Noi elemente interesante transpar din ancheta procurorilor cu privire la dosarul in care e cercetata o retea ce a reusit sa obtina credite bancare folosind bilete la ordin emise de o banca americana ce a falimentat in 1996. Judecatorii vorbesc chiar de existenta unui martor protejat.
Ieri dimineata, dosarul inculpatilor Gheorghe Badescu si Buran Bojneag, cei doi romani arestati in aceasta cauza, a plecat la Curtea de Apel Bucuresti, unde urmeaza sa se judece recursul. Surse judiciare au confirmat pentru agentia NewsIn ca investigatiile derulate in acest dosar vizeaza si cativa functionari bancari romani care l-ar fi ajutat pe sarbul Krunislav Jovanovic sa obtina documente ilegale despre bonitatea biletelor la ordin.
In motivarea mandatului de arestare preventiva, judecatorii Tribunalului Bucuresti spun ca Buran Bojneag ar fi incercat in luna mai sa deconteze la sucursala BRD Medgidia doua dintre biletele la ordin emise de Security Pacific National Bank din Los Angeles, banca falimentara din anul 1996. De asemenea, exista probe ca Gheorghe Badescu ar fi instrainat bilete la ordin in valoare de 24 de milioane de dolari, desi stia ca sunt fara acoperire si nelegale. Exista si documentele bancare din care “rezulta ca inculpatul Krunislav Jovanovic a solicitat si primit adrese din partea bancii care confirmau in mod nelegal ca detine bunuri in valoare de 50 de milioane de dolari”.
Sarbul a infiintat firme cu sedii fictive
In dosar mai apare si numele unei romance cu identitate protejata care le-a destainuit procurorilor modul in care au fost introduse in tara biletele la ordin, dar si declaratiile altor doi sarbi care au descris cu lux de amanunte modul in care au fost falsificate biletele la ordin si au fost aduse in Romania. Procurorii sustin ca, avand acordul tacit si nelegal al unor functionari bancari romani, sarbul Jovanovic a obtinut mai multe adeverinte pe care le-a folosit pentru a insela mai multe persoane. Ei spun ca acesta a infiintat pe teritoriul Romaniei sapte societati comerciale cu sedii sociale fictive, in care avea asociati sau administratori atat cetateni romani, cat si straini.