O turistă olandeză a murit după ce a coborât de pe navă

Cel mai grav caz este cel al unei femei din Olanda, în vârstă de 69 de ani, care a murit ulterior într-un spital din Johannesburg, Africa de Sud. Autoritățile cred că ea și soțul ei, în vârstă de 70 de ani, ar putea reprezenta „pacientul zero” al focarului.

Conform informațiilor citate de Blick din surse argentiniene și Associated Press, cei doi ar fi participat înainte de îmbarcare la o excursie pentru observarea păsărilor în Ushuaia, în Argentina și, în timpul excursiei, ar fi vizitat și o groapă de gunoi, unde ar fi putut intra în contact cu rozătoare infectate. Totuși, această variantă nu a fost confirmată oficial.

Zeci de pasageri au coborât pe insula Sfânta Elena și apoi au dispărut

Una dintre cele mai mari probleme pentru autorități este faptul că mai mulți pasageri au părăsit deja nava înainte ca amploarea focarului să fie înțeleasă complet. Inițial s-a anunțat că 23 de persoane au coborât pe insula Sfânta Elena, din Atlanticul de Sud, dar mai apoi autoritățile olandeze au vorbit despre aproximativ 40 de pasageri.

Potrivit publicației spaniole El Pais, citată de Blick, un pasager care a dorit să rămână anonim a spus că mulți turiști au rătăcit zile întregi pe insulă fără să fie contactați de autorități. Același martor susține că a avut contact cu cetățeanul elvețian infectat și mai multe persoane au plecat deja spre țările lor de origine, inclusiv în Australia, Taiwan, America de Nord, Marea Britanie și Olanda.

„Nu se simțea bine și a mers la spital”, a spus acesta.

OMS caută și pasagerii unor curse aeriene

Ancheta epidemiologică nu se mai limitează acum doar la nava de croazieră. OMS caută acum inclusiv pasagerii zborului Airlink 4Z132, care a plecat pe 25 aprilie din Sfânta Elena spre Africa de Sud. La bord s-ar fi aflat și turista olandeză care a murit ulterior.

În paralel, compania aeriană KLM a confirmat că o femeie care călătorise după izbucnirea focarului s-a aflat pentru scurt timp și la bordul unei aeronave care urma să zboare din Johannesburg spre Amsterdam. Potrivit companiei, echipajul a decis în cele din urmă să nu îi permită să continue călătoria din cauza stării de sănătate și toți pasagerii acelui zbor au fost deja identificați.

Cum încearcă autoritățile să refacă traseul infectărilor

Potrivit Blick, ancheta epidemiologică se concentrează acum pe trei direcții importante. Prima este identificarea tuturor contactelor apropiate pe care persoanele infectate le-au avut la bordul navei, mai ales în spații închise sau cabine comune.

A doua vizează perioada dinaintea îmbarcării, în cazul în care se confirmă că primele infectări au avut loc deja în Argentina, iar a treia direcție este legată de zborurile de evacuare și de întoarcere spre țările de origine, unde există riscul ca virusul să fi fost transportat mai departe.

Ce este hantavirusul și cum se transmite

Hantavirusurile sunt cunoscute de ani buni ca fiind transmise de rozătoare către oameni. În acest caz este vorba, cel mai probabil, despre varianta Andes, întâlnită în America de Sud. Această tulpină este considerată mai periculoasă pentru că, în cazuri rare, poate fi transmisă și de la om la om.

Potrivit unei cercetări publicate în revista științifică Frontiers in Microbiology în 2020, transmiterea ar putea avea loc prin salivă sau pe cale respiratorie, însă mecanismul exact nu este încă pe deplin clarificat. Medicii spun că infectarea între oameni apare în special după contacte apropiate și de durată, cum ar fi între membri ai familiei sau persoane care împart aceeași cabină.

Focarul de hantavirus a izbucnit luni, 4 mai, pe o navă de croazieră aflată în Oceanul Atlantic. Vasul MV Hondius, operat de compania olandeză Oceanwide Expeditions, se afla pe ruta Argentina – Capul Verde.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.