Cazul „Justițiarul de Berceni”, cel care prinde posibili prădători sexuali: salvator sau risc pentru societate?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cu o mare popularitate pe Youtube, Alexandru Constandachi este cunoscut drept „Justițiarul de Berceni”. De aproape jumătate de an, el urmărește, adună probe, apoi predă poliției suspecți de pedofilie. Avocatul de drept penal Vlad Hosu și Poliția Română au explicat pentru Libertatea de ce acțiunea „justițiarului” este puțin probabil să ducă la condamnarea suspecților și poate genera abuzuri.
Cuprins:
- Primul clip a adunat peste jumătate de milion de vizualizări
- Cum îi găsesc pe posibilii infractori
- Avocat: „E clar că și justițiarul își construiește o imagine în social media”
- „Nu ai cum să sancționezi pe cineva care nu a înfăptuit ceva”
- Poliția spune că are nevoie de o victimă reală pentru dosar
- Justițiarul, acuzat chiar și el de hărțuire
- „Nu știm exact cum vor fi finalizate aceste cercetări”
- 90% dintre cazurile de abuz sexual asupra unui minor nu ajung în atenția poliției
- „Atitudinea dispecerului m-a făcut să mă simt exact ca Alexandra de la Caracal”
- Cum a pornit proiectul
UPDATE ORA 14.40: După publicarea articolului, „Justițiarul de Berceni” contrazice opinia avocatului Vlad Hosu potrivit căreia dosarele „probabil se vor clasa, pentru că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală”. „Art. 222 Cod penal incriminează inclusiv fapta unui major de a propune unui minor care nu a împlinit vârsta de 16 ani să se întâlnească în scopul întreținerii de relații sexuale”, spune Alexandru Constandachi. „Astfel, parte din indivizii prezentati in clipurile noastre au abordat persoane reale, si nu conturi fictive”, a transmis „Justițiarul” redacției.
Acesta a ținut să precizeze și că inițiativa sa „este o mișcare civică ce nu își propune să reprezinte o alternativă la activitatea autorităților statului, ci exclusiv un semnal de alarmă pentru copii, adolescenți și părinți în ceea ce privește pericolele din mediul online.”
***
Primul clip a adunat peste jumătate de milion de vizualizări
Pe 23 iunie, în toată țara, angajații Ministerului de Interne au intervenit la 4.298 de evenimente, au prins în flagrant 148 de autori de infracțiuni, au depistat 21 de urmăriți național și internațional, au constatat 8.551 de abateri contravenționale.
În seara aceleiași zile, pe strada Grădiștea din cartierul Berceni, bucureșteanul Alexandru Constandachi își dădea întâlnire cu Gelu, un bărbat de 48 de ani. Doar că Gelu credea că se întâlnește cu o fată de 14 ani pe care o agățase pe net. „În loc de Alexandra de 14 ani, apare Alexandru de 31 de ani”, spune tânărul care a devenit celebru în online cu numele „Justițiarul de Berceni”. Primul video în care alerga un bărbat strigând „pedofilu’!” are peste jumătate de milion de vizualizări.
Așadar, din cele 4.298 de evenimente din raportul poliției, unul a fost semnalat de Alexandru din Berceni care din mai anul acesta a pornit o vânătoare de prădători sexuali. În timpul liber, fiindcă el altfel lucrează în vânzări într-o corporație.
A pornit de unul singur această misiune, dar pe parcurs i s-au mai alăturat doi bucureșteni: Alexandru Preda și pentru o lună și jumătate chiar și un polițist, Radu Duțu. Împreună au alergat și reclamat la poliție zeci de suspecți până acum. „Unu la două zile”, spune Preda, pentru exactitate.
Cum îi găsesc pe posibilii infractori
Planul lor e simplu: fac un cont fals pe rețelele sociale care să pară al unei minore și apoi așteaptă. Nu durează mult și încep să curgă mesajele și propunerile indecente de la bărbați adulți. În conversații „fata” le spune ce vârstă are de la început, dar asta nu-i descurajează pe mulți dintre cei ieșiți la agățat pe internet.
„Nu-mi vine să cred că n-ai făcut dragoste până acum”, a scris un bărbat pe contul fals, crezând că mesajul va ajunge la o fată de 13 ani. „Îmi trimiți o poză cu tine sexy?”, a scris altul. Și astea sunt printre cele mai decente mesaje primite de „justițiari”.
„Le creăm impresia acestor posibili prădători că vorbesc cu o minoră de 13-14 ani sau chiar 12 ani am pus uneori. Cred că toate tinerele din România au în inbox-ul lor tot felul de astfel de mesaje. Eu practic văd exact ce poate păți o tânără din România”, spune Alexandru Constandachi.
Regula lor principală este să nu-i incite pe bărbați. „Noi nu instigăm cu nimic, când ne pun întrebări dacă am vrea să le facem x lucruri, răspundem cu întrebări pentru a evita un răspuns categoric, o afirmație. Îi lăsăm pe ei să conducă discuția, să ne facă propuneri și tot pe ei să stabilească întâlnirea. Atunci când cer o întâlnire, noi spunem doar ora și locul, atât”, explică „Justițiarul”.
Până în acest moment, nu au avut episoade violente. Prădătorii de obicei se sperie și fug. După ce îl prind, sună la poliție.
Avocat: „E clar că și justițiarul își construiește o imagine în social media”
Felul cum se desfășoară toată operațiunea îi ridică niște semne de întrebare avocatului Vlad Hosu. Specializat pe drept penal, acesta a reprezentat una dintre familii în cazul polițistului pedofil, condamnat în final la 20 de ani de închisoare. Tată de fată, Vlad Hosu consideră că cei „justițiarii” fac „un lucru bun atât timp cât nu se dezvoltă mișcarea atât de mult încât să lase loc de abuzuri. Se poate întâmpla ca un om să fie linșat pe stradă, după ce a fost văzut într-un filmuleț pe net.”
Și avocatul l-a descoperit pe „Justițiar” pe net. „Am văzut un video cu un bărbat care se afla la o distanță de vreo 50 de metri și de acolo a țipat că e un violator, un pedofil, ca să-l determine să fugă. M-am întrebat de ce nu s-a dus fix lângă el și a început să se agite de la distanță? Este clar că el își și construiește o imagine în social media”, e de părere Hosu.
„Nu ai cum să sancționezi pe cineva care nu a înfăptuit ceva”
Marele merit al acțiunilor de acest tip este că îi sperie pe posibili prădători sexuali, crede avocatul, dar nu dă multe șanse unui astfel de caz în justiție.
„Cred ca există dosare penale deschise care probabil se vor clasa, pentru că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală. În concret, acele persoane nu au apucat să facă ceva. Din punct de vedere penal trebuie să existe o infracțiune. Nu ai cum să sancționezi pe cineva care nu a înfăptuit ceva, ci doar se gândește la acel lucru. E un concept biblic ăsta, utopic din punct de vedere penal”, spune avocatul.
Are voie cineva, un civil, să te rețină pe stradă fiindcă el crede că ai comis o infracțiune? Este cu dus și întors, crede Hosu:
În clipa în care o persoană comite o infracțiune flagrantă, oamenii de pe stradă au voie să o rețină chiar contrar voinței sale până vine poliția. Dar aici nu comisese acea persoană o infracțiune, nu vorbea cu un copil, chiar dacă el credea că vorbește cu un copil.Avocat Vlad Hosu:
„Nu este legal să ții un om contra voinței lui fiindcă tu presupui că a comis o infracțiune. În cazul de față însă nu e o infracțiune flagrantă ca atunci când vezi că cineva a smuls un telefon de pe stradă și fugi după el și-l prinzi. Persoana urmărită poate face o plângere penală. Nu cred însă că ar păți ceva «justițiarii» fiindcă în sinea lor cred că au prins un infractor și asta le conferă această legitimitate”, explică Vlad Hosu, avocat de drept penal.
Poliția spune că are nevoie de o victimă reală pentru dosar
Și Poliția Capitalei, într-un răspuns pentru „Libertatea”, spune că nu susține un astfel de mod de a interveni. „În situația observării sau luării la cunoștință despre încălcarea unor norme legale, în vederea evitării unor situații riscante care pot provoca vulnerabilități, cetățenii pot solicita direct sprijinul polițiștilor, sau pot solicita intervenția poliției, prin apelarea numărului unic pentru situații de urgență 112”, au spus oficialii Poliției Capitalei.
<strong>Polițiștii spun și ei că au nevoie de o victimă reală pentru a acționa și fac trimitere la un articol din Codul de procedură penală care spune că urmărirea penală nu poate începe fără „</strong><strong>plângerea prealabilă a persoanei vătămate”. </strong>
Justițiarii spun că de fapt oferă poliției tot ce au nevoie ca să facă o anchetă. „În momentul în care îi și filmăm și ei recunosc anumite lucruri direct sau voalat, obținem și niște mijloace de probă care ulterior pot fi folosite împotriva lor în cercetarea penală care se va desfășura după ce intervine poliția la fața locului. Împotriva unora dintre acești domni s-au dispus și măsuri suplimentare, mandat de supraveghere tehnică pentru a le fi percheziționate telefoanele. Poate cine știe, se descoperă și alte infracțiuni, cum ar fi pornografia infantilă”, explică Radu Duțu, care lucrează, de altfel, în Poliția Română și s-a alăturat pentru o lună jumătate proiectului.
Justițiarul, acuzat chiar și el de hărțuire
Reacțiile pozitive din online îi fac să continue. Inițiatorul, Alexandru Constandachi, a ajuns un hit între adolescenții și tinerii care-l urmăresc pe social media și „vor să ajungă ca el”. Oamenii și-au oferit banii și timpul lor pentru acțiunile „justițiarilor”.
Dincolo însă de imaginea creată pe platformele sociale, Alexandru Constandachi este acuzat chiar și el de hărțuire. Pe un grup închis de pe Facebook, două foste iubite ale sale spun că tânărul le-a hărțuit, scrie publicația Pressone. Acuzațiile sunt dinainte ca Constandachi să ajungă viral pe internet.
Una dintre ele i-a făcut și plângere la poliție, acuzând că a fost șantajată, urmărită și amenințată verbal de justițiarul Alexandru Constandachi. Acesta din urmă se apară și spune că, de fapt, el este hărțuit online și că are loc „o vânătoare de vrăjitoare” la adresa lui.
„Nu știm exact cum vor fi finalizate aceste cercetări”
Cât despre acțiunile lor, polițistul Radu Duțu spune că știe limitările legii. „În modul cum acționează autoritățile vedem mai degrabă o reactivitate decât o proactivitate, adică nu se implică activ să-i identifice pe acești indivizi, ci doar în momentul în care există o sesizare cu privire la astfel de fapte. Poate ar trebui un pic de prevenire și pe zona asta”. Crede că proiectul „Justițiarul de Berceni” îi va face pe părinți mai atenți la ce fac copiii lor pe internet și cu cine vorbesc, dar speră că va duce în timp și la o îmbunătățire a legislației.
„Încă nu știm exact cum vor fi finalizate aceste cercetări, ținând cont de faptul că minora nu există, adică în unele cazuri nu avem o parte vătămată. Vom vedea ce soluții se vor da în final. Partea bună e că probăm cu discuțiile, conversațiile, filmările”, spune polițistul.
„Primind o calitate de suspect în dosar, ulterior pot fi introduși în registrul agresorilor sexuali (Legea 118/2019), și atunci vor fi supravegheați și de poliție, vor fi chemați să dea cu subsemnatul la poliție ca în cazul controlului judiciar, domiciliul, ce anturaj au, lucru care e de ajutor”, mai spune Radu Duțu, fost activist „Justițiarul de Berceni”:
90% dintre cazurile de abuz sexual asupra unui minor nu ajung în atenția poliției
În România, sistemul de asistență socială și protecție a drepturilor copilului identifică sau primește sesizări pentru doar 1.000 de cazuri anual, dovadă că victimele în general nu reclamă. Însă Consiliul Europei a estimat în 2020 că, în Europa, „unul din cinci copii cade victimă unei forme a abuzului sexual”, iar 90% dintre aceste cazuri nu ajung în atenția poliției ori a instanțelor judecătorești.
O nouă lege (217/2020) a crescut cu doi ani limita minimă a pedepselor pentru trafic de minori și viol. Cei care fac asta riscă închisoarea între 5 și 12 ani.
Aceeași lege a crescut și vârsta consimțământului sexual de la 15 la 16 ani și vârsta protecției speciale a victimei de la 13 la 14 ani pentru infracțiunea de corupere sexuală a minorilor. De asemenea, s-au mărit și pedepsele.
„Atitudinea dispecerului m-a făcut să mă simt exact ca Alexandra de la Caracal”
Cei trei „justițiari” spun că au simțit pe propria piele că uneori autoritățile nu prioritizează cazurile pe care ei le semnalează. Din contră.
„Într-una din seri am sunat eu la 112 și, deși e colegul meu, îmi pare rău s-o spun, dar atitudinea dispecerului m-a făcut să mă simt exact ca Alexandra de la Caracal. Cam așa era atitudinea lui. Vorbea în zeflemea, era foarte sictirit, nu mi-a plăcut atitudinea lui”, spune Radu Duțu.
Într-o altă seară, potrivit lui Alexandru Constandachi, poliția a parcat vizavi de locul precizat de el și îl chema să vină împreună cu suspectul la mașina lor. „Păi, sunt cu prădătorul, ce fac, îl iau de mână și vin la dumneavoastră?”, le-a spus atunci tânărul.
Constandachi vrea ca proiectul lui să se extindă la un ONG. E încurajat de reacțiile din online, dar și de felul în care se simte, după ce a mai adus în atenția poliției un suspect. „Mi-am făcut foarte mulți prieteni tați care ne mulțumesc pentru ce facem.”
Cum a pornit proiectul
Acum patru ani s-a întors în țară din Anglia, unde a locuit timp de cinci ani. Atunci, cu o privire netezită de o țară în care lucrurile funcționează, a trăit un șoc. „Când am văzut nesimțirea de la noi, am intrat în depresie și am început să am probleme cu nervii. Când vedeam că unul aruncă gunoi pe stradă, altul parchează pe trecere de pietoni sau ocupă tot trotuarul, o luam razna efectiv”, spune Alexandru.
Dădea înapoi chiștocul de țigară șoferilor care îl aruncau pe geam, gunoiul celor care „îl scăpau” din mână pe stradă. „De asta ți-ai primit și porecla «Justițiarul»”, completează prietenul lui, Alexandru Preda.
Apoi i-a venit ideea să se ducă după prădătorii sexuali. „Două luni mai târziu s-a întâmplat să văd cazul Titan pe internet și instant am luat atitudine. Instant am început să vorbesc cu individul ăla, l-am prins și a fost un sentiment extraordinar. Toată adrenalina aceea m-a făcut să mă gândesc că vreau să-i mai prind și pe alții.”
edw.1994 03.09.2022, 14:26
Niste penibili fara ocupație...
Anonymus 03.09.2022, 16:05
am sa las asta aici: https://zoso.ro/protv-emisiunea-filmata/