REPORTAJ/Cum își dădeau românii "check-in” și "like” acum 100 de ani: "Salutări și gurițe”. "Sunt tot supărată cum mă știți”-VIDEO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În epoca super-vitezei și a rețelelor de socializare ne-am obișnuit să apăsăm un buton, și acela virtual, pentru a le semnala tuturor unde suntem, cu cine, ce bem ce mâncăm, cum ne simțim. Nevoia de comunicare a oamenilor nu e însă nouă. Și acum o sută de ani oamenii își dădeau check-in, numai că mesajul ajungea mult mai greu, prin intermediul cărților poștale: pe o parte era imaginea, pe cealaltă mesajul. Cei care vor să vadă cum își dădeau check-in românii plecați în străinătate acum un secol, și cum se spunea pe românește "like” pot vedea cărți poștale rare și mesajele vremii în cadrul unei expoziții deschise la Muzeul de Istorie din Arheologie Prahova.
Cuprins:
Organizatorul expoziției a colaborat cu elevi pe care i-a invitat să reinterpreteze cărțile poștale de altădată. Zeci de tineri au răspuns invitației Muzeului.
De la cei foarte tineri până la unii trecuți de prima tinerețe, mulți dintre românii cu acces la conexiuni de internet pe care până și americanii le invidiază comunică cu restul lumii pe rețelele sociale, prin SMS, WhatApp sau mail. Sunt de ajuns câteva click-uri sau apăsări pe ecranul digital pentru a spune tuturor cum se simți, pe unde ești sau ce faci. Tot apăsând un buton, ceilalți ne răspund. Și uite așa am ajuns mulți dintre noi, oamenii secolului XXI, să stăm mai mult cu ochii în ecranul telefonului decât cu ochii într-o carte sau la cei care ne sunt alături.
Cum se petrecea o astfel de comunicare acum un secol sau chiar mai bine de un secol? Nevoia omului de a transmite celor dragi mesaje despre el și de a afla ce mai e nou cu ei era aceeași. mijloacele de comunicare erau însă cu mult diferite față de cele din ziua de azi.
Călătorie prin vremuri apuse
O expoziție deschisă la Muzeul de Istorie Prahova le aduce aminte celor care au trăit vremurile de glorie a cărții poștale despre acest mijloc de comunicare, iar cei care habar nu au ce este o carte poștală pot afla cum se dădea check in acum un secol.
Din fondul de peste 23.000 de cărți poștale aflate în patrimoniul Muzeului de Istorie și Arheologie din Ploiești, organizatorul expoziției a ales câteva de la începutul secolului trecut, cu imagini din cele mai mari orașe ale Europei.
Sunt cărți poștale trimise acum mai bine de o sută de ani celor dragi, familie sau prieteni, de către românii care aveau privilegiul, la acea vreme, de a călători prin Europa. Fiecare imagine spune cât o mie de cuvinte, iar puținul spațiu de pe verso era folosit să exprime sentimente.
Unii dintre ”adresanți” dădeau ”check in” și atât: ”Dragă Smaranda și nene, vă salut din acest frumos oraș. Sărutări fetelor, vă îmbrățișez, cu drag”.
Pentru alții, cartea poștală era mijlocul prin care anunțau pe cei dragi pe unde sunt și ce fac, și aflau vești de la familie. Cam ca o conversație la mobil sau un schimb de SMS-uri din zilele noasre, doar că mult mai lent: ”Dragă mamă, aseară am sosit la Budapesta, mâine plecăm la Viena. Ce mai face Costică? Eu am fost cu tramvaiul peste pod. Eu am văzut un vapor. Vă doresc sănătate și lui Costică noroc. Ne-am întâlnit cu un domn anume, domnul Rădulescu. Vă sărut. Al mătale fiu care te dorește, Nicu”
La acea vreme, cartea poștală era folosită și ca mijloc de a-i felicita pe cei dragi cu diverse ocazii: ”Pentru ziua de 10 ianuarie, data nașterii, eu vă doresc să trăiți ani mulți și fericiți”, transmitea de la Veneția în anul 1914 un alt român plecat prin Europa. El povestea cum „hoinărește„ prin țări străine și dădea detalii despre călătoria sa. Nu prea multe, atât cât îi permitea spațiul de pe spatele cărții poștale care înfățișa orașul gondolelor.
Cartea poștală nu era doar de check in, ci și un schimb de mesaje
”Dragă Lenuțo, îți mulțumesc foarte mult pentru amabila ta cp (carte poștală). Săptămâna trecută, am primit, spre marea mea bucurie, de la scumpa d-na Popovici, o scrisoare foarte afectuoasă. Noi petrecem foarte bine și am făcut excursiuni splendide. Mai stăm aici până luni dimineață, apoi plecăm spre Salzkammergut și Viena. Te sărută cu mult drag a ta colegă Marguerite Schild”, îi scria o doamnă colegei sale pe la începutul veacului trecut.
Ca și în zilele noastre, frații comuncau între ei, doar că mijloacele erau altele: ”Surioară dragă, primește salutări și gurițe din parte-mi, după o frumoasă promenadă cu electricul tof-tof îți scriu această carte”.
Iar în lipsa unui "buton" care să-ți livreze la secundă un emoticom capabil că exprime ceea ce simți, la acea vreme erau folosite tot cărțile poștale și multe cuvinte.
”Drăguțelor mele doamne, mai întâi îmi cer iertare că nu v-am răspuns imediat, cauza a fost că nu am fost acasă și chiar acum vă scriu de la sora mea. Până când am plecat eu de acasă erau toate bune, eu sunt bine, decât tot supărată cum știți. De altfel, mă simt tare fericită că îmi scrieți” scria o cucoană unor amice acum o sută de ani. Tot pe o carte poștală.
Mesaje pentru tinerii din zilele noastre
Pentru a valorifica într-un mod cu totul original aceste piese de istorie care sunt cărțile poștale, muzeograful Monica Cîrstea, de la Muzeul de Istorie Prahova, a organziat o expoziție în care nu doar că a expus vederile vechi de o sută de ani, dar a și invitat elevi talentați de la Colegiul de Artă Carmen Sylva să reinterpreteze cărți poștale cu imagini din diverse locuri din lume.
”Scopul principal a fost să punem în valoare patrimoniul acesta care este mai puțin cunoscut, este vorba de cartea poștală, să punem în valoare talentul elevilor, dar și să atragem tinerii la muzeu. Aceasta este o modalitate de a face cunoscut muzeul prin intermediul tinerilor și cu ajutorul lucrărilor lor”, spune muzeograful Monica Cîrstea.
Este al treilea an în care elevii și muzeografii colaborează pentru organizarea unei astfel de expoziții, dar primul cu cărți poștale care înfățișează orașe europene.
”Noi avem o colaborare veche de trei ani cu profesorii și elevii de la Colegiul de Artă Carmen Sylva din Ploiești. Fiecare an a avut o altă temă pe care ei ar reinterpertat-o. anul acesta am folosit cărți poștale din orașe, de aceea se și intitulează Cărțile poștale îți arată lumea». Anii trecuți au fost folosite cărți poștale cu flori, sau cu Ploieștiul de altădată”, mai spune muzeograful.
Iar numărul tinerilor interesați să participe la un astfel de proiect crește de la un an la altul. Dacă în primul an au făcut lucrări vreo 20 de elevi, anul acesta numărul celor care au luat parte la proiect este de 62 de elevi cu 81 de lucrări în acuarelă, grafică, creion, creion colorat, liner sau chiar în ceramică.
La expoziția de la Ploiești participă tineri de la clasa a șaptea la ultimul an de liceu, iar fiecare elev aprimit o diplomă din partea muzeului de Istorie și Arheologie din Prahova.
”Este un progres foarte mare și o bucurie pentru mine”, mărturisește Monica Cîrstea care a fost, cândva cadru didactic.
Și mai spune că că e păcat că în zilele noastre cartea poștală se folosește atât de rar.
”E o modalitate de comunicare care din păcate în prezent nu mai este folosită și este o modalitate de comunicare un pic mai personală cu cei dragi. A trimite un sms, un mail, un mesaj pe WhatsApp sau pe Facebook, sunt mesaje care se șterg, nu rămân peste timp. Aceste mesaje pe o carte poștală rămân”, mai spune organizatoarea ineditei expoziții.
Citește și: VIDEO / Stația de metrou cu pelicule cinematografice pe pereți. ”Favorit” se mută în subteran
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
