Căsătoria pe durată determinată, inedita propunere a unei judecătoare. Cornelia Olteanu: „Tinerii vor putea avea și o formă mai flexibilă a ideii de mariaj”

O alternativă la căsătoria tradițională

Judecătoarea Cornelia Olteanu a explicat pe larg pentru Libertatea motivele pentru care s-ar impune și o astfel de reglementare și ce beneficii ar aduce măsura, atât pentru soți, cât și pentru copii. 

După cum precizează Cornelia Olteanu, ideea pe care a expus-o pe o pagina sa de Facebook cu privire la posibilitatea reglementării prin lege a căsătoriei pe termen limitat, ca alternativă la căsătoria tradițională, care nu are un termen prestabilit, pornește de la premisa că aceste două forme de căsătorie pot exista concomitent. 

„Astfel, tinerii și generațiile viitoare vor putea avea și o formă mai flexibilă a ideii de mariaj, în condițiile în care aceştia pot observa cum anumite cupluri aleg să menţină în mod artificial o relaţie tensionată sau violentă, invocând, în aparenţă, protecţia copilului. Aceste relaţii pot fi adesea motivate de disconfortul unui divorţ, de stigmatizarea socială, de protecţia copilului, de teama de singurătate sau de lipsa curajului de a pune capăt unui drum în care sufletul a rămas în urmă, a unui drum în care iubirea s-a stins, dar aparenţa continuă. Căsătoria cu termen limitat nu trebuie privită ca o alternativă la concubinaj, ci la căsătoria tradiţională, tocmai pentru a putea fi salvată şi înălţată la adevărata ei valoare, atât morală, cât şi spirituală, această formă de convieţuire socială”, precizează judecătoarea Cornelia Olteanu. 

În opinia acesteia, la data expirării termenului unei astfel de căsătorii, soții pot avea mai multe variante și alegeri: să reînnoiască mariajul pe termen limitat, printr-o cerere adresată Stării Civile; să trăiască în concubinaj/partenariat civil; căsătoria „până când moartea îi va despărţi”; drumuri diferite.

De ce ar fi oportună o actualizare privind instituția căsătoriei

Judecătoarea Cornelia Olteanu este de părere că poate fi oportună o actualizare în ceea ce privește instituţia căsătoriei, fără a înlătura forma tradițională pe care o are în prezent ca urmare a următoarelor aspecte pe care le-a constatat în cariera sa de 16 ani ca judecător: datele statistice publicate de Institutul Naţional de Statistică din care rezultă scăderea numărului căsătoriilor; datele statistice ce arată creşterea numărului copiilor născuţi în afara căsătoriei; procedura judiciară anevoioasă a divorţului; creşterea numărului de ordine de protecţie emise de instanţă la cererea unuia dintre soţi, în judeţul Argeş; expunerea publică a soţilor în procedura divorţului; trauma copiilor afectaţi de această procedură.

Președinta Tribunalului Argeș consideră că această formă alternativă a căsătoriei poate reprezenta o schimbare de paradigmă în percepţia copiilor, paradigmă care poate atenua în ochii acestora șocul unei rupturi bruște precum divorţul, pentru că „statul va fi cel care îi divorţează pe părinţi”.

„În cazul căsătoriei pe termen limitat, copiii ar putea înţelege că încetarea relaţiei dintre părinţi nu este un eşec, ci reprezintă: un mecanism de protecţie socială a statului faţă de familiile în care există în mod constant conflicte şi violenţă; o consecinţă firească e expirării unui termen legal, căsătoria fiind considerată, din punct de vedere juridic, un contract civil; o etapă firească, responsabilă şi asumată în evoluţia relaţiilor de familie. Chiar dacă avem divorţul ca şi alternativă pentru separarea soților, divorțul este poate cea mai dureroasă competiţie a vieții, în care nu există învingători, ci doar suflete obosite. În arena judiciară, divorțul poate deveni o luptă în care fiecare soț dorește victoria, în condițiile în care orgoliile afectează în primul rând demnitatea celor implicați, dar și armonia copiilor care sunt nevoiți să accepte un drum pentru care nimeni nu i-a pregătit”, mai spune Cornelia Olteanu.

Aceasta explică și faptul că un divorț poate aduce numeroase probleme și traume, de la povara procedurilor judiciare și expunerea publică, până la etichetarea socială și maturizarea forțată a copiilor, determinată de faptul că nu sunt pregătiți pentru o asemenea ruptură. Ruptura vine brusc, sunt expuși uneori să vorbească despre părinți, să aleagă, să explice, să retrăiască momente dificile, trăind cu teama că pot răni pe unul dintre părinţi prin ceea ce spun.

„Oare sufletul relaţiei nu încetează atunci când dispar respectul, încrederea și iubirea?”

Judecătoarea Cornelia Olteanu subliniază că o astfel de schimbare trebuie privită din perspectivă socială, nu individuală: „Opiniile și argumentele mele izvorăsc din experiența profesională de peste 16 ani în calitate de judecător, iar nu din mariajul meu de 20 ani sau din relația mea cu propriii copii. Actualizarea unei legi este justificată nu pentru a răspunde unor situații particulare, ci atunci când experiențele individuale se transformă într-un tipar social, care demonstrează că legea nu mai răspunde realității și necesită o schimbare, fie ea și parțială”. 

Aceasta mai spune că implicarea Bisericii în această discuţie a unei potențiale căsătorii pe termen nelimitat nu poate fi ignorată, fiind una esenţială. „Se poate observa că, la cel mai înalt nivel, la conducerea ţării, avem o familie care a ales să conviețuiască în afara căsătoriei, fapt ce nu a fost contestat de Biserică. Aceasta nu a manifestat public reticenţă, ci mai degrabă rezervă şi îngăduinţă. Acest aspect ridică o mare întrebare: oare nu percepem Biserica mai rigidă decât este în realitate? 

În esență, Biserica nu îi îndepărtează pe oameni de Dumnezeu, ci îi aduce mai aproape, oferindu-le protecție și binecuvântare chiar și atunci când nu ating forma ideală, spre deosebire de concubinaj care, poate, nu beneficiază de aceeaşi protecţie. De asemenea, un argument în privinţa dimensiunii religioase a căsătoriei, fie ea şi cu termen limitat, ar fi acela că şi copiii ar veni pe lume nu în afara unei uniuni sfințite, ci sub semnul unei relații recunoscute și aflate sub protecția divină, indiferent de evoluția ulterioară a relației dintre părinți. 

De ce nu poate fi înțeleasă formula tradiţională „până când moartea ne va despărți” nu ca moartea fizică, ci ca moartea sufletului relaţiei? Oare sufletul relaţiei nu încetează atunci când dispar respectul, încrederea și iubirea?”, este de părere Cornelia Olteanu.

Despre implicaţiile juridice ulterioare expirării mariajului, precum partajul, legăturile personale cu copiii etc., aceasta spune că lucrurile sunt mai simple decât par: „Viața este atât de simplă, însă noi alegem să o complicăm, fără să avem răgaz să reflectăm și să găsim soluţii practice”.

„Caracterul limitat al căsătoriei poate fi o formă de responsabilizare permanentă”

Conform judecătoarei Cornelia Olteanu, caracterul limitat al căsătoriei poate fi „o formă de responsabilizare permanentă în care fiecare soţ ar putea deveni mai atent la propriul comportament, propria atitudine, propriile cuvinte, ar putea să evite indiferenţa dată de confortul din cuplu, dar și să-şi ajusteze atitudinea în raport de situaţie, de nevoile partenerului de cuplu sau în relaţia cu copiii și de asemenea să realizeze că merită mai mult, că are atât de multe lucruri de oferit, că nu este apreciat la adevărata sa valoare sau că sentimental de la începutul relaţiei a fost doar o scânteie, nu atât de puternică încât să menţină vie flacăra iubirii. Într-adevăr, forma nu garantează echilibrul în cuplu, ci oamenii. Însă forma, poate, uneori, să îl sprijine sau să-l lase expus hazardului”. 

După cum adaugă președinta Tribunalului Argeș, „căsătoria nu dispare atunci când are termen. Se prăfuieşte când devine sigură, atât de sigură încât se uită angajamentul iniţial, iar prezenţa celuilalt nu mai este aleasă zilnic ci este garantată pe termen nelimitat. Şi moare în tăcere, nu printr-un gest, ci prin absenţa gesturilor”. 

„E necesară o reglementare juridică expresă a parteneriatului civil”

Din punctul său de vedere, parteneriatul civil poate fi definit ca o relaţie a doi parteneri bazată pe un angajament neasumat public şi care nu se află sub semnul sacralităţii. 

„În această situaţie, copiii pot avea impresia că trăiesc într-un cadru familial neclar: părinţii nu sunt nici căsătoriţi, nici divorţaţi în mod oficial. Asta nu înseamnă că acolo nu există responsabilitate, respect, încredere, iubire. Depinde foarte mult de modul în care cei doi parteneri au ales să-şi construiască un drum comun. Dacă cei doi parteneri aleg să pună capăt relaţiei şi ajung în situaţia de a partaja bunurile dobândite în timpul acestei convieţuiri, regimul juridic este diferit faţă de cel aplicat în cazul căsătoriei. Există, fără îndoială, şi situaţii în care o familie care trăieşte în partenariat civil, este în mod autentic fericită, iar partenerii îşi asumă responsabilităţile cu aceeaşi seriozitate ca şi într-o căsătorie”, declară Cornelia Olteanu. 

Aceasta mai este de părere că, în contrapondere cu parteneriatul civil, căsătoria pe termen limitat este însoţită de o dimensiune spirituală care o apropie de sensul profund al căsătoriei şi poate transmite, în unele situaţii un mesaj diferit: că angajamentul există, este asumat public, chiar dacă este supus unei reevaluări în timp. 

„Iar separarea părinţilor în viziunea copiilor, în această situaţie, se va putea realiza sub o altă paradigmă, pe care am expus-o anterior, astfel încât copiii să nu fie atât de afectaţi. În plus vor cunoaşte şi vor fi pregătiţi în timp util pentru o eventuală despărţire a părinţilor. De asemenea, situaţia copiilor va putea ieşi de sub umbrela unei etichete sociale profund nedrepte dacă această formă va deveni o normalitate socială”, precizează președinta Tribunalului Argeș.

Cornelia Olteanu și-a exprimat părerea și cu privirea la partea legală: „Este necesară o reglementare juridică expresă a parteneriatului civil, pentru ca legea să fie clară, previzibilă și ușor de înțeles pentru destinatarii săi. În absența unei astfel de intervenții legislative, soluțiile rămân în mare măsură dependente de practica instanțelor judecătorești, care, deși valoroasă, nu poate substitui pe deplin rolul legiuitorului. În prezent, judecătorii sunt nevoiți să recurgă, în raționamentul juridic, la diverse metode de interpretare: sistematică, logică, gramaticală și teleologică, precum și la analogie, pentru a soluționa cauzele în care raporturile juridice născute din parteneriatul civil prezintă similitudini cu cele din căsătorie, fără a fi însă identice. 

Această construcție jurisprudențială, deși adaptată fiecărui caz concret, poate genera soluții neunitare și un grad de incertitudine juridică. Prin urmare, intervenția legiuitorului ar avea rolul de a conferi coerență și stabilitate acestor raporturi, de a proteja drepturile și interesele persoanelor implicate și de a asigura un cadru normativ adecvat realităților sociale contemporane”.

Cornelia Olteanu este președintele Tribunalului Argeș din ianuarie 2024, instanță unde activează de peste opt ani. Anterior a activat la Judecătoriile Costești și Zimnicea. 

Absolventă a Facultății de Drept de la Academia de Poliție din București în 2004, Cornelia Olteanu a fost ofițer de poliție judiciară între 2004 și 2010 la Poliția Argeș. Din 2010 a intrat în magistratură. Judecătoarea are trei mastere, în misiune și slujire prin limbaj mimico-gestual la Universitatea din Pitești (2019), în cariere juridice la Universitatea din Pitești (2021), și un al treilea master în psihologie aplicată în domeniul securității naționale la Universitatea din București (2015).

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.