El l-a scos din minti pe marele Pele

N-a avut fenta lui Dobrin, lovitura de cap a lui Dumitrache, driblingul lui Balaci sau sutul lui Hagi. In schimb, a adus tacklingul in fotbalul romanesc, lovea balonul la fel de bine cu ambele picioare, avea pasa lunga si pasa scurta, dar si alte calitati care i-au determinat pe specialisti sa-l considere cel mai complet fotbalist roman din toate timpurile.

La 57 de ani, Lita Dumitru este astazi antrenor in Liga a II-a, la Concordia Chiajna, echipa pe care a urcat-o in numai doi ani doua categorii. El a acceptat sa-si verse sacul cu amintiri pentru Libertatea.

A izbucnit in fotbalul mare cu viteza unui tsunami. La 18 ani devenea titular la Rapid, iar la 20 de ani juca in echipa nationala care a fost la Mondialul din 1970. Aproape imediat dupa Mondial, trecea la Steaua. Povestea transferului sub culorile ros-albastre este una aparte. ‘Dupa ce am venit de la Mondiale m-au luat in armata. Ce conta ca il tinusem pe Pele la Guadalajara, m-au trimis la Roman, la infanterie. O luna,  marsuri prin noroaie. Pana intr-o zi cand a venit unul de la clubul Steaua care mi-a spus ca l-a trimis ministrul apararii, Ion Gheorghe, sa semnez cu Steaua, ca daca nu, fac un an si jumatate armata la Roman. Am semnat, ce sa fac, si pe vremea aia la putere erau Steaua si Dinamo’.

Numai ca primul an petrecut la Steaua n-a fost unul prea fericit: ‘Acolo era sectiunea maghiara! Hajdu in poarta, apoi Halmageanu, Satmareanu, Raksi, Vigu, astia isi pasau doar intre ei si vorbeau ungureste. Pe afara eram eu, Tataru, Stefanescu si Iordanescu. Vedeam o pasa din an in Paste! A trebuit sa invatam ungureste sa fim acceptati. Bine, la un moment dat Stefanescu n-a mai putut rabda si a plecat la Craiova. Si eu am vrut sa plec dupa ce am terminat armata, sa ma intorc la Rapid. Doar ca Tache Macri, care era antrenor in Grant, mi-a zis ca el nu poate sa ma ia, ca are 3 mijlocasi mai buni ca mine! Iar eu eram titular la nationala’.

„Tu esti cea mai mare jigodie din lume”

Internationalul Dumitru isi aminteste cu placere despre meciul cu Brazilia, din Mexic. ‘Am primit sarcina sa-l marchez pe marele Pele. Rar am intalnit un fotbalist atat de murdar in joc!

M-a injurat non-stop, m-a si scuipat! La un moment dat l-am scapat din marcaj si l-am agatat din spate. De acolo, de jos, s-a uitat cu ura la mine si mi-a strigat: „Tu si Coluna sunteti cele mai mari jigodii de pe lume!”. Portughezul Coluna il scosese din circuit, la CM din 1966′.

„Ca tehnician, m-a curatat generatia lui Halagian”

Daca in ultimii ani a antrenat doar prin diviziile inferioare, Lita Dumitru pune acest lucru pe seama faptului ca nu a fost agreat de anumite persoane: ‘Pe mine m-a curatat ca tehnician generatia lui Halagian. Aveam gura mare si nu acceptam anumite lucruri’. Legat de antrenorii cu care a lucrat din postura de jucator, Dumitru spune: ‘Angelo Niculescu, Tinel Stanescu si chiar Ienei au fost super. In schimb, nu m-am inghitit cu Teasca. Eram, de exemplu, cu Steaua in cantonament la Poiana Brasov si ne-a dat sa alergam pana jos, in oras si inapoi. Si ca sa nu-l pacalim ca am fost, cica sa luam cate 10 lei la noi ca sa cumparam cate un loz in plic de jos, iar la sosire sa vedem al cui este castigator. Asta era deja misto’.

Cum a ratat un post la Mercedes

‘In 1987 – povesteste Lita – am ramas in Germania. Acolo jucam si antrenam la o formatie din ligile inferioare, dar primarul din Wurzburg, cu care eram prieten, mi-a zis ca n-ar fi rau sa-mi echivaleze diploma de inginer TCM, pe care o luasem cand am jucat la Poli Timisoara si ca imi aranjeaza el sa lucrez inginer la Mercedes. Bine,
i-am zis eu, dar habar n-am de meserie, eu am facut facultatea pe fotbal. Lasa, zice el, ca nu-i problema, o sa vezi. Numai ca la Mecedes, la test, mi-au pus aia in fata niste bile de fier sa calculez nu stiu ce greutate, ce coeficienti, chestii de care, evident, habar nu aveam. Cand am vazut asa, ce sa sa fac? Le-am cerut si eu scuze, le-am zis ca nu-i de mine acolo!’.

Clinciuri cu Sichitiu si cu Copos

Una din marile iubiri ale lui Lita ramane Rapidul, echipa unde a crescut si pe care a pregatit-o de doua ori din postura de antrenor. Prima data, din 1985 pana in 1987. ‘Comanda venea insa de la Victoria, de la Marin Barbulescu. El trasa sarcina unde trebuie sa ne dam la o parte si unde vom castiga. La Rapid am revenit in 1995, eu zic ca am facut treaba buna, dar  in iarna mi l-au pus pe Sichitiu presedinte! Ajunsese de intra peste noi, la sedintele tehnice si se baga el sa explice la tabla. Ce clinciuri aveam! Apoi m-a dat Copos afara, ca voia sa-l aduca pe Lucescu. Cand m-am dus la el la birou i-am cerut si eu ceva, o cota cat de mica din ce luase pe jucatorii pe care ii vanduse cu mine antrenor, mi-a zis ca daca vreau imi da produse electronice cu reducere. I-am zis si eu sa-i faca reducere ma-sii!’.

Aventurile lui Rica in Ghencea

Unul din episoadele de care fostul international isi aminteste amuzat este venirea lui Rica Raducanu in Ghencea: ‘Iordache era accidentat, iar ministrul Ion Coman m-a chemat si mi-a zis sa ma duc sa i-l aduc pe Rica. Zis si facut. Cand am ajuns la Rica acasa, taia lemne cu joagarul. Mi-a luat ceva vreme sa-l conving ca nu e gluma, dupa care, pe drum, i-am facut instructajul despre cum trebuie sa vorbeasca cu ministrul si cum sa se comporte. As! Rica l-a luat din prima pe Coman cu „Taticu”, dupa care i-a cerut, pe rand, sa-i trimita niste soldati acasa sa-i sape un sant, ca vrea sa-si bage gaze, apoi grad de colonel si, in sfarsit, sa poata dirija circulatia! Bineinteles ca n-a primit nimic din toate astea. Ce a facut la Steaua intr-un an si jumatate nu mai spun, ca isi facuse o gasca de petrecareti si veneau la antrenamente direct de la distractie. Deturna traseul tramvaielor sau troleibuzelor, facea el ce facea si convingea vatmanul sau soferul sa-i duca pana in Ghencea!’.

„Erau si vanzatori!”

Libertatea: Domnule Dumitru, sincer, existau blaturi si pe vremea aceea?
Lita Dumitru: Putine. Uite, de exemplu, cand jucam cu Dinamo si aveam noi sanse mai mari la titlu, ne lasau. Cand aveau ei, ii lasam noi. Era la mica intelegere. Oricum, eu si cu Radu Nunweiller eram intelesi si imparteam prima dupa meci, indiferent cine castiga. La fel procedau, din ce stiu, Iordanescu si Lucescu. Ce pot sa spun, prima lor era mereu peste a noastra.

Si altfel de blaturi nu erau?
Ba mai erau si de-alea. Mi-aduc aminte un meci al nostru la Targoviste, prin ?T77 sau ?T78, parca. A venit portarul nostru la mine, nu dau nume, mare portar, care mi-a zis: ‘Lita, astia dau 200.000 de lei sa ne bata. Sunt sapte de la noi care stiu, te bagi?’. Initial am zis da, dar apoi n-a mai zis nimeni nimic si am jucat pe bune. Am aflat la sfarsitul meciului ca o facusera fara mine. Iar in teren, Anghelini, parca, il auzise pe unul de-al nostru, dintre cei ‘manjiti’, cum ii striga lui Greaca, de la Targoviste, la 4-0 pentru ei, ca gata, ajunge.

„Capul blaturilor, un coleg de nationala”

Alt meci de acest gen va amintiti?
Da, unul la Arad, tot prin ?T70 si ceva. Colonelul care conducea clubul Steaua mi-a spus ca meciul e pe bune, dar aia de la UTA stiau altceva si sa ne omoare, nu alta, la 4-0 pentru noi. S-a terminat 4-4! Apoi am aflat ca unii smecheri de la noi stiau aranjamentul si s-au dat accidentati. Dar si ca se luasera 80.000 de lei de la UTA, impartiti intre conducere si cativa jucatori. Unul dintre ‘capii’ aranjamentelor era ‘prietenul’ meu, hai sa-i spun asa, ca nu vreau sa dau nume. ‘Prieten’ alaturi de care am jucat si la echipa nationala, il stiti bine cine este. Numai rau mi-a facut omul asta. Si atunci, si mai tarziu!

„Dusmanul meu este Iordanescu”

Toti microbistii sunt de acord cu faptul ca in anii 70 sefi la Steaua, in teren, erau Lita Dumitru si Puiu Iordanescu. Totusi, intre cei doi relatiile n-au fost niciodata cordiale. Ba, dimpotriva. Lita nu se fereste nici azi de la acuze la adresa fostului coechipier de la club si de la nationala: ‘Las ce a fost intre noi ca fotbalisti, dar nu uit ca am fost dat afara de Copos, de la Rapid, a doua zi dupa ce Iordanescu, selectioner pe vremea aia, a asistat la un antrenament al meu. Marele antrenor! A facut treaba cu Generatia de Aur, dar de ce nu a mai calificat nationala si dupa ce s-a incheiat acel ciclu? Spuneti-mi si mie ce fotbalist a mai scos el in afara de Filipescu!’.

L-a vrut Barcelona lui Johan Cruyff!

De-a lungul carierei sale, Dumitru a avut de multe ori oferte de a ramane in strainatate.

‘Prima a fost la Guadalajara, dupa Mondiale. A venit un reprezentant de la clubul local, cu o geanta plina cu bani. Ne voiau pe mine, pe Dumitrache, pe Dinu, pe Nunweiller si pe Dembrovschi. Am vorbit intre noi si am refuzat’, rememoreaza Lita Dumitru.

„Ce prost am fost!”

‘Apoi, dupa ce am jucat cu Steaua pe Camp Nou, impotriva Barcelonei, conducatorii locali mi-au propus sa raman la ei, ca imi dau salariu la nivelul vedetelor pe care le aveau, dar iar am refuzat. Ce prost! Iar ultima oara a fost in 1983, dupa ce am jucat cu Craiova la nemtii de la FC Kaiserslautern. Dupa meci ma ducea o masina direct in Elvetia, era totul aranjat, dar m-am razgandit in ultima clipa. Iar am fost cel mai mare fraier de pe lume!’.

Ioan Viorel

Urmărește-ne pe Google News