Judecătorul numit de Nicușor Dan la CCR și contestat la Curtea de Apel București rupe tăcerea și răspunde acuzațiilor făcute de avocata AUR
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Judecătorul Curții Constituționale, Dacian Dragoș, a explicat amplu miercuri seară, 7 ianuarie, pentru Libertatea, de ce consideră că îndeplinește condițiile pentru a fi judecător CCR. Precizările au fost făcute cu o săptămână înainte de pronunțarea CAB asupra contestației depuse de avocata AUR, Silvia Uscov, privind legalitatea decretului său de numire, semnat vara trecută de președintele Nicușor Dan.
Cuprins:
- Dacian Dragoș: „Au fost și alți judecători ai CCR care s-au aflat în situații similare, fără a le fi contestată vechimea”
- AUR a contestat numirea lui Dacian Dragoș. Decizia CAB, pe 16 ianuarie, când CCR trebuie să dea verdictul la pensiile speciale
- Ce a spus Nicușor Dan
- Cine sunt cei 9 judecători ai CCR
Dacian Dragoș: „Au fost și alți judecători ai CCR care s-au aflat în situații similare, fără a le fi contestată vechimea”
Judecătorul CCR a declarat că își păstrează încrederea în justiție și că a decis să clarifice anumite lucruri pe care le consideră interpretate eronat.
„În contextul în care CV-ul meu a fost citit incomplet, părtinitor sau interpretat în mod eronat, sunt în situația de a preciza anumite aspecte importante. Îmi exprim încrederea în justiție și că aspectele reclamate vor fi lămurite”, a spus Dacian Dragoș pentru Libertatea.
Apoi a prezentat argumentele care, în opinia sa, îi dau dreptate: „Consider că decretul de numire este legal deoarece îndeplinesc condiția de vechime pentru a fi judecător constituțional”.
„Potrivit art. 143 din Constituție, «Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior». Din analiza textului constituțional, rezultă că vechimea poate fi constituită fie din una din cele două activități, fie dintr-o combinație dintre cele două («sau»)”, a susținut Dacian Dragoș pentru Libertatea.
El a adăugat că, potrivit Deciziei CCR 344/2025 referitoare la Mihai Busuioc, colegul său judecător de la Curtea Constituțională, cerința de 18 ani vechime în activitate juridică „presupune de fapt îndeplinirea condiției de vechime în specialitatea studiilor juridice de peste 18 ani”. Drept urmare, „este mai mult decât evident că îndeplinesc această condiție, deoarece toată activitatea mea este în specialitatea studiilor juridice”.
Dacian Dragoș a explicat apoi că și-a început cariera la Facultatea de Drept Dimitrie Cantemir din Cluj-Napoca, unde a lucrat timp de 3 ani și 4 luni ca preparator și asistent universitar, predând drept administrativ și alte materii de drept. Din 2002, a ocupat prin concurs postul de asistent universitar și a avansat până la postul de profesor universitar conducător de doctorat (2013) la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Științe Politice și Administrative, iar norma didactică a conținut exclusiv cursuri de drept.
Judecătorul CCR a precizat că a îndeplinit toate condițiile de promovare până la funcția de profesor în domeniul juridic și că deține „abilitare de conducere a doctoratului în domeniul drept din 2013”, având în normă cursuri de Drept, cu afiliere atât la FSPAC, cât și la Facultatea de Drept. „Mai mult, între 2011 și 2012 și apoi din 2020 până în 2025, cu acordul Facultății de Drept UBB, am fost membru al Comisiei de științe juridice a CNATDCU, organism care validează atât tezele de doctorat în domeniu cât și abilitarea de a conduce doctorate, fără de care nu se poate accede la poziția de profesor universitar”, a subliniat el.
„De asemenea, sunt printre puținii profesori de drept din România care au publicat la edituri de prestigiu din străinătate, precum Oxford University Press, Cambridge University Press, Palgrave, Springer, Edward Elgar, Routledge, Hart”, a adăugat Dacian Dragoș.
Judecătorul CCR a explicat apoi că, din punctul său de vedere, legea nu cere ca vechimea să fie acumulată doar la o facultate de drept și că ceea ce contează este experiența în domeniul juridic, nu denumirea facultății sau structura universitară.
Textul constituțional (art. 143) nu face distincția între vechime la facultatea de drept sau altă facultate. Condiția impusă de text este vechime în domeniul juridic, fiind irelevant modul de organizare a acestor cursuri de drept în cadrul unei universități - în cadrul unor facultăți de drept, de drept și științe administrative, de drept și științe sociale, departamente de drept în cadrul altor facultăți sau la alte specializări. Condiția impusă de textul constituțional este ca persoana vizată pentru numirea în funcția de judecător al Curții Constituționale să aibă experiență în drept.Judecătorul CCR, Dacian Dragoș, pentru Libertatea:
Dacian Dragoș a reamintit că parcursul său profesional include și cei aproape 2 ani și jumătate în care a fost expert jurist în echipa României care a câștigat, în martie 2024, procesul Roșia Montană, în care Gabriel Resources cerea despăgubiri de aproximativ 6,7 miliarde de dolari.
În final, el a transmis că au mai fost judecători ai CCR care au ocupat funcții similare fără ca vechimea lor în activitatea juridică să fie contestată, dar fără să le dea numele. „Din cele de mai sus, completate cu CV-ul meu extins, rezultă că am peste 25 de ani de experiență în învățământul superior juridic și experiență de peste 23 de ani în activități juridice în accepțiunea confirmată deja de CCR. Au fost și alți judecători ai CCR care s-au aflat în situații similare, fără a le fi contestată vechimea în activitatea juridică”, a conchis judecătorul Dacian Dragoș pentru Libertatea.
Potrivit informațiilor Libertatea, el s-a referit la foștii judecători CCR Maya Teodoroiu, Iulia Motoc și Attila Varga.
AUR a contestat numirea lui Dacian Dragoș. Decizia CAB, pe 16 ianuarie, când CCR trebuie să dea verdictul la pensiile speciale
Amintim că Libertatea a scris duminică, 4 ianuarie, că avocata AUR, Silvia Uscov, a contestat la Curtea de Apel București decretul de numire a lui Dacian Dragoș ca judecător al Curții Constituționale, numire făcută de președintele Nicușor Dan vara trecută.
Miza demersului este extrem de importantă. Dacă instanța va decide suspendarea decretului de numire a judecătorului Dacian Dragoș din iulie 2025, activitatea CCR va fi blocată chiar în această lună, în care Curtea urmează să se pronunțe asupra celui de-al doilea proiect de lege al Guvernului Bolojan privind pensiile magistraților.
Mai mult, Libertatea a semnalat acum 3 zile că interesantă este și rapiditatea procedurii. Înregistrarea cererii s-a făcut pe 30 decembrie 2025, iar Curtea de Apel București a stabilit primul termen de judecată luni, 5 ianuarie 2026, într-un interval foarte scurt de timp, fapt rar întâlnit în astfel de cauze cu miză constituțională.
Dar, pe 5 ianuarie, Curtea de Apel București a dat un nou termen, este vorba despre 16 ianuarie. Adică exact ziua în care Curtea Constituțională, din care face parte Dacian Dragoș, este așteptată să dea un verdict la al doilea proiect al pensiilor magistraților, adoptat luna trecută de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Mai amintim că și CCR a fixat data de 16 ianuarie, dar după 3 amânări consecutive, ultimele două din cauza celor 4 judecători numiți de PSD, care au boicotat ședințele Curții.
Ce a spus Nicușor Dan
Președintele Nicușor Dan a declarat marți, 6 ianuarie, că, în eventualitatea în care Curtea de Apel București va admite cererea avocatei AUR și va suspenda decretul de numire a judecătorului Dacian Dragoș la CCR, Administrația Prezidențială va găsi o soluție.
Șeful statului a precizat însă că, din punctul lui de vedere, demersul împotriva judecătorului Dacian Dragoș, numit de el vara trecută la Curtea Constituțională, nu se justifică: „În primul rând, eu cred că noi avem dreptate. În esență, critica este că domnul Dragoș nu are acei 18 ani suficienți în materie juridică, când el a predat mai bine de 20 de ani Drept. Noi cred că avem dreptate. Bineînțeles că un judecător se va pronunța”.
Apoi a explicat cum va proceda: „Dacă se va întâmpla să suspende decretul, nu vă închipuiți că o să lăsăm Curtea Constituțională fără un judecător doi ani de zile până când se va judeca procesul de anulare. O să numim un judecător care va intra în complet și se va pronunța pe legea pensiilor magistraților”.
Cine sunt cei 9 judecători ai CCR
Curtea Constituţională este alcătuită din 9 judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de preşedintele României.
Partidele politice aflate la putere au o mare influență. În acest moment, PSD are 4 judecători, PNL + Administrația Prezidențială au 4 judecători, iar UDMR are 1 judecător.
- Csaba Asztalos (propus de UDMR) - numit judecător de Camera Deputaţilor (2025)
- Cristian Deliorga (propus de PSD) - numit judecător de Senatul României (2019)
- Gheorghe Stan (propus de PSD) - numit judecător de Camera Deputaților (2019)
- Bogdan Licu (propus de PSD) - numit judecător de Camera Deputaților (2022)
- Mihai Busuioc (propus de PSD) - numit judecător de Senat (2025)
- Laura Scântei (propusă de PNL + Cotroceni) - numită judecător de Senat (2022)
- Mihaela Ciochină (propusă de PNL + Cotroceni) - numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2022)
- Simina Tănăsescu (propusă de PNL + Cotroceni) - numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2019) - este și președinta CCR
- Dacian Dragoș (propus de PNL + Cotroceni) - numit judecător de preşedintele Nicușor Dan (2025).
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
Rocky63 08.01.2026, 03:17
Bătaie de joc la adresa României si a poporului Român!? Teatru ieftin al așa zișilor judecători ccr care trebuie să își hotărască ei însuși tăierea veniturilor?!? Jos cu mafia globalistă soroșiștă pnl-psd-udmr-ccr-usr!
dabaca2020 08.01.2026, 18:30
Rocky63@, pardon ca scrii si gandesti pe langa subiect !Se vede clar afinitatea ,,sugeranista ,,!
BuzescuAurelian 08.01.2026, 08:40
Judecatorii CCR,trebiusc votati de Popor,exact ca Presedintele si Primarii,ei trebuie sa nu depinda de Decizii politice,a-ti vazut consecinta alegerii lor Politice la Anularea Alegerilor.
Floron2 08.01.2026, 21:57
Primarul este ales de popor, dar sustinut de un partid. Exceptii rare cand sant independenti, mai curand independenti sustinuti de partide. Adica, Maria fara palarie
Simi_Hermanstadt 08.01.2026, 09:05
Deci, Nicusor a numit un profesor, nu un judecator sau procuror. Era totusi important sa fie magistrat. Daca il ducea mintea, sigur era, dar a stat in spate ca asistent si sa isi construiasca o cariera profitand de lipsurile din sistemul de invatamant superior. Niciodata un absolvent de Spiru Haret nu realiza ceva fara avea pile serioase, asa ca acest individ a profitat de intrarea intr-o unioversitate particulara. Probabil si el un ONG-ist, tinut din fonduri externe
arting19922000 08.01.2026, 10:02
N-ați înțeles nimic, judecătorii CCR nu sunt magistrați , deci daca au fost sau nu nu are relevanță, ei trebuie să aibă cunoștințe juridice avansate și să fie în stare să evalueze un text de lege sau o situație legală fata de cerințele Constituției! Deci nu judeca ci evaluează, un profesor de drept e numai bun pentru acesta evaluare! Mai studiați legea CCR!
Evra 08.01.2026, 09:20
Avocatul AUR s depus contestația pentru ca activitatea să fie suprimată și pensiile speciale să nu se discute, pt că AUR nu vrea schimbarea sistemului judecătoresc, atât mătușa cât și sora "romului" Simion fiind judecătoare ....votați în continuare AUR aveți ce vă doriți!
WALKERVALI 08.01.2026, 09:29
„Potrivit art. 143 din Constituție, «Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior» este mai mult decat clar pentru ca nu se specifica „și/sau” in articol, adica NU SE POT COMBINA CELE DOUA CONDITII pentru a scoate totalul de 18 ani vechime. Cuvantul cheie este „sau”, deci nu poate fi „și”. Ori este o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică, ori este o vechime de cel puţin 18 ani în învăţământul juridic superior. SIMPLU.
Moshu1 08.01.2026, 14:57
Walkirie,n-ai inteles nimik bre,omul n-are nevoie de cumulari pentru c-a profesat 23 de ani la varianta de dupa "sau" adica invatamint superior...parca asa reiese din CV ~!!??