FOTOREPORTAJ. Crevedia, viața de după tragedie. „Am dormit în parc. Noaptea asta dorm în casă la mine, ce-o fi o fi”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Deși panicați, mulți dintre oamenii din zona de pericol din Crevedia refuză să plece din case. Reprezentanții primăriei se plâng că nu reușesc să-i convingă: „Îi chemăm, dar nu vor să vină și spun că nu-i ajută nimeni!”.
Se întunecase, dar paturile pregătite de Crucea Roșie și de Primărie la Căminul Cultural din Crevedia erau goale duminică. Oamenii care locuiesc în preajma depozitului GPL care a explodat, sâmbătă seară, nu se dădeau duși din fața porților.
În dreptul liniei galbene, care oprea accesul spre zona exploziilor, stăteau în șir, pe trepied, camerele TV, iar reporterii transmiteau live. Cum în jumătate din Crevedia se întrerupsese curentul electric, de mai bine de o zi, după prima explozie, localnicii stăteau pe margine și se uitau la știri de aproape, în carne și oase, ca să zicem așa. Dar de plecat la Căminul Cultural, nici vorbă.
„Am dormit noaptea trecută în parc la Mogoșoaia, m-a luat vecina mea cu mașina, cu copiii ei. Am dormit pe iarbă acolo. Nici nu mâncasem. Noaptea asta dorm în casă la mine, ce-o fi o fi”, povestește o femeie de vreo 40 de ani, așezată pe băncuță, la stradă. Și-a pierdut un picior într-un accident de mașină, se sprijină în cârje.
Casa ei e situată în partea dinspre gârlă, cum zic localnicii, chiar în spatele depozitului GPL. Femeia spune că n-a venit nimeni să o avertizeze că trebuie să plece, că zona încă nu e sigură.
La două sute de metri de curtea ei, pompierii răcesc o cisternă fisurată.
„Nu știm nimic, nu ne-a zis nimeni să plecăm. Și nici nu au venit să ne ia cu mașinile, eu cum să mă duc, unde să mă duc?”. În timpul zilei, doar o cisternă cu apă a trecut pe Strada Nouă, iar oamenii și-au umplut bidoanele. Femeia în cârje spune că a primit și baxuri cu apă îmbuteliată. „Că apa din puțul nostru nu e de băut, cea din puțul vecinei e bună, a noastră, nu”.
„Nu stăm la cerșeală!”
Un cuplu de vârstnici, câteva case mai încolo, tot în zona de excludere, îi mulțumește lui Dumnezeu că explozia a fost sus, nu jos, să ardă totul în jur. „S-a ridicat coloana aia și a acoperit cerul. Altfel, era prăpăd. Noi, mulțumim Domnului, avem apă, avem ce mânca, nu stăm la cerșeală, ca alții. Să aibă grijă Primăria de ăia de le-au ars casele, săracii oameni. Acum cică repară generatorul, ăla care a ars, să avem curent, nu ne-au spus când dau drumul iar”, spune bătrâna, aprobată de soțul ei.
Nici tanti Mariana și nea Sandu nu au de gând să se autoevacueze și să se cazeze la Căminul Cultural, până trece pericolul.
Toți cei ieșiți la porți, să se bucure de răcoarea serii și să tragă cu ochiul la ce se mai întâmplă pe lângă linia galbenă, mărturisesc că sunt speriați. Că au semne de atac de panică, că tremură, dar nu vor să plece din locuințe.
În Crevedia circulă parcă un fel de paralizie molipsitoare, care-i împiedică pe oameni să-și părăsească terenul ferm de sub picioare, din curțile lor, și să se abandoneze în grija autorităților.
„Îi chemăm, dar nu vor să vină!”
„Uitați aici!”. O angajată a Primăriei, care a adus încă o tură de sendvișuri, ne arată un umăr roșu, ars de soare. „Toată ziua am umblat și am împărțit. Peste 500 de sendvișuri am făcut. Am fost din poartă în poartă, am dus și la pompieri, și la polițiști. Apă și mâncare. De mai multe ori. Am venit și cu consilieri psihologici, și cu mașini, să ducem oamenii la adăpost. Îi chemăm, dar nu vor să vină și spun că nu-i ajută nimeni!”, afirmă tânăra.
O dubiță a Primăriei a colectat, toată ziua, gunoaiele rezultate în urma aglomerației: sticle de plastic, pungi, ambalaje de unică folosință pentru mâncare. Acum, din dubiță, este extras un birou de lemn, vechi, care e sprijinit de un gard. Pe acest suport, sunt aranjate sendvișurile și apa pentru cei care simt nevoia.
„Toată primăria a fost în stradă, din noaptea exploziei. Pe lângă angajați, funcționari publici, cum e soțul meu, au venit și voluntari. Eu sunt voluntar, mi-am lăsat copiii la o prietenă și am venit să ajut”, explică una dintre femeile care descarcă sacoșe cu sendvișuri. „Am reușit să ducem mâncare și salvatorilor, dar foarte greu ne-au lăsat să trecem. Că au și ei nevoie de apă, măcar. Și ei au stat toată ziua în soare”.
O cățelușă patrulează printre picioarele oamenilor. Găsește o bucată de pâine uscată și se concentrează pe ea. Stăpâna ei, o doamnă de vreo 60 de ani, se interesează dacă o poate lua pe Bella cu ea, la Căminul Cultural. Da, o poate lua. Și totuși doamna nu se ridică din șanț, să își revendice patul pus la dispoziție de Primărie.
Exasperați și obosiți, voluntarii constată că eforturile lor contează cât paiul pentru înecat. Oamenii așteaptă ceva, nici ei nu știu clar ce.
Ciorba lui nea Nicu
Crevedia, satul, are în jur de 2.900 de locuitori. Ar fi trebuit să fie aduși alți oameni, din satele apropiate, să se ajungă la cifra de 3.000 de evacuați, cifră care a circulat în noaptea de după explozii. Numărul celor rămași fără adăpost este de ordinul zecilor. La fel și numărul celor care au ales să plece din locuințe, până când e ridicată banda galbenă.
Cei mai mulți au rămas țintuiți pe băncile din fața porților. Pe la amiază, s-au uitat la coloana de mașini negre, care oprește lângă panglica întinsă de poliție. L-au văzut pe premierul Ciolacu, printre camerele TV, înotând prin aerul deformat de căldură. L-au văzut pe ministrul de interne, în costum bleu-ciel, primul care a sărit înapoi în mașină. L-au revăzut pe Arafat, de data asta, fără cască. L-au văzut pe primarul lor, din Crevedia, în jeanși și tricou, strecurându-se printre înalții oficiali.
Oamenii i-ar fi întrebat ceva, dar nu știau ce și până să-și adune vorbele și vlaga, coloana a dispărut în zarea DN-ului.
Așa că oamenii care au trăit explozia s-au întors la necazurile cu care sunt obișnuiți. „Mie nu-mi merge frigiderul. Ciorba de ieri s-a stricat. Am aruncat-o, ce să fac?”, exclamă nea Nicu, un bătrânel care stă la 500 de metri de depozitul GPL. Își sună apoi rudele din Italia, copiii, să-i anunțe că a dat nu mai puțin de șapte interviuri la TV. Iar vecinii îl tachinează că n-a prea vorbit bine, i se cam lega limba de la emoții.
durban22 29.08.2023, 11:14
Acest inconstient care detine firma de GPL trebuie sa plateasca totul ,localnicii sa nu astepte de la stat ajutoare , ci acest nenorocit , sa le reconstruiasca tot, la familiile nepalezilor sa le plateasca daune ,sa-i confiste tot si sa plateasca..!.
Vrajitoarea 29.08.2023, 11:27
Bieții oameni! Toată agoniseala lor s-a dus! A rămas panica.
laurlaur2180 29.08.2023, 11:34
Bieții oameni!
Frumosul1 29.08.2023, 11:34
Trebuiesc despăgubiri cine a greșit să plătească sănătate pompierilor români care și au riscat viața și suferă acum
sorinzainescu68 29.08.2023, 11:36
O adevarata dramă