Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a obţinut peste 50% din voturile necesare în alegerile de duminică, ceea ce îi permite să câştige un nou mandat prezidenţial de cinci ani în care va avea puteri sporite, după intrarea în vigoare a modificărilor constituționale aprobate prin referendumul de anul trecut.
Noile puteri ale președintelui Turciei după alegerile de duminică:
- Președintele va deveni și șeful Executivului și va putea să mențină afilierea partidului său politic
- Funcția de premier este eliminată și este creată funcția de vicepreședinte
- Președintele primește noi puteri pentru a elabora bugete, a numi și destitui miniștri și judecători
- președintele nu e obligat să obțină aprobarea Marii Adunări Naționale (parlamentul) și nici o consulte pentru numirile din Executiv
- deciziile președintelui va putea să exercite puterea executivă fără să țină cont de Parlament, el având dreptul să emită decrete, care sunt acte normative, dar care ulterior vor putea fi revizuite sau abrogate de către legislativ
- președintele va numi pe 4 din cei 13 membri ai Consiliului Superior al Judecătorilor și Procurorilor, plus încă doi, respectiv pe ministrul Justiției și pe secretarul său de stat, care fac și ei parte din acest organism însărcinat cu numirea judecătorilor și procurorilor; Parlamentul va numi 7 membri; se modifică și numărul celor care fac parte din Consiliul Superior, de la 22 la 13
- președintele numește rectorii universităților
- președintele va avea unul sau mai mulți vicepreședinți, cu rol de reprezentanți și, în caz de necesitate, de înlocuitor al președintelui
- președintele va putea să dizolve parlamentul, convocând alegeri anticipate; și Parlamentul va putea convoca alegeri anticipate, dar va fi nevoie de votul favorabil a cel puțin 60% din numărul total al deputaților
- președintele va putea avea cel mult două mandate de cinci ani; dar, dacă Parlamentul convoacă alegeri anticipate în timpul celui de-al doilea mandat al președintelui în funcție, acesta din urmă va putea candida din nou, mandatul întrerupt de anticipate nemaifiind luat în calcul pentru numărul total de mandate
- președintele poate fi investigat pentru înaltă trădare, dar, conform noii Constituții, și pentru orice alt delict grav; inițierea anchetei va necesita votul a două treimi din numărul total al deputaților
- Numai președintele ar putea să instituie starea de urgență
- Parlamentul își pierde dreptul de a ancheta miniștri, dar poate suspenda președintele printr-un vot majoritar
Citește și: Euronews a realizat un reportaj despre ”Satul fără hoți din România ”