Lista serviciilor gratuite pentru pacienții neasigurați cu cancer, prezentată de CNAS. Reprezentant pacienți, pentru Libertatea: „Nu putem să-i lăsăm pe oameni să moară”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a prezentat lista serviciilor gratuite de prevenție, diagnostic și tratament de care beneficiază pacienții neasigurați. Reprezentanții pacienților spun că este un prim pas, dar că acest lucru ar putea aglomera spitalele.
Cuprins:
- Două milioane de români nu au asigurare de sănătate
- Prevenirea cancerului
- Ce trebuie să facă pacienții neasigurați
- Consultații la medicul specialist
- 28 de zile pentru efectuarea serviciilor
- Ce se întâmplă cu pacienții neasigurați, diagnosticați cu cancer
- Spitalele, asaltate de pacienți
- Zeci de mii de decese cauzate de cancer
Două milioane de români nu au asigurare de sănătate
Aproape două milioane de români nu au asigurare de sănătate, unul din cele mai mari procente din Uniunea Europeană. Pentru aceștia, încă de la 1 iulie, Guvernul a aprobat, printr-un act normativ, anumite servicii gratuite de prevenție, diagnostic și tratament la fel ca persoanele asigurate.
CNAS a prezentat miercuri lista de servicii de prevenție, de depistare și confirmare a afecțiunii oncologice de care beneficiază gratuit persoanele neasigurate.
Consultațiile de prevenție pentru pacienții neasigurați sunt acordate pe grupe de vârstă. Concret, CNAS decontează:
- două consultații pe an pentru persoanele cu vârsta între 18 și 39 ani;
- până la 3 consultații pe an pentru persoanele peste 40 de ani care nu sunt în evidența medicului de familie cu alte afecțiuni cronice;
- până la două consultații pe an pentru persoanele de peste 40 de ani care sunt în evidența medicului de familie cu afecțiuni cronice.
Prevenirea cancerului
„Scopul principal este prevenirea unor boli și abordarea precoce a unor boli, precum cancerul. Intenția este de a diagnostica precoce anumite afecțiuni care, dacă nu sunt abordate când trebuie, boala se complică și șansele de vindecare și de recuperare sunt mai slabe. Uneori, nu mai sunt șanse. Era nevoie de un astfel de program, pentru că toți acești pacienți, la un moment dat, devin pacienți care au nevoie de servicii medicale de urgență, pentru crize acute, în cadrul unor boli abordate târziu”, a explicat Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru protecția Pacienților din România, pentru Libertatea.
„Nu putem să-i lăsăm pe oameni să moară. Ne uităm la ei, nu ești asigurat, nu ai dreptul la servicii medicale. Statul este obligat, prin Constituție, să asigure tuturor cetățenilor condiții pentru acces la servicii medicale”, subliniază acesta.
Totuși, unii cetățeni asigurați nu ajung să beneficieze nici de un pachet minim, atrage atenția reprezentantul pacienților.
„Acum s-a extins pachetul medical, dar nu suficient. Încă este nevoie să intervenim. Pentru a preveni boli cu impact social, boli cu impact în aspectul economic al sistemului de sănătate, atunci trebuie să se vină cu minime cheltuieli pentru un pachet medical la care trebuie să aibă dreptul orice cetățean”, a completat Vasile Barbu.
Ce trebuie să facă pacienții neasigurați
Pentru a beneficia de aceste servicii, persoanele neasigurate trebuie să urmeze câțiva pași. Primul este să se înscrie pe lista de pacienți a unui medic de familie. Apoi, să se programeze și să se prezintă la o consultație de prevenție la medicul respectiv.
„Medicul de familie va evalua riscul ca pacientul să aibă o boală ascunsă, fără simptome. În funcție de evaluare, medicul poate decide să trimită pacientul la analize medicale de prevenție gratuite și îi va înmâna acestuia un bilet de trimitere”, precizează CNAS.
Dacă medicul de familie suspectează o formă de cancer, poate trimite pacienții pentru analize medicale de prevenție gratuite, inclusiv radiografii și ecografii. Pacientul poate fi trimis pentru consultații și investigații suplimentare la specialiști sau în spital.
Consultații la medicul specialist
Pe baza biletului de trimitere, medicul specialist din ambulatoriu va putea acorda pacientului neasigurat consultații pentru depistarea afecțiunilor oncologice.
Casa de Asigurări de Sănătate decontează maximum două consultații pe trimestru pentru pacienții neasigurați. Prezentarea la a doua consultație se face direct, fără alt bilet de trimitere.
Medicul specialist poate efectua proceduri diagnostice și poate elibera bilete de trimitere pentru:
- alt medic specialist,
- analize de laborator,
- radiografii, ecografii sau spitalizare de zi.
În spitalizarea de zi, se va realiza diagnosticarea afecțiunii oncologice, evaluarea extensiei tumorale și a statusului clinico-biologic al pacientului.
28 de zile pentru efectuarea serviciilor
CNAS recomandă ca serviciile medicale să fie efectuate în maximum 28 de zile de la deschiderea foii de spitalizare.
„Se recomandă ca aceste servicii să fie efectuate în maximum 28 de zile de la deschiderea primei foi de spitalizare de zi. Tot în spital se pot efectua și servicii medicale în scop diagnostic-caz pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin și a cancerului de sân”, recomandă CNAS.
Dar sunt suficiente 28 de zile pentru toate aceste servicii medicale?
„Nu este întotdeauna suficient acest timp, pentru că sunt liste de așteptare, atât pentru pacienții asigurați, cât și pentru ceilalți”, susține reprezentantul pacienților.
Mai ales că „Unii dintre asigurați contribuie de două ori și tot nu au parte de serviciile incluse. Sistemul le permite să facă asigurări private nu complementare, ci suprapuse. Sistemul de asigurări la noi funcționează aiurea, pentru că, în alte părți, este interzis să faci două asigurări pe același bun sau pe aceeași situație”, a subliniat Vasile Barbu.
Mai exact, reprezentantul pacienților se referă la angajații care plătesc asigurarea obligatorie de sănătate, dar cărora le oferă și angajatorul un pachet de bază de servicii medicale la spitalele private.
„Era necesar să se introducă un asemenea termen, deși în viața reală există niște liste de așteptare. Este un mic pas, care urmează să fie adaptat în timp. El nu este bugetat așa cum trebuie, cum nu sunt toate celelalte, deși legea spune că trebuie să asiguri și sursa de finanțare în momentul în care ai făcut o reglementare”, a mai spus președintele Asociației Naționale pentru protecția Pacienților din România.
Ce se întâmplă cu pacienții neasigurați, diagnosticați cu cancer
După confirmarea diagnosticului de cancer, pacientul neasigurat va putea fi inclus în Programul național de oncologie. Dacă nu dispune de o sursă de venit, va deveni asigurat fără a plăti contribuția, pe durata tratamentului, până la vindecare.
„Menționăm că fondurile necesare pentru decontarea serviciilor medicale acordate persoanelor neasigurate nu se asigură din contribuțiile plătite de persoanele asigurate, ci printr-o alocare suplimentară separată, din bugetul de stat”, a adăugat CNAS.
„Ei sunt diagnosticați și beneficiază de tratament în condițiile în care, după diagnosticare, pot intra pe anumite programe naționale de sănătate. Dacă nu îl putem include într-un program național, dacă are o afecțiune care nu este cuprinsă în programul național, atunci individul trebuie să plătească restul de servicii, celelalte nu mai sunt asigurate”, completează Vasile Barbu.
Cu alte cuvinte, pacienții neasigurați beneficiază de diagnostic și de continuitate doar pe circuitul programelor naționale.
Spitalele, asaltate de pacienți
Medicii avertizau încă de acum câteva luni că acest program va avea un impact asupra spitalelor. Și Vasile Barbu consideră că pe unele unități sanitare se va pune presiune.
Problema nu ar fi legată de numărul de locuri din spitale, ci este mai degrabă legată de resursele financiare și de lipsa de personal medical.
„Problema intervine în ceea ce privește bugetul spitalului, că nu are bani de materialele și medicamente, materiale sanitare și medicamente, nu are suficienți specialiști, nu are suficiente cadre medicale care să facă față. Avem mai multe spații de spitalizare, dar nu avem personal, resursă umană suficientă de toate categoriile necesare ca să ocupe schema completă a actului medical în funcție de specialitate, nu avem dotările necesare. Și atunci, ce facem? Aglomerăm spitalele care au aceste condiții”, spune reprezentantul pacienților.
„Într-adevăr, vor fi aglomerate anumite spitale care și așa acum sunt foarte aglomerate. Sunt foarte solicitate pentru că ele îndeplinesc cât de cât niște condiții”, subliniază Vasile Barbu.
Deși legea prevede obligația statului de a asigura servicii de sănătate, există o realitate mai complexă în ceea ce privește resursele umane și infrastructura. Avem mulți medici pregătiți în universitățile din România, dar nu toți aleg să lucreze în sistemul public, ceea ce duce la o lipsă de personal în spitale.
„Nu se poate face peste noapte, pentru că trebuie să asiguri și infrastructura necesară. Inclusiv să asiguri resursele umane în sistemul de sănătate”, concluzionează reprezentantul pacienților.
Zeci de mii de decese cauzate de cancer
Pachetele de servicii medicale pentru neasigurați au fost introduse pentru că afecțiunile oncologice reprezintă a doua cauză principală de mortalitate în România. În 2023, acestea au fost responsabile pentru 46.370 de decese, arată datele, adică peste 19% din totalul deceselor înregistrate.
De la 1 iulie, persoanele fără asigurare de sănătate au acces gratuit la servicii esențiale pentru depistarea precoce și diagnosticarea cancerului, incluzând confirmarea diagnosticului în regim ambulatoriu sau spitalicesc, pe lângă pachetul minimal de servicii medicale disponibil anterior.
Totodată, începând din 2022, pacienții neasigurați pot beneficia de consultații gratuite prin medicii de familie.
1Gin 08.11.2024, 08:31
Deci medicii nu se bășică că nu au infrastructură, să moară săracii!
K476 09.11.2024, 01:56
De acord ca nu ii putem lasa sa moara, dar de ce nu sunt asigurati? Ei din ce traiesc? Ce averi au?