multă confuzie.

Cu cât sunt făcute mai multe analize fără o indicație precisă, cu atât crește probabilitatea de a găsi valori ușor în afara intervalului de referință care nu au neapărat semnificație patologică.

Pot urma:

• alte analize;
• investigații suplimentare;
• consultații la mai mulți specialiști;
• anxietate;
• costuri.

Evaluarea medicală încearcă să procedeze invers:

„Întâi formulează întrebarea clinică și apoi alege investigațiile care pot răspunde acelei întrebări.”

Când mergi direct la un specialist?

Medicina Internă nu trebuie să fie o etapă obligatorie înaintea oricărui specialist.

Dacă problema este bine delimitată, traseul direct poate fi mai eficient.

De exemplu:

• o problemă cardiacă deja cunoscută poate necesita Cardiologie;
• o problemă digestivă bine conturată poate necesita Gastroenterologie;
• o afecțiune tiroidiană cunoscută poate necesita Endocrinologie.

Medicina Internă este deosebit de utilă atunci când nu este încă evident în ce direcție trebuie continuată evaluarea.

Ce poate face internistul

În timpul consultației, medicul poate corela:

• simptomele;
• istoricul medical;
• examenul clinic;
• analizele;
• investigațiile deja efectuate;
• medicamentele;
• bolile cronice.

La final, există mai multe posibilități.

Problema poate fi gestionată în Medicina Internă.

Pot fi necesare investigații suplimentare.

Sau tabloul poate indica suficient de clar o altă specialitate.

Scopul nu este ca pacientul să rămână neapărat la internist. Scopul este să ajungă mai repede la evaluarea potrivită.

Poți merge la Medicină Internă și cu bilet de trimitere

În cadrul Clinicii Prevencia, consultațiile de Medicină Internă sunt disponibile și prin sistemul de asigurări de sănătate, în condițiile aplicabile.

Pacienții asigurați pot verifica informațiile despre consultațiile de Medicină Internă prin CAS, documentele necesare și locațiile disponibile.

Prevencia oferă în prezent consultații de Medicină Internă în clinicile Alunișului și Fundeni.

Pentru pacientul care are deja bilet de trimitere, este important să verifice înainte de programare:

• specialitatea înscrisă pe bilet;
• valabilitatea documentului;
• calitatea de asigurat;
• documentele necesare la consultație;
• disponibilitatea serviciului în locația aleasă.

Ce merită să aduci la consultație

Dacă problema este complexă, un dosar medical bine organizat poate economisi timp.

Sunt utile:

• analizele recente;
• rezultate mai vechi importante pentru comparație;
• scrisori medicale;
• bilete de externare;
• ecografii sau alte investigații;
• lista completă a medicamentelor;
• suplimentele utilizate.

Nu este nevoie să repeți toate analizele înainte de consultație doar pentru ca acestea să fie „mai noi”. Medicul poate decide ce merită repetat.

Ideea importantă

Atunci când există o problemă clară, specialistul potrivit poate fi ales direct.

Dar dacă ai mai multe simptome, mai multe analize modificate, mai multe boli sau pur și simplu nu este clar ce leagă toate aceste informații, Medicina Internă poate reprezenta punctul din care tabloul începe să fie organizat.

Nu scopul este să faci cât mai multe analize și nici să treci prin cât mai multe cabinete.

Scopul este să înțelegi care este următorul pas medical care are sens.