Fără interdicţia amnistiei şi graţierii, pentru fapte de corupţie, în Constituţie
UPDATE ora 13.40: CCR a decis, cu unanimitate de voturi, că interzicerea amnistiei şi graţierii faptelor de corupţie depăşeşte limitele revizuirii Constituţiei, au declarat pentru Libertatea surse din CCR. Astfel, cele două prevederi nu pot fi introduse în legea de rezivuire a Constituției pe care Parlamentul urmează să o adopte.
Potrivit judecătorilor CCR, exceptarea infracțiunilor de corupție de la grațiere sau amnistie nu trebuie să fie inclusă în proiectul de revizuire a Constituţiei, pentru că încalcă drepturile fundamentale ale omului.
Această interdicţiei poate fi făcută prin lege, dar nu prin revizuirea Constituţiei.
Şi prevederea privind interdicţia preşedintelui Klaus Iohannis de a da graţiere individuală, în cazul celor condamnaţi pentru corupţie, depăşeşte limitele Constituţiei.
Parlamentul este obligat să ţină cont de decizia judecătorilor CCR, când proiectele se vor întoarce în Legislativ, pentru dezbatere şi vot.
O nouă verificare de constituţionalitate se va face, la final, tot de către CCR.
”Nu poți separa un grup de infracțiuni prin Constituție. O poți face prin lege, dar nu prin Constituție pentru că se încalcă limitele revizuirii, se încalcă principiul egalității în drepturi”, au declarat surse participante la dezbateri pentru G4Media.ro.
Este vorba despre un pas procedural, în declanşarea dezbaterilor parlamentare, pe revizuirea legii fundamentale.
Astfel, înainte de sesizarea Parlamentului pentru iniţierea procedurii legislative de revizuire a Constituţiei, proiectul de lege sau propunerea legislativă, însoţită de avizul Consiliului Legislativ, se depune la Curtea Constituţională, care este obligată ca, în termen de 10 zile, să se pronunţe asupra respectării dispoziţiilor constituţionale privind revizuirea.
Un nou aviz se va da pe proiectul final al Parlamentului.
Parlamentul a mai încercat, în 2014, când majoritatea în Parlament era asigurată de USL, să modifice Constituţia. Atunci, CCR a respins proiectul elaborat de comisia parlamentară comună, condusă de Crin Antonescu, judecătorii găsind 26 de articole neconstituţionale.
Revizuirea Constituţiei a fost demarată după referendumul din 26 mai, când românii au validat, prin vot, solicitările preşedintelui Klaus Iohannis privind Justiţia.
Opoziţia a depus, pe 1 iulie, proiectul de modificare a Constituţiei, care transpune rezultatul referendumului din 26 mai, în timp ce Puterea a elaborat, la rândul ei, un proiect separat de revizuire.
Ce cuprind cele două proiecte de revizuire a Constituţiei
Propunerile de revizuire a Constituţiei ale celor de la PNL, USR, Pro România şi PMP sunt în acord cu Pactul Politic Naţional pentru consolidarea parcursului european al României, iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis şi semnat de partidele de opoziţie la Palatul Cotroceni.
Principalele prevederi din proiectul Opoziţiei:
- Amnistia sau graţierea pentru persoanele condamnate pentru fapte de corupţie sunt interzise
- Graţierea individuală de către preşedinte pentru astfel de fapte este de asemenea interzisă
- Criteriul integrităţii pentru ocuparea unei funcţii publice va fi prevăzut în Legea fundamentală.
- Cetăţenii condamnaţi definitiv pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie nu vor putea candida la alegerile parlamentare, locale, europarlamentare şi prezidenţiale.
- Abuzul de ordonanţe de urgenţă va fi oprit, ordonanţele de urgenţă vor putea fi supuse unui control de constituţionalitate la sesizarea preşedintelui României, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a 50 de deputaţi sau 25 de senatori sau a Avocatului Poporului.
Tot la începutul lunii iulie, PSD şi ALDE au depus la Camera Deputaţilor un proiect propriu pentru revizuirea Constituţiei.
Proiectul de lege a fost semnat, în numele iniţiatorilor de preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu şi de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.
Principalele prevederi din proiectul PSD-ALDE:
- Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice centrale şi locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României, cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”
- Preşedintele României îndeplineşte următoarele atribuţii: acordă graţierea individuală; nu poate acorda graţiere pentru infracţiuni de corupţie”, potrivit modificării aduse articolului 94, litera d din Legea fundamentală.
- Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale, nu pot reglementa în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi regimului executării acestora, precum şi al organizării judiciare şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică
- Dreptul preşedintelui României sau al partidelor parlamentare de a sesiza ordonanţele de urgenţă la CCR.