Cum îi pot convinge autoritățile pe cei care ezită să se vaccineze contra COVID. Un studiu spune că trebuie insistat pe beneficiile personale
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Aproximativ 10% dintre adulții din Marea Britanie spun că nu se vor vaccina niciodată împotriva COVID-19 sau vor evita acest lucru cât mai mult timp posibil. Oamenii de știință numesc acest grup „ezitanţii la vaccin”, deși ezitarea e posibil să nu fie termenul potrivit pentru a descrie punctele de vedere adesea susținute cu convingere clară, scrie Daniel Freeman, profesor de psihologie clinică la Universitatea Oxford, Marea Britanie. Acesta argumentează de ce aceşti oameni vor fi convinşi cu argumente care să insiste mai mult pe beneficiile personale aduse de vaccinare decât pe cele colective.
Cuprins:
Traducere din publicația The Conversation.
Persoanele care ezită să se vaccineze s-au gândit deseori mult dacă vor accepta un vaccin anti-COVID-19.
Cum pot fi schimbate astfel de percepţii? În mod ideal, cineva ar sta cu oamenii, ar asculta și ar discuta.
În realitate, militanții din domeniul sănătății publice au la dispoziție doar mesaje în masă: informații difuzate prin panouri publicitare, sloturi TV și social media. Acestea sunt instrumente brute pentru a aborda credințele personale uneori adânc înrădăcinate. Ce mesaje transmise prin intermediul acestora pot face cu adevărat diferența?
În ultimul an, echipa Oxford Coronavirus Explanations, Attitudes and Narratives Surveys (OCEANS) a încercat să răspundă la această întrebare. Noi am lucrat pentru a forma o explicație psihologică pentru ezitarea privind vaccinul, analizând punctele de vedere ale oamenilor, pro şi contra vaccinării.
În spatele ezitării privind vaccinarea se află neîncrederea
Am constatat că ezitarea reiese dintr-un cumul de credințe, cea mai importantă fiind scepticismul cu privire la beneficiile colective ale vaccinării. Ezitantul nu acceptă faptul că administrarea unui vaccin înseamnă că suntem cu toții mai bine. De asemenea, tinde să creadă că COVID-19 nu reprezintă un mare pericol pentru sănătatea lui și își face griji că vaccinurile pot fi ineficiente sau de-a dreptul dăunătoare. Dezvoltarea rapidă a vaccinurilor anti-COVID-19 întărește aceste griji sau credinţe.
În spatele acestor idei specifice se află adesea neîncrederea. Oamenii care ezită tind să fie suspicioși faţă de autoritate. Chiar dacă este înțelept să judecăm pe baza dovezilor, mai degrabă decât să acceptăm cu blândețe ceea ce ni se spune, în multe cazuri am constatat că cel ezitant privind vaccinarea este predispus să fie victimă a dezinformării.
Alimentarea acestui lucru poate fi un sentiment de marginalizare. Oamenii care ezită la vaccin sunt puțin mai susceptibili să creadă că au un statut social mai scăzut . Simțind că societății nu le pasă de ei, nu sunt dispuși să aibă încredere în ceea ce le spun politicienii şi oamenii de știință.
Când argumentele devin personale
Echipați cu aceste informaţii noi, am vrut să vedem dacă putem crea mesaje ca potenţialul să schimbe atitudinile negative. Dacă oamenii nu apreciază beneficiile colective ale vaccinării, să găsim altă cale să expunem convingător cazul. Să explicăm că vaccinurile fac mai puțin probabil să transmitem virusul, ajutând la protejarea celorlalți, în special a celor deosebit de vulnerabili la virus. Și să precizăm că, prin reducerea riscului de îmbolnăvire gravă, putem ajuta țara să-şi revină cât mai repede posibil. Asta ar trebui să ajute la schimbarea atitudinilor, nu?
Pentru a afla, la începutul lunii februarie, am făcut un sondaj cu aproape 19.000 de adulți din Marea Britanie, selectați cu atenție pentru a fi reprezentativi ca vârstă, sex, etnie, venit și regiune. Participanții au fost rugați apoi în mod aleatoriu să citească unul dintre cele zece texte despre vaccinurile anti-COVID-19.
Unele texte au vizat beneficiile colective ale vaccinării, unele - beneficiile personale, iar o a treia categorie se concentra pe siguranță. Alte texte furnizau o combinație de mesaje. Un text conținea doar informații de bază despre vaccin și nu oferea niciun detaliu despre beneficii și astfel a fost folosit ca și control.
După ce au citit textul alocat lor, participanții au completat un chestionar privind dorința lor de a fi vaccinați pentru COVID-19.
Avantajele obţinute la nivel individual, mai convingătoare decât binele colectiv
Rezultatele au fost surprinzătoare. Anchetele anterioare sugeraseră că convingerile cu privire la beneficiile colective ale vaccinării au fost esențiale pentru motivarea vaccinării. Măsura în care oamenii erau convinşi de această perspectivă părea să determine voința lor de a accepta un vaccin.
Dar textul care a fost cel mai probabil să schimbe ezitarea privind vaccinarea (în comparație cu controlul) a subliniat nu beneficiile colective, ci pe cele personale, ale vaccinării. Acel mesaj sublinia că nu poți fi sigur că nu te vei îmbolnăvi grav sau nu vei lupta cu probleme pe termen lung legate de COVID și că vaccinarea îți va reduce la minimum șansele de a te îmbolnăvi.
Lunile de acoperire media din Marea Britanie s-au concentrat, în schimb, pe responsabilitatea colectivă - pe ideea că datorăm concetățenilor noștri să ne vaccinăm. Dar pentru cei sceptici, 10% din populaţia regatului, acest lucru nu a avut ecou, ceea ce era probabil de așteptat.
Dacă crezi că vaccinurile nu sunt sigure, atunci vei fi îngrijorat de ceea ce ţi se poate întâmpla după vaccinare. Decizia va fi masiv influenţată de riscul personal.
<strong>Prin urmare, cel mai bun mod de a contracara aceste preocupări este de a evidenția opusul: beneficiile personale - iar noile noastre studii sugerează că acest lucru ar putea funcționa.</strong>
De asemenea, este probabil ca pentru un grup care este mai predispus să se simtă exclus social, mesajele care se concentrează asupra ramificațiilor personale, mai degrabă decât asupra ramificaţiilor colective COVID-19, să fie mai convingătoare.
În ceea ce priveşte opinia că vaccinurile au fost dezvoltate prea repede, este o frică de înțeles. Aceste vaccinuri au fost produse cu o viteză de neegalat . Ca răspuns la acest lucru, un text din studiul nostru a explicat faptul că viteza de dezvoltare reflectă angajamentul excepțional, investițiile și cooperarea oamenilor de știință, a guvernelor, a organizațiilor de sănătate publică și a companiilor farmaceutice - precum și a zecilor de mii de membri ai publicului care s-au oferit voluntari să testeze vaccinurile.
Acest text a menționat, de asemenea, că efectele secundare care afectează o proporție semnificativă de oameni nu apar brusc la luni și ani după vaccinare. Datorită modului în care funcționează vaccinurile - antrenarea rapidă a sistemului imunitar al organismului pentru a combate un virus - orice problemă apare într-o lună și, de obicei, mult mai devreme. Din fericire, aceste informații păreau să-i liniștească pe oameni și au contribuit la reducerea ezitării.
Este puțin probabil ca COVID-19 să dispară în viitorul previzibil, ceea ce înseamnă că mesajele de vaccinare vor rămâne de maximă importanţă.
Când vine vorba de a-i convinge pe cei ezitanţi cu privire la vaccin, cercetările noastre arată că trebuie să ascultăm, să înțelegem preocupările și să le abordăm cu seriozitate. Niciun mesaj nu va fi cu adevărat eficient dacă mesagerul nu și-a câștigat încrederea și nici dacă nu ține cont de dorințele și grijile celor care îl primesc.
Foto: Hepta
