Din cauza acestei inițiative, consumatorii vor trebui să suporte cheltuieli suplimentare de judecată a căror valoare va crește proporțional cu durata procesului judiciar și cu valoarea creditului.
Băncile vor opera în continuare popriri pe conturile clienților pentru datoriile către stat (pentru care nu există o eliminare a caracterului executoriu), însă nu vor putea executa datoriile propriilor debitori, spun reprezentanții băncilor.
Aplicarea acestei inițiative legislative conduce la aglomerarea instanțelor de judecată și la creșterea duratei unui asemenea litigiu în instanță până la 3 ani, în timp ce în statele membre UE durata unui asemenea litigiu este, de regulă, între 1- 3 luni. Această propunere legislativă este de natură să inducă cel mai probabil un comportament de indisciplină financiară.
Astfel, condițiile de creditare vor fi înăsprite ca parte a procesului de selecție a viitorilor împrumutați, putând conduce la excluderea unor consumatori de bună credință. Și în cazul acestui proiect de lege, din cauza aplicării și pe contractele existente din portofoliul instituțiilor de credit, apar o serie de probleme îngrijorătoare de legalitate și constituționalitate, dincolo de lipsa de predictibilitate și securitate indusă astfel în mediul investițional și de afaceri românesc.
Pe de altă parte, bancherii mai anunță că, proiectul de lege privind plafonarea dobânzilor ar urma să impună pentru creditele ipotecare o dobândă anuală efectivă (DAE) de 2,5 ori dobânda de politică monetară a BNR și de 18% pentru creditele de consum, însă se vor genera efecte “în lanț”.
Citește și:
REPORTAJ/Cum își dădeau românii “check-in” și “like” acum 100 de ani: “Salutări și gurițe”. “Sunt tot supărată cum mă știți”-VIDEO