Din 2019, taxa clawback, suportată de producătorii de medicamente, va fi modificată
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Creşterea accesului la medicamente şi servicii medicale, debirocratizarea şi transparentizarea activităţii furnizorilor de servicii medicale, modificarea taxei clawback și extinderea utilizării Dosarului Electronic de Sănătate, sunt câteva dintre noutățile anunțate, miercuri, de președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Răzvan Vulcănescu.
Începând din 2019, CNAS intenţionează elaborarea unei propuneri funcţionale de introducere a unor niveluri diferenţiate ale contribuţiei datorate de deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă (cunoscută şi sub numele de clawback), pe baza determinării exacte a consumurilor pe fiecare medicament. O asemenea determinare va fi posibilă pe baza serializării medicamentelor şi a obligativităţii verificării acestora online pentru prevenirea contrafacerilor, prin Sistemul Național de Verificare a Medicamentelor, în conformitate cu reglementările europene, explică Vulcănescu.
"În contextul în care intră în vigoare, de la începutul anului viitor, Directiva cu privire la trasabilitatea medicamentelor, vreau să avem capacitatea ca, prin serializarea pe care o va avea fiecare medicament, să discutăm despre individualizare și, evident, să ajungem la o construcție mult mai apropiată de realitate și de așteptările dumneavoastră a taxei claw-back", a adăugat președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Potrivit acestuia, în pregătirea noii variante a taxei claw-back va fi implicată și piața farma.
"Este un angajament pe care Casa Națională de Sănătate și-l ia, alături de Ministerul Sănătății, alături de Ministerul de Finanțe, cu care suntem într-un grup de lucru. Vreau ca, împreună cu piața farma, să ieșim cu o propunere care să fie funcțională pentru întregul sistem", spune Vulcănescu.
Taxa clawback a fost introdusă în 2009 ca o măsură temporară, în contextul crizei financiare, și a afectat exclusiv producătorii de medicamente. Aceștia trebuie să achite diferența dintre cât are CNAS buget pentru decontări într-un an și cât decontează efectiv pentru medicamente. Până în prezent nu s-a renunțat însă la această taxă în pofida caracterului temporar cu care a fost introdusă.
Totodată, CNAS face demersuri pentru încheierea de noi contracte de tip cost-volum/cost-volum-rezultat pentru o serie de arii terapeutice precum hepatita cronică virală C, insuficienţa cardiacă cronică şi oncologie.
În plus, CNAS intenţionează să extindă utilizarea Dosarului Electronic de Sănătate şi la acei furnizori de servicii medicale care în prezent nu folosesc acest instrument informatic, precum şi să realizeze un proiect de informatizare a certificatelor de concediu medical şi a biletelor de trimitere. Pentru un alt proiect informatic, Open Source Healthcare Insurance Gateway for EESSI (OSHIG), care va permite trecerea de la schimbul de informaţii şi documente prin poştă la cel exclusiv electronic cu instituţiile omoloage CNAS din alte state UE, instituţia a obţinut deja finanţare europeană de aproape 1 milion euro.
Pentru perioada în care Preşedinţia Consiliului UE va fi deţinută de România (1 ianuarie – 30 iunie 2019), CNAS îşi propune să organizeze o conferinţă pe tema e-health.
„Toate aceste acţiuni au ca scop final creşterea gradului de adecvare a serviciilor de sănătate la exigenţele asiguraţilor, astfel încât România să nu se mai afle pe unul din ultimele locuri în Indexul European al Consumatorului de Sănătate” precizează preşedintele CNAS..
