Un profesor al Facultăţii de Fizică de la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași, preocupat de mult timp de poluare şi problemele de mediu ale oraşului, a luat probe din apă şi sol analizându-le în laborator. Concluziile acestuia sunt de-a dreptul îngrijorătoare: spuma provine de la aditivii care se pun în benzină sau motorină pentru curăţarea motoarelor. Compușii sunt la fel de toxici pentru oameni sau plante ca detergenţii pentru spălat rufe, arată ziaruldeiasi.ro.
Mai exact, substanțele generice sunt așa numiții surfactanți. Aceștia se regăsesc în detergenţii pentru uz casnic sau industrial, și sunt eliminați de motoare în timpul combustiei. Substanțele se depun pe sol sau devin suspensii în atmosferă, combinate cu restul particulelor rezultate în urma combustiei. În contact cu apa apare această spumă sesizată pe străzile oraşelor, a concluzionat conf.dr. Silviu Gurlui.
Otrăvurile produse în special de motoarele pe motorină
”Singura cauză a apariţiei acestei spume este legată de existenţa unor solvenţi surfactancţi în benzină sau în motorină, eliminaţi de motoarele maşinilor în trafic, în special de cele de trafic greu. Odată eliberaţi în atmosferă după combustie, o parte rămâne în atmosferă, o parte se depune la sol, fiind absorbiţi şi de noxe precum PM 2,5 şi PM10, despre care am tot semnalat că sunt valori mari în atmosferă“, a explicat conf.dr. Silviu Gurlui. Profesorul a realizat teste şi după ploaie, imediat, dar şi în perioade în care nu a plouat.
”Pentru înţelegerea fenomenului de spumare, precizăm că din aceeaşi categorie fac parte şi detergenţii. Asadar, particulele de cenuşă (acele PM10, PM2.5) aruncate în atmosferă conţin produşi de reacţie proveniţi din arderea aditivilor din benzină, din motorină, dar şi a uleiurilor folosite la ungerea motoarelor. Evident, motoarele mai uzate şi în special cele pe motorină produc cele mai mari cantităţi de astfel de otrăvuri“ a mai explicat profesorul Gurlui.
Iași, București, Ploiești, Brașov afectate de poluare cumulată
Analizele au fost făcute pe probe din Iași, dar fenomenul de spumare a apei de ploaie este prezent și în alte orașe cunoscute ca fiind poluate, precum Braşov, Ploieşti şi Bucureşti.
”Există o mare probabilitate să existe un risc ridicat pentru sănătate, dar trebuie făcute studii mai departe. Putem spune cu siguranţă că riscul este unul major dacă avem expunere pe termen lung şi elementele depăşesc anumite concentraţii; este vorba până la urmă de substanţe chimice. Există un potenţial nociv, dar e greu de determinat acum, mai ales că el se cumulează şi cu celelalte forme de poluare existente în oraş”, a precizat conf.dr. Silviu Gurlui.
Sursa foto: ziaruldeiasi.ro
Regizorul Cristi Puiu condamnă noile tehnologii care ”alienează” oamenii: “Este foarte grav. Intri în jocul ăsta şi te trezeşti deodată singur”
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro