Fără acces la rețele de socializare pentru copiii sub 15 ani, proiectul de lege a fost depus în Parlament

Interdicție pentru conturile sub 15 ani

Potrivit proiectului, „furnizorii de servicii de rețele sociale care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României au obligaţia de a refuza crearea de conturi pentru persoanele cu vârsta sub 15 ani.”

De asemenea, documentul prevede clar: „Conturile existente aparţinând persoanelor care nu au împlinit vârsta de 15 ani se suspendă până la împlinirea vârstei legale.”

Astfel, copiii sub 15 ani nu vor mai putea avea conturi active pe platformele de socializare, iar operatorii vor fi responsabili pentru aplicarea măsurii.

Cum se va face verificarea vârstei

Proiectul obligă furnizorii să implementeze sisteme eficiente și proporționale de verificare a vârstei utilizatorilor. 

Aceste sisteme vor fi reglementate de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, cu avizul Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Inițiatorii subliniază că „sistemele prevăzute la alin.(1) nu pot conduce la crearea de baze de date biometrice şi nu pot fi utilizate în scop de profilare, fiind supuse strict regulilor prevăzute de legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal”.

Telefoanele, interzise în timpul programului școlar

Un alt punct important al proiectului este interzicerea utilizării telefoanelor mobile în unitățile de învățământ preuniversitar pe durata programului școlar, cu excepțiile prevăzute de regulamentul intern.

Proiectul propune „interzicerea utilizării telefoanelor mobile în unităţile de învăţământ preuniversitar în timpul programului şcolar, cu excepțiile stabilite prin regulamentul intern, cu respectarea interesului superior al copilului şi a nevoilor educaționale speciale”.

În prezent, Legea Educației prevede interdicția utilizării telefonului în timpul desfășurării cursurilor din învățământul preșcolar, primar și gimnazial.

Educație digitală în curriculum

Proiectul mai prevede ca Ministerul Educației să introducă în programa școlară obligatorie cursuri privind:

• riscurile psihologice ale utilizării mediului digital;
• funcţionarea algoritmilor şi impactul acestora;
• protecţia sănătăţii mintale în mediul online.

Scopul este creșterea nivelului de educație digitală și prevenirea fenomenelor precum dependența de internet, cyberbullyingul sau expunerea la conținut nociv.

Obligații stricte pentru platforme

Furnizorii de rețele sociale vor avea obligația de a preveni și elimina rapid conținuturile care:

• promovează sau glorifică suicidul ori automutilarea;
• încurajează violenţa extremă;
• exploatează vulnerabilitatea psihologică a minorilor.

În plus, aceștia trebuie să instituie mecanisme de raportare prioritară a conținutului cu risc extrem, cu termen de soluționare de maximum 24 de ore atunci când este implicat un minor.

Proiectul definește „rețea socială” ca fiind „serviciu digital care permite crearea de profiluri publice sau semipublice şi interacţiunea între utilizatori”, iar „conţinut cu risc extrem” drept „conținut susceptibil să producă vătămări grave sănătăţii psihice sau integrității fizice a minorilor”.

Inițiatorii subliniază că „proiectul de lege nu presupune înfiinţarea de noi instituții sau structuri administrative. Autorităţile competente utilizează resursele existente, iar costurile de implementare revin exclusiv furnizorilor privaţi de servicii digitale.”

Țări în care s-au luat măsuri similare

În expunerea de motive sunt menționate mai multe state care au adoptat sau propus măsuri similare.

În Franța, prin Legea nr. 2023-566 privind majoritatea digitală, a fost stabilită vârsta minimă de 15 ani pentru accesul la rețelele sociale și obligația obținerii consimțământului parental verificabil.

Germania aplică încă din 2003 Jugendmedienschutz-Staatsvertrag (JMStV), care impune clasificarea conținutului online în funcție de vârstă și sancțiuni pentru platformele care nu respectă regulile.

În Italia sunt prevăzute mecanisme stricte de verificare a vârstei și intervenția autorității de protecție a datelor.

Spania a introdus prin Carta drepturilor digitale conceptul dreptului copilului la protecție împotriva manipulării algoritmice și obligativitatea educației digitale.

De asemenea, Australia a anunțat în 2024 intenția de a stabili o vârstă minimă de 16 ani pentru accesul la rețelele sociale și amenzi de ordinul sutelor de milioane de dolari pentru platformele neconforme. Legea a intrat în vigoare la sfârșitul lui 2025, când au fost blocate conturile utilizatorilor sub 16 ani.

Proiectul depus în Parlament are ca obiectiv „primordial protejarea interesului superior al copilului, prevenirea riscurilor grave şi responsabilizarea furnizorilor de servicii de reţele sociale”, pe fondul creșterii alarmante a cazurilor de anxietate, depresie, automutilare și dependență digitală în rândul minorilor.

Propunerea legislativă vine după discuțiile legate de accesul adolescenților la rețelele de socializare. Recent, Raed Arafat a spus că e momentul ca accesul la TikTok, Instagram și Facebook să fie limitat pentru copiii şi adolescenţii din România. Și un consilier al lui Nicușor Dan a subliniat că accesul la Instagram, Facebook și TikTok trebuie reglementat.

Însă, Ilie Bolojan a declarat că este greu să limitezi accesul tinerilor sub 16 ani la rețelele sociale.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro