«Daniiiii, să rămâi aici»

Sunt poveşti care merită spuse, scrise. Aşa este şi cea a centrului „Hospice Ca­sa Speranţei”, din Braşov, ce se îngrijeşte de copii cu boli incurabile, unde o mână de cadre medicale încearcă să facă ceea ce alţii spun deja că e imposibil: să ofere o fărâmă de viaţă în plus unor destine stigmatizate de soartă prin boli groznice. Acolo, joi spre prânz, a ajuns şi Li­ber­ta­tea, însoţindu-i pe Mihaela Rădu­les­cu şi pe iubitul ei, Dani Oţil. Scopul? Sen­sibilizarea celor care pot ajuta concret un centru medical apar­te, dar care ar avea nevoie de 200.000 de euro pentru a supravieţui. Iar odată cu el şi nişte copii nevinovaţi.

Mihaela Rădulescu nu ezită o secundă când e vorba de fapte caritabile. Şi, mai ales, de copii: „Hai să vezi ce înseamnă suferinţa cu adevărat. Dar şi nişte oameni minunaţi care-i îngrijesc pe acei copii. Dacă există îngeri, atunci aco­lo îi găseşti”. Dani Oţil, noul şi tâ­nă­rul iubit al Mihaelei, pre­ia volanul, iar eu  stau în spate. Pe drumul de la Bucureşti spre Bra­şov, Mihaela reme­mo­rează cazuri care au marcat-o în cei şapte ani de când ajută prin orice mijloace centrul medical „Hos­pice Casa Speranţei”, înfiinţat du­pă model englezesc.

Recomandări

Castelul Peleș, închis parțial pentru turiști. Măsurile luate după ce Libertatea a scris despre starea critică în care se află muzeul și scandalul biletelor revândute

„Sunt copii ex­traordinari. Boala tru­pului le dezvoltă, parcă, inte­li­genţa, neobişnuit. Unul şi-a studiat el singurel boala pe Internet şi a ajuns la concluzia că nu are simptomele des­cri­se în cărţi. Şi dorea să scrie el un tratat medi­cal des­pre asta. Dar cred că a murit între timp. Alţii te bat la jo­curi pe calculator de îţi merg fulgii. Sunt dornici să le vorbeşti, să te atingă. Când ajungi a­co­­lo, îţi dai sea­ma cât de puţin con­­­tează ce scriu ziarele des­pre tine sau că părul nu-ţi stă bine. Tâm­pe­nii! A­co­lo e adevărata dra­mă”, spune ea cu un oftat. La centru, Mihaela e pri­mi­tă ca o persoană „de-a casei”. Copiii o aş­teaptă aşezaţi frumos pe scă­u­n­ele. Sau din cărucioa­rele cu rotile. „Bună ziua! N-am venit cu mâna goală. L-am adus pe Dani”, glumeşte Mi­haela, destinzând at­mosfera. Pe un scaun e Costel (5 ani), din Mă­gu­rele, de lângă Braşov. „Are o for­mă gravă de leucemie”, îmi spune Cristina Go­lea, una dintre asistentele medi­cale. „Era speriat, sălbăticit, aproape nu ştia să vorbească atunci când a venit la noi”. Copilul zâmbeşte larg acum oamenilor mari care au venit să îl vadă. „Vorbeşte mai mult decât tine acum”, glu­meşte din nou Mi­ha­-ela, privindu-l pe Dani. Urmează Andrei (16 ani), ţintuit în cărucior de o distrofie musculară, Valentin (14 ani), Marton (8 ani), lo­viţi de aceeaşi suferinţă, şi Ra­reş (6 ani), cu un cancer testicular.

Recomandări

Ce vă faceți dacă-l înfiază regimul Trump pe Georgescu? S-a făcut toată lumea „tradițională”, Simion s-a „europenizat”

În centru, copiii be­neficiază, dincolo de tra­tamentul medical, de atenţie şi blândeţe. Dar sunt şi jocuri, programe speciale de kinetoterapie, logopedie, o „cameră multisenzorială”, unde mirosurile, culorile, sal­teaua cu apă, sunetele îi ajută să se liniş­tească ori să des­­co­pe­re, cu a­de­vărat, simţurile. „Aici nu stau mulţi copii permanent. Ei vin pe rând, de luni pâ­nă vineri. Dar avem peste 130 în total, de care ne îngrijim in­clu­siv la do­miciliu. Pe zi, toată cheltuiala noastră se ridică la peste 240 de lei de copil. Şi un pic mai puţin pentru a­dulţi”, îmi spune Mă­li­na Du­mi­tres­cu, directo­rul de relaţii publice al centru­lui. „Nu sunt su­fi­­cienţi bani, de aceea or­ga­ni­zăm spectacole ca­­ri­ta­bile de strân­ge­re de fon­duri”, mai spune ea.

„Da­niiiii, să rămâi aici! Că vreau să te cu­noască şi mama”, strigă micuţul Rareş. Dani se aruncă împreună cu el pe patul cu apă din „camera sen­zaţiilor”. Apoi, le pro­mite copiilor că le va da Play­Station-ul personal, „că ori­cum o bat pe Mi­ha­ela de-o spulber”. Într-o altă cameră, un boţ de carne în­cear­că să res­pire, doborât de sindromul Down şi de o in­fec­ţie respiratorie. E Ioan şi ar vrea şi el să tră­iască. Deocamdată, nu ştie cum, iar boala nici nu îi va lăsa, de altfel, prea mul­te şanse.

Recomandări

Politico, despre Călin Georgescu: Donald Trump de România pune ochii pe companiile străine

Dar, printre horcăi­turi, întinde mânuţa spre oamenii mari ce-l privesc. „Aş vrea să simt măcar o clipă cum e viaţa. Ca să nu uit, după ce nu voi mai fi”, parcă ar spune din sfâ­şie­toa­rea lui luptă. Iar „în­gerii” ce lucrează la acest centru asta în­cear­­că să facă. Impo­si­bilul, acolo unde toţi spun că nu mai este nimic de făcut. Dar, pentru asta, au nevoie şi de ajutor financiar. Pentru clipa de viaţă în plus a celor ca Ioan…

A primit un telefon de peste 2.000 de lei

Mihaela Rădulescu a primit, joi seara, un smartphone Treo Pro, considerat cel mai bun de pe piaţă la categoria sa, din partea companiei Palm Europe, a cărei imagine a de­venit. „Cum din cauza programului foarte încărcat nu stau prea mult într-un singur loc, practic, acest te­lefon va deveni simbolul biroului meu”, a declarat vedeta. Şi asta pen­tru că, aparatul, care costă pes­te 2.000 de lei, o va ajuta pe Mihaela să-şi verifice de oriunde email-ul, dar şi să navigheze pe Inter­net ori să folosească GPS-ul din dotarea acestuia.

Urmărește-ne pe Google News