După ani de eforturi, Parlamentul European a adoptat o amplă reformă a politicii privind migrația: „Un pas necesar”. Noul pact înfurie Polonia și Ungaria
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Deputaţii europeni au adoptat miercuri, 10 aprilie, o vastă reformă a politicii europene privind migraţia, rezultatul unui compromis dificil pe un subiect care alimentează de mai mulţi ani tensiunile şi diviziunile între cele 27 de state membre, informează AFP, potrivit Agerpres.
Cuprins:
În timpul unei sesiuni plenare întrerupte pentru scurt timp de proteste ale unor activişti pentru drepturile omului, cele zece texte ale „Pactului privind migraţia şi azilul" au fost aprobate de Parlamentul European reunit la Bruxelles.
Această reformă înăspreşte controalele asupra sosirilor la frontierele blocului comunitar şi stabileşte un sistem de solidaritate între statele membre.
„Am scris o pagină de istorie", a afirmat preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola. „Lucrăm la asta de mai bine de zece ani. Dar ne-am ţinut de cuvânt. Un echilibru între solidaritate şi responsabilitate. Aceasta este calea europeană", a scris ea pe reţeaua X.
With the new Migration and Asylum Pact, we have defied the odds and proven that Europe can deliver on the issues that matter to citizens.@vonderleyen @alexanderdecroo https://t.co/L7cV3zdeQl— Roberta Metsola (@EP_President) April 10, 2024
„Migrația este o provocare europeană care trebuie abordată cu o soluție europeană. Asta este ceea ce oferă Pactul privind migrația și azilul. Pentru frontiere mai sigure. Proceduri mai rapide și mai eficiente. Și mai multă solidaritate cu statele membre la frontierele externe", a afirmat, la rândul ei, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Migration is a European challenge which must be met with a European solution This is what the Pact on Migration & Asylum delivers. For more secure borders. Faster, more efficient procedures. And more solidarity with Member States at external borders ↓ https://t.co/f075ruexex— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) April 10, 2024
Scholz salută „pasul istoric necesar”
Cancelarul german Olaf Scholz consideră că este un „pas istoric necesar" care „limitează migraţia ilegală şi, în cele din urmă, relaxează ţările care sunt afectate în mod deosebit".
„Vă mulţumesc că aţi avut curajul să faceţi compromisuri", a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, salutând acest lucru ca pe o „mare realizare".
„Este timpul să reparăm politica noastră defectuoasă privind migraţia", a îndemnat ea înainte de vot.
Ylva Johansson a prezentat propunerea pentru un pact privind migraţia în septembrie 2020, după eşecul unei încercări anterioare de reformă în urma crizei refugiaţilor din 2015-2016.
Cele trei familii politice europene principale - PPE (dreapta), socialiştii şi democraţii (S&D) şi Renew Europe - au sprijinit în general pactul, căruia i s-au opus o mare parte din extrema dreaptă, dar şi Verzii, stânga radicală şi unii socialişti.
Eurodeputata franceză Fabienne Keller (Renew Europe), raportoare pentru unul dintre regulamentele-cheie privind procedurile de azil, a declarat că este „mândră" de vot, „care permite Europei să iasă din starea de fapt".
Manfred Weber, preşedintele PPE, cel mai mare grup din Parlament, a salutat, de asemenea, rezultatul. „Ne vom asigura că prevederile pactului sunt implementate în mod corespunzător. Statele, şi nu contrabandiştii, sunt cele care vor decide cine intră în UE", a spus el.
Ce prevede reforma
Reforma, care a făcut obiectul unui acord politic în decembrie, va trebui acum să fie validată oficial de statele membre, probabil la sfârşitul lunii. Obiectivul negociatorilor este adoptarea finală înainte de alegerile europene din iunie.
Pe lângă această reformă, care se va aplica abia din 2026, UE multiplică acordurile cu ţările de origine şi de tranzit ale migranţilor (Tunisia, Mauritania, Egipt) pentru a încerca să reducă numărul de sosiri la frontierele sale.
UE se confruntă cu o creştere a cererilor de azil, care au ajuns la 1,14 milioane în 2023, cel mai ridicat nivel din 2016, potrivit Agenţiei Europene pentru Azil. Intrările „ilegale" în UE sunt, de asemenea, în creştere, la 380.000 în 2023, conform Frontex.
Reforma introduce o „verificare" obligatorie a migranţilor care sosesc la frontierele UE, constând în înregistrarea acestora în baza de date comună EURODAC.
Se prevede o „procedură la frontieră" pentru persoanele care, din punct de vedere statistic, au cele mai puţine şanse de a li se acorda azil: acestea vor fi ţinute în centre, în timp ce cazurile lor sunt examinate într-un mod accelerat, cu scopul de a trimite mai rapid cazurile respinse.
Critici la adresa pactului
Un număr de 161 de organizaţii pentru drepturile omului, inclusiv Human Rights Watch, Amnesty International, Comitetul Internaţional de Salvare sau Oxfam, le-au cerut deputaţilor europeni să respingă Pactul, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la „detenţia familiilor cu copii" şi „incriminarea" migranţilor.
„Pactul ucide, votaţi nu", au scandat câţiva activişti prezenţi în sală în timpul votului.
Aceleaşi nemulţumiri sunt exprimate şi în stânga spectrului politic. „Este un colaps al valorilor", a declarat europarlamentarul francez Mounir Satouri (Verzi). „Este pactul ruşinii, pentru că aboleşte dreptul individual la azil", a denunţat eurodeputata germană Cornelia Ernst (GUE, stânga radicală).
Regula actuală conform căreia prima ţară de intrare în UE a unui migrant este responsabilă pentru cererea sa de azil este menţinută, cu unele ajustări. Dar pentru a ajuta ţările în care au sosit mulţi migranţi, cum ar fi Italia, Grecia sau Spania, este organizat un sistem de solidaritate obligatorie.
Celelalte state membre trebuie să contribuie prin preluarea solicitanţilor de azil (transferuri) sau printr-o contribuţie - financiară sau materială - în beneficiul ţării aflate sub presiunea migraţiei. Aceasta este o modalitate de a încerca să fie depăşită opoziţia Ungariei şi Poloniei faţă de orice cotă de refugiaţi - chiar dacă aceste două ţări rămân ostile reformei.
Această propunere a fost criticată de extrema dreaptă. Europarlamentarul francez Jordan Bardella (Grupul Identitate şi Democraţie) a acuzat UE că a ales „calea slăbiciunii şi calea agravării".
Tusk anunță că Polonia nu va accepta mecanismul de relocare a migranților
Premierul polonez Donald Tusk a dat asigurări că Polonia va refuza aplicarea mecanismului obligatoriu de relocare a migranţilor, în pofida adoptării de către Executivul comunitar a pactului UE privind migraţia şi azilul, care cuprinde şi respectivul mecanism de solidaritate, scrie Reuters.
Pactul înăspreşte regulile privind dreptul de azil, dar include şi cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre, sau ca alternativă o contribuţie de circa 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat, pentru a ajuta ţări din prima linie, cum este cazul Italiei.
„Vom găsi modalităţi astfel încât, chiar dacă pactul privind migraţia intră în vigoare într-o formă neschimbată în linii generale, să protejăm Polonia în faţa mecanismului de relocare", le-a spus Tusk reporterilor.
Premierul polonez a apreciat că statele UE ar trebui mai degrabă să se concentreze pe mecanisme de protejare a propriilor graniţe, nu pe mecanisme de a redistribui migranţii între ele.
Alături de Ungaria, Polonia a votat anul trecut împotriva acestui pact în Consiliul UE, când guvernul de la Varşovia era condus de formaţiunea conservatoare Lege şi Justiţie (PiS), partid ajuns acum în opoziţie după ce liberalul proeuropean Donald Tusk a format o coaliţie de guvernare în urma alegerilor legislative din octombrie.
Cele două ţări, care au considerat că respectivele contribuţii pentru migranţii refuzaţi echivalează cu o amendă, au contestat şi procedura prin care a fost adoptat pactul UE privind migraţia, şi anume neutralizarea opoziţiei unor state membre apelându-se la majoritatea calificată, în locul consensului.
Budapesta denunță reforma drept o „undă verde pentru migraţia ilegală”
Șeful diplomației ungare, Peter Szijjarto, a descris reforma politicii europene de azil drept o „undă verde pentru migraţia ilegală" şi a dat asigurări că Ungaria îşi va menţine barierele fizice şi legale la frontierele sale pentru a descuraja migranţii să pătrundă pe teritoriul său, potrivit agenţiei de presă MTI, citată de Agerpres.
Pactul UE privind migraţia şi azilul votat miercuri prevede că procesarea cererilor de azil formulate de migranţii veniţi din ţări unde nu sunt războaie sau alte crize va fi efectuată în centre de primire create la frontierele externe ale UE, iar aceia care nu se califică pentru a primi azil vor fi repatriaţi.
Această reformă a sistemului european privind migraţia mai urmăreşte să scurteze durata procedurilor de azil şi să intensifice expulzărilor migranţilor pentru a diminua migraţia ilegală venită mai ales dinspre Africa şi Orientul Mijlociu.
Foto: Profimedia Images
MihaiC. 11.04.2024, 00:44
Distrugerea civilizației europene cu barbari
DoarDiviziaB 11.04.2024, 02:40
dreptul la azil nu trebuie sa existe. fiecare sa stea la el in tara. poate veni cu drept de munca intr-o tara europeana si doar atat. cand termina de muncit sa plece acasa. nu au ce cauta in europa. sa-si rezolve problemele la ei in tara.
auiuliaga 11.04.2024, 07:40
gandesti cand comentezi? asa de curiozitate... suntem un popor e emigranti pe timp de pace care am umplut mapamondul... in ultimii 35 de ani si tu vi cu texte de astea...
tomitan 11.04.2024, 09:08
Toți migrantii trebuie trimisi in Germania."Mutti" Merkel i-a incurajat si le-a dat nas iar nemtii să spele pe cap cu CDU,Merkel si toti emigrantii.De ce să sufere Europa din prostia germanilor? Să-i ia pe toti in Germania să le dea joburi in uzinele Mercedes sau BMW daca ei ii considera capabili si ii iubesc atat de mult PS. Dacă tot vor să aduca migranti din Africa atunci să aducă cele câteva milioane de afrikaneri din Africa de Sud.Sa aduca ceva de calitate ,cred ca si Ungaria lui Orban ar da un vot pozitiv
vudejea 11.04.2024, 10:14
Tzara arde si baba se piaptana