Apel al asociațiilor civice, către Iohannis, să medieze conflictul generat de legile justiției

Mai multe asociații civice au lansat, domunică, un apel către președintele Klaus Iohannis, să medieze conflictul atât între autoritățile statului, cât și între stat și societate, în legătură cu modificarea legislației penale. ”Apelăm la dumneavoastră pentru a folosi toate instrumentele pe care Constituția vi le pune la dispoziție și ca la un mediator care poate dezamorsa conflictul, astfel încât România să nu devină un proiect blocat, eșuat din punctul de vedere al statului de drept, capturat de rețele infracționale”, i-au transmis ONG-urile șefului statului.

Vă prezentăm scrisoarea apel transmisă președintelui Klaus Iohannis:

”Domnule Președinte Klaus Iohannis,

Sunteți, conform Constituției, singurul mediator chemat să acționeze atunci când intervine o criză în funcționarea autorităților publice. Mai mult, art. 80 alin. 2 din Constituție ne spune că sunteți chemat să vă exercitați funcția de mediator nu numai atunci când există un blocaj sau un dezechilibru între puterile statului, ci și între stat și societate.

Ați exercitat această funcție de mediator în urmă cu un an, când Guvernul se pregătea să legifereze în materie penală. Ați înțeles atunci mesajul străzii, care reclama că puterea politică încerca să submineze lupta anticorupție. Cumulate, mesajul dumneavoastră și cel al străzii au avut suficientă forță pentru a opri abuzul de la acel moment.

Recomandări

Harta puterii după parlamentare. PSD ia un sfert din mandate, AUR și-a dublat scorul. Fiefurile PNL pot fi numărate pe degetele de la o mână | Analiză

Acum, strada reclamă din nou același abuz – dar la o scară mult mai amplă: dacă atunci era vorba despre modificarea unui singur articol de lege, acum este vorba despre periclitarea independenței procurorilor și despre subordonarea puterii judecătorești de către cea politică. Este o situație de o gravitate fără precedent, sesizată ca atare de numeroase instituții independente ale statului, instituții europene, organizații profesionale din sistemul judiciar și parteneri din UE și NATO. Alături de cetățenii și organizațiile care protestează în stradă, acestea au cerut oprirea modificărilor legilor justiției.

Considerăm că avem de-a face cu un conflict atât între autoritățile statului, cât și între stat și societate, și apelăm la dumneavoastră pentru a folosi toate instrumentele pe care Constituția vi le pune la dispoziție și ca la un mediator care poate dezamorsa conflictul, astfel încât România să nu devină un proiect blocat, eșuat din punctul de vedere al statului de drept, capturat de rețele infracționale.

În acest sens, în concordanță cu scrisoarea transmisă de Secretarul general al Consiliului Europei, domnul Thorbjorn Jagland, în data de 22.12.2017, vă solicităm să cereți Comisiei de la Veneția un punct de vedere care să clarifice compatibilitatea cu standardele fundamentale ale statului de drept ale modificărilor aduse celor trei legi ale justiției adoptate de Parlamentul României în luna decembrie 2017, respectiv:
– Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor;
– Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară;
– Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Recomandări

Alegeri parlamentare şi prezidenţiale 2024. Cum se formează Guvernul

În completarea argumentului nostru, amintim că în ultimul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, asumat prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană, Comisia Europeană solicită autorităților din România să ceară o opinie Comisiei de la Veneția în legătură cu modificări ale legilor justiției. Or, art. 148 alin. 2 din Constituție prevede că tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. Or, conform art. 11 din Constituție, statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. A permite acestor legi să intre în vigoare este echivalent cu a admite ieșirea din cadrul dreptului european și, implicit, din cadrul celui mai important tratat internațional asumat de România, adică tratatul de aderare la UE.

Domnule Președinte,

Credem, ca și dumneavoastră, în destinul european al României. Suntem convinși că aceste legi maligne ne scot din cadrele juridice și istorice ale acestui destin. Niciodată funcția dumneavoastră de mediator nu a fost atât de vitală (în sensul cel mai puternic al cuvântului) decât acum. Credem că, folosind instrumentele constituționale pe care le aveți la dispoziție, puteți contribui decisiv la stingerea conflictului și la salvgardarea destinului european al României”.

Recomandări

Klaus Iohannis poate desemna noul premier. Scenariul care poate evita intrarea suveraniștilor la guvernare

Apelul public este semnat de ONG-uriLE: #activAG Pitești, Acțiunea Civică Galați, Asociația Aradul Civic, Asociația Civică ProFest, Asociația Oradea Civică, Comunitatea Vă vedem din Sibiu, Corupția Ucide, Grupul civic #Insist, Inițiativa România, Inițiativa Timișoara , Rezist Constanța, Rezist în Bacău, #Rezist Liguria, #Rezist Milano, Rezist Râmnicu Vâlcea, #REZISTENȚA, România Vie, Ștafeta Steagului Uniunii Europene, Cuza Vrea Dreptate.

43 de organizații civice i-au cerut, la sfârșitul anului trecut, premierului Tudose o întâlnire, pe tema modificărilor aduse legilor justiției, care au fost adoptate deja de Parlament.

”Riscăm un derapaj fără precedent de la valorile democratice și de la drumul nostru alături de lumea liberă, punând în pericol viitorul nostru ca națiune”, transmit ONG-urile, care arată că funcția de Prim-ministru presupune responsabilitate și greutatea deciziilor privind viața fiecărui român, iar ele trebuie asumate și aceasta este o decizie individuală, care îi aparține.

În urma întâlnirii, ONG-urile i-au cerut premierului prorogarea aplicării legilor justiţiei printr-o ordonanţă de urgenţă, sesizarea Comisiei de la Veneţia şi demiterea ministrului justiţiei, Tudorel Toader. Premierul le-ar fi transmis că ia în considerare rezolvarea sesizării Comisiei de la Veneţia.

Citește și: Atunci și Acum: Călin Popescu Tăriceanu, de la pasiunea pentru mașini, la adversar declarat al președintelui Iohannis