Ce este planul roșu de intervenție

Planul roșu de intervenție: concept și scop

Planul roșu de intervenție reprezintă un set de măsuri de urgență care se activează în cazul producerii unor accidente sau dezastre majore, care implică un număr mare de victime. Acest document oficial de mobilizare reglementează modalitatea în care autoritățile trebuie să reacționeze, să intervină și să coopereze în cazul producerii unor evenimente extrem de grave.

Potrivit prevederilor Ordinului nr. 1168/2010 pentru aprobarea structurii-cadru a Planului roșu de intervenție, scopul acestui protocol este de a organiza și de a eficientiza intervențiile echipelor de salvare în astfel de situații, care să limiteze pagubele și pierderile în rândul populației, garantând o gestionare optimă a resurselor umane și materiale disponibile și distribuirea corectă a ajutorului medical necesar.

Când este activat Planul roșu de intervenție

Planul roșu de intervenție se activează în momentul în care autoritățile competente identifică un risc semnificativ de dezastru sau un eveniment cu impact major, care depășește capacitatea de reacție a autorităților locale sau regionale. Aceasta se întâmplă, de obicei, în cazul unor evenimente de amploare mare, care necesită intervenția unor resurse suplimentare din partea mai multor instituții ale statului.

Recomandări

Când te naști în iesle, șansele să mori crucificat sunt mari sau scurtă istorie a sărăciei

Evenimentele care pot duce la activarea acestui plan sunt diverse, și anume accidente industriale majore, incendii cu potențial de propagare rapidă, coliziuni pe calea ferată, accidente rutiere sau aviatice, prăbușiri de clădiri și dezastre naturale, atacuri teroriste sau epidemii de amploare. De asemenea, activarea planului roșu se poate face atunci când riscurile de distrugere a infrastructurilor vitale ale statului sau de pierdere a unor vieți omenești sunt iminente.

Riscuri care pot duce la activarea Planului roșu de intervenție

Așa cum am precizat deja, printre riscurile care pot duce la activarea Planului roșu de intervenție se numără următoarele:

• Accidente – accidente rutiere, feroviare ori aviatice majore soldate cu multiple victime.
• Dezastre naturale – cutremure, inundații, alunecări de teren, tornade, erupții vulcanice, etc. Astfel de calamități naturale pot provoca pagube semnificative și pot impune un răspuns rapid la nivel național.
• Accidente industriale – explozii, incendii devastatoare, scurgeri de substanțe chimice periculoase sau accidente în cadrul instalațiilor nucleare sau energetice, avarii grave la magistralele de transport gaze, produse petroliere.
• Atacuri teroriste – explozii, atacuri armate sau atacuri cu arme de distrugere în masă (atacuri chimice sau biologice).
• Pandemii sau epidemii de amploare – situații în care o boală contagioasă afectează un număr mare de persoane, punând în pericol sănătatea publică la nivel național sau chiar internațional.

Recomandări

Sute de mii de oameni stau în frig, dar Tiraspolul refuză ajutorul Chișinăului și gazele de pe piața europeană: „Moscova este în spatele deciziei”

Procedura de activare a Planului roșu de intervenție

„Tragedie pe o șosea din județul X, unde două autocare s-au ciocnit frontal, rezultând numeroase victime. Autoritățile au declanşat Planul roșu de intervenție”. Cam așa sună o știre de presă, însă puțină lume știe ce presupune declanșarea acestui plan. În primă instanță, martorii la accident sau chiar unele persoane implicate în incident trebuie să apeleze numărul de urgență 112. Serviciile care preiau apelurile, fie acestea dispeceratul 112, Pompierii, Poliția, Ambulanța și Jandarmii, trebuie să colecteze pentru început informațiile esențiale privind locul exact al accidentului sau dezastrului, precum și numărul și starea victimelor.

Primul echipaj medical care ajunge la fața locului va efectua rapid o evaluare inițială a evenimentului și, în funcție de gravitatea situației și de numărul de victime, precum și de starea acestora, se va decide activarea Planului roșu de intervenție. Propunerea de activare va fi transmisă prin intermediul dispeceratului integrat I.S.U./S.A.J. către inspectorul-șef al I.S.U. (Inspectoratul pentru Situații de Urgență), aflăm de la Academiadeprimajutor.ro. Acesta din urmă va activa în mod oficial Planul roșu de intervenție al județului pe raza căruia s-a produs accidentul și va informa imediat prefectul, bazându-se pe toate informațiile disponibile.

Recomandări

Ce rol vor avea aleșii traseiști în 2025. Provocările partidelor pentru noul an ANALIZĂ

Planul se va activa dacă numărul victimelor depășește o anumită limită stabilită în fiecare județ în funcție de resursele locale sau dacă incidentul are loc într-o zonă aglomerată, cum ar fi școli, spitale, teatre, cinematografe, centre comerciale, cluburi, etc. După declanșarea planului roșu, Serviciul de Ambulanță va intra sub coordonarea I.S.U.. Echipele de intervenție SMURD și S.A.J. care se află în serviciu vor fi informate de operatorul radiourgență, care va transmite următorul mesaj: „ATENȚIE! ATENȚIE! ATENȚIE! PLAN ROȘU – tipul evenimentului – PRODUS ÎN – localitatea, strada, etc. SE DEPLASEAZĂ URMĂTOARELE ECHIPAJE – enumerarea echipajelor implicate”.

Etapele Planului roșu de intervenție

Conform reglementărilor legale în vigoare, activarea completă a Planului roșu de intervenție implică parcurgerea mai multor etape fundamentale. Scopul este acela de a se asigura un răspuns rapid și eficient în fața unui accident major sau al unui dezastru natural, astfel încât intervențiile să fie coordonate și să minimizeze impactul asupra victimelor. Iată care sunt aceste componente:

Activarea planului roșu: Acesta este primul pas în gestionarea unei urgențe majore, care presupune declanșarea unui protocol de răspuns rapid. Planul este activat de către autoritățile competente atunci când se constată că incidentul a depășit capacitatea de gestionare a resurselor standard, mai precizează sursa citată anterior.

Mobilizarea resurselor: Odată ce planul este activat se pune în mișcare un vast număr de resurse, atât umane, cât și materiale, pentru a face față situației de urgență. Aceste resurse includ personal de specialitate, echipamente medicale, ambulanțe, pompieri și altele.

Triajul victimelor: La locul incidentului, se realizează triajul victimelor. Este un proces esențial prin care victimele sunt evaluate și împărțite în funcție de severitatea rănilor, astfel încât cei care au cea mai mare nevoie de îngrijiri medicale să beneficieze cât mai repde de ajutor.

Comunicarea și coordonarea: Planul roșu presupune o strânsă colaborare între echipele de intervenție, inclusiv poliția, pompierii, serviciile de ambulanță și alte autorități relevante, iar în unele cazuri forțele armate. Comunicarea rapidă și eficientă este vitală pentru ca intervenția să fie bine coordonată și salvatorii să ajungă la fiecare victimă în timp util.

Asistența medicală la fața locului: În teren se organizează un post medical avansat, dotat cu cu medicamente, instrumente și personal calificat pentru a oferi îngrijiri medicale de urgență în tratarea diferitelor tipuri de leziuni și afecțiuni apărute în urma incidentului.

Transportul victimelor către spitale: Victimele sunt transportate rapid la cele mai apropiate spitale, asigurându-se un flux echilibrat al pacienților către unitățile medicale disponibile.

Managementul unităților medicale: Spitalele sunt pregătite pentru a primi și pentru a trata un număr mare de pacienți. Acestea sunt alertate din timp pentru a putea mobiliza personalul și resursele necesare pentru a face față numărului crescut de pacienți.

Evaluarea continuă: Situația este monitorizată în permanență pentru a se evalua evoluția evenimentelor și pentru a ajusta strategia de intervenție. În acest fel li se permite autorităților să modifice resursele și planurile de răspuns pe măsură ce se dezvoltă evenimentele pentru a asigura cel mai bun rezultat posibil.

Ce responsabilități au autoritățile

Instituțiile implicate și cele care cooperează în aplicarea Planului roșu de intervenție desfășoară o serie de activități specifice, care sunt reglementate de actele normative în vigoare. Responsabilitățile autorităților sunt definite în mod clar și distribuite în funcție de competențele fiecărei instituții implicate. Astfel, Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.) are rolul de a coordona acțiunile de salvare și de intervenție, de a solicita resurse suplimentare și de a asigura protecția ordinii publice. Apoi, Ministerul Sănătății (M.S.) este responsabil cu mobilizarea echipelor medicale, asigurarea tratării victimelor și gestionarea unităților de spitalizare de urgență.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (I.G.S.U.) conduce intervențiile de urgență, gestionând resursele umane și materiale în cadrul planului de răspuns. Potrivit informațiilor disponibile pe site-ul Academiadeprimajutor.ro, autoritățile publice asigură cooperarea la faţa locului cu organele de cercetare, inclusiv cu reprezentanţii IML teritorial, asigură măsurile de ordine şi de siguranţă publică, asigură comunicarea cu familiile victimelor şi informarea acestora în legătură cu persoanele dispărute și asigură asistenţa psihologică în colaborare cu direcţiile de sănătate publică.

Totodată, deși dispun de resurse limitate, autoritățile locale sunt esențiale în aplicarea planului, coordonând echipele de salvare și evaluând impactul inițial al evenimentului. Nu în ultimul rând, trebuie spus că, uneori, pot fi chemate la locul intervenției și alte cadre medicale. Astfel, medici, paramedici și asistenți sunt mobilizate printr-un mesaj specific, care este transmis prin intermediul aplicației SMS-STS și care sună în felul următor: „Începând cu ZIUA, DATA, ORA se pune în aplicare Planul roșu de intervenție la nivelul JUDEȚULUI/MUNICIPIULUI ca urmare a DENUMIREA EVENIMENTULUI produs la LOCUL”.

Vezi şi principalele tehnici de prim ajutor pe care trebuie să le aplicăm în cazul unor situaţii de urgenţă!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro