Benjamin Netanyahu, primit cu brațele deschise în Ungaria, în pofida mandatului de arestare internațional pe numele său

„Bine aţi venit la Budapesta”, a scris pe Facebook ministrul apărării, Kristof Szalay-Bobrovniczky, care a venit în cursul nopţii să îl întâmpine pe Netanyahu pe aeroportul din capitala Ungariei.

Prima vizită a premierului israelian în Europa de la începutul războiului cu Hamas

Benjamin Netanyahu (75 de ani) întreprinde o vizită de mai multe zile, prima în Europa de la începutul războiului dintre Israel și mișcarea islamistă palestiniană Hamas, în octombrie 2023.

După onorurile militare de la palatul prezidenţial, premierul israelian va fi primit dimineaţa de omologul său ungar pentru discuţii, urmate de o conferinţă de presă în jurul orei 12.30 (10.30 GMT).

Semnificaţia acestei călătorii este mai ales simbolică. După anunţarea, în noiembrie 2024, de către CPI, a mandatului său de arestare pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii în Fâşia Gaza, Benjamin Netanyahu a călătorit în Statele Unite, dar niciodată până acum într-un stat parte la jurisdicţia instituției internaționale cu sediul la Haga.

Scopul vizitei lui Benjamin Netanyahu

„Scopul său final este să îşi recapete capacitatea de a călători oriunde doreşte”, a declarat pentru AFP Moshe Klughaft, un consultant şi fost consilier al premierului israelian.

Recomandări

Amenințare cruntă a Rusiei pentru Ucraina, după ce Volodimir Zelenski a refuzat armistițiul de Ziua Victoriei: „Kievul nu va supraviețui până pe 10 mai”

Prin această vizită „într-o ţară în care nu se teme de arestare, el pregăteşte terenul pentru normalizarea călătoriilor sale viitoare”, poate în Germania, de exemplu, unde viitorul cancelar Friedrich Merz i-a garantat că va putea veni fără griji, a adăugat fostul consilier al lui Netanyahu.

Viktor Orban l-a invitat imediat ce a venit anunțul de la CPI, calificând decizia ca fiind „ruşinoasă”. La rândul lui, Netanyahu a susținut că Ungaria este ghidată de „claritate morală”.

CPI a reamintit Ungariei că are „obligaţia legală” şi „responsabilitate faţă de celelalte state părţi” să execute deciziile.

„Dacă statele au îngrijorări cu privire la cooperarea lor cu Curtea, ele o pot consulta. Dar nu depinde de ele să stabilească unilateral meritele deciziilor juridice ale CPI”, a subliniat purtătorul său de cuvânt, Fadi El Abdallah.

Viktor Orban vrea să scoată Ungaria din CPI

Ungaria a semnat Statutul de la Roma, tratatul fondator al CPI, în 1999, şi l-a ratificat doi ani mai târziu, în timpul primului mandat al lui Viktor Orban. Dar nu a validat convenţia asociată pe motive constituţionale şi, prin urmare, susţine că nu este obligată să respecte deciziile CPI. Mai mult de atât, Viktor Orban intenționează să retragă Ungaria din CPI.

Recomandări

LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2025, turul 1. Românii din diaspora votează masiv

Înfiinţată în 2002, CPI are în prezent 125 de membri, iar misiunea sa este de a urmări în justiţie autorii celor mai grave crime din lume atunci când ţările nu doresc sau nu pot să facă acest lucru. Până în prezent, doar două ţări s-a retras din CPI: Burundi şi Filipine.

Călătoria lui Netanyahu la Budapesta intervine într-un moment de mari turbulenţe interne în Israel, premierul israelian fiind angajat într-o luptă cu Curtea Supremă, care a îngheţat decizia sa de demitere a actualului şef al Shin Bet. Cu toate acestea, Netanyahu a sfidat Curtea Supremă și a numit un amiral în rezervă la conducerea serviciului de securitate internă.

Urmărește-ne pe Google News