Hantavirus a intrat în atenția Organizației Mondiale a Sănătății, care efectuează investigații epidemiologice, teste de laborator și secvențierea virusului pentru a stabili exact cauza deceselor și riscurile pasagerilor aflați pe nava de croazieră MV Hondius, aflată în largul Capului Verde, după ce a fost raportat un posibil focar de infecție. Contactat de Libertatea, dr. Adrian Marinescu, directorul Institutului Matei Balș, a precizat că nu sunt date că hantavirusul se transmite de la om la om și că în acel caz, pur și simplu, au fost rozătoarele, probabil în număr mare, care erau, la rândul lor, bolnave și au transmis către persoanele aflate pe navă.
Cuprins:
Hantavirusurile (HV) sunt virusuri transmise de rozătoare care pot provoca sindromul cardio-pulmonar cu hantavirus (HCPS) în cele două Americi și febră hemoragică cu sindrom renal (HFRS) în Eurasia. Împreună, aceste virusuri au provocat anual aproximativ 200.000 de infecții umane la nivel mondial în ultimii ani, cu o rată a mortalității de 5-15% pentru HFRS și de până la 40% pentru HCPS.
Peste 20 de specii de virusuri au fost identificate în cadrul acestui gen hantavirus. Dr. Adrian Marinescu a explicat faptul că boala dată de acest virus afectează plămânii și rinichii, că poate apărea febra hemoragică. Potrivit medicului, nu există un risc de epidemie de masă, ci pot fi doar situații izolate, așa cum s-a întâmplat pe navă: „Cele mai multe dintre rozătoare nu sunt infectate, nu transmit toate. S-a nimerit acolo că erau rozătoare mai multe infectate și alea au transmis”, a explicat dr. Marinescu.
Oamenii se infectează, în principal, prin inhalarea particulelor de virus provenite din urina, materiile fecale sau saliva rozătoarelor uscate. O expunere prelungită sau în spații închise, cum ar fi o navă de croazieră unde normele de igienă pot fi depășite, crește riscul de expunere nemijlocită.
Dr. Adrian Marinescu menționează că simptomatologia poate fi ștearsă la început, ceea ce face ca uneori diagnosticul să fie pus târziu. „Perioada de incubație variază foarte mult: de la o săptămână până la opt săptămâni de la expunere”.
În ceea ce privește gravitatea bolii, majoritatea persoanelor fac forme ușoare sau sunt asimptomatice. Cu toate acestea, există un procent mic de pacienți care dezvoltă forme severe. „Afecțiunea poate duce la afectare pulmonară severă și afectare renală gravă, care poate necesita chiar dializă. Deși este o formă rară, boala poate fi mortală”, a subliniat directorul Institutului Matei Balș.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), infecția poate duce la sindromul cardio-pulmonar cu hantavirus (HCPS) sau la febră hemoragică cu sindrom renal (HFRS), cu o rată a mortalității care poate varia în funcție de regiune.
Dacă plănuiești o vacanță pe o navă de croazieră, dr. Adrian Marinescu recomandă pasagerilor să aleagă companii mari și de încredere, care respectă cu strictețe normele de igienă și previn prezența rozătoarelor.
În plus, pentru a reduce riscul general de boli infecțioase în călătorii, este indicat să:
În ceea ce privește hantavirus, nu există un vaccin disponibil și nici un tratament specific antiviral: „Se discută în cercetare despre vaccin, dar nu există unul pe scară largă”, a precizat medicul infecționist.
Există o serie de cercetări în faza de studiu clinic privind un vaccin: în China și Coreea, un studiul clinic în Marea Britanie (faza 1) și un studiu preclinic.
Vasul MV Hondius, unde au murit trei oameni după un posibil focar de hantavirus, a rămas în largul Capului Verde.