Coreea de Sud, în criză politică. Pariul preşedintelui Yoon Suk Yeol privind legea marţială s-a întors împotriva sa. Oamenii cer să fie arestat
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Una dintre cele mai mari întrebări la care se gândeau oamenii din Seul miercuri era: „Ce a fost în capul preşedintelui?”, comentează BBC, potrivit news.ro, referitor la instituirea legii marțiale pentru câteva ore în Coreea de Sud.
Cuprins:
Într-un discurs rostit târziu în noapte, care a aruncat Parlamentul sud-coreean în haos şi a testat angajamentul ţării est-asiatice faţă de democraţie, preşedintele Yoon Suk Yeol a declarat marţi că impune legea marţială. La nici 24 de ore de la acest anunț, viitorul său politic era pe muchie de cuţit, cu proteste pe străzi şi cu procedura de punere sub acuzare împotriva sa în curs de desfăşurare. Deci, ce s-a întâmplat?
Legea marţială a fost introdusă ultima dată în Coreea de Sud în 1979, ca urmare a asasinării liderului militar de atunci în urma unei lovituri de stat. Cu toate acestea, Coreea de Sud de astăzi este departe de acel moment şi de anii represivi care au urmat. Este o democraţie stabilă şi prosperă. Cu toate acestea, Yoon a susţinut că introduce legea marţială „pentru a proteja Coreea de Sud liberală de ameninţările reprezentate de forţele comuniste nord-coreene”. El a numit Adunarea Naţională, controlată de opoziţie, un „bârlog de criminali” care „încearcă să paralizeze” guvernul.
Câteva ore mai târziu, preşedintele a fost nevoit să renunţe, în timp ce protestatari şi parlamentari furioşi s-au adunat în faţa Adunării Naţionale. Deputaţii au reuşit să intre şi au votat împotriva legii marțiale.
Un președinte criticat și izolat
Anunţul său şocant a fost, de fapt, o încercare de a obţine controlul asupra puterii care i-a scăpat de când a câştigat preşedinţia în 2022 cu cea mai mică marjă din istoria Coreei de Sud. De atunci, nu a trecut aproape nicio lună fără controverse.
La sfârşitul anului 2022, a fost criticat pentru răspunsul guvernului său la teribila aglomeraţie din timpul Halloween-ului, care s-a soldat cu o busculadă în care au murit 159 de tineri la Seul. Apoi au existat solicitări de investigare a soţiei sale, după ce aceasta a fost surprinsă acceptând o geantă Dior drept cadou - un scandal care se află în atenţia constantă a ziarelor.
În luna aprilie a acestui an, partidul său a fost înfrânt în alegerile parlamentare, lăsându-l într-o poziţie de vulnerabilă. Numai săptămâna aceasta a fost implicat într-o luptă politică cu parlamentarii opoziţiei pe tema bugetului ţării. Înainte de a le spune, marţi, sud-coreenilor că le suspendă drepturile, rata sa de aprobare era sub 20%.
Există însă câteva indicii în discursul lui cu privire la planul luat în calcul prin instituirea legii marțiale, potrivit BBC. Ceea ce a fost imediat evident a fost faptul că este frustrat de Parlamentul controlat de opoziţie. În discursul său de marţi seara, el a numit adunarea în care aceştia îşi exercită mandatul un „monstru care distruge sistemul democratic liberal”.
Referirea la o ameninţare din partea Coreei de Nord şi a „forţelor antistatale” sugerează că preşedintele spera, de asemenea, să obţină sprijin din partea conservatorilor de dreapta din Coreea de Sud, care etichetează politicienii liberali drept „comunişti”. Dar preşedintele a „citit” greşit ţara sa şi politica acesteia.
Amintiri sumbre despre precedenta lege marțială
Declaraţia sa a fost o amintire înfricoşătoare a unei perioade pe care mulţi din Coreea de Sud au încercat să o uite. La televizor, prezentatorii de ştiri au fost văzuţi tremurând.
În 1980, când activiştii prodemocraţie, mulţi dintre ei studenţi, au ieşit pe străzile oraşului Gwangju pentru a protesta faţă de legea marţială, armata a răspuns cu violenţă şi aproximativ 200 de persoane au fost ucise.
Deşi legea marţială a durat trei ani - 1979-1981 -, a existat o conducere militară timp de zeci de ani înainte, care a continuat până în 1987. În acei ani, Coreea de Sud era plină de suspiciuni, activiştii antiguvernamentali erau numiţi spioni comunişti şi arestaţi sau ucişi.
Cu toate acestea, în timpul campaniei sale electorale, Yoon l-a lăudat pe generalul autoritar Chun Doo-hwan şi a declarat că acesta a gestionat bine afacerile guvernamentale - cu excepţia suprimării activiştilor pro-democraţie. Ulterior, Yoon a fost nevoit să îşi ceară scuze şi să dea asigurări că „nu a apărat sau lăudat guvernul lui Chun”.
Temerile președintelui sud-coreean
Totuşi, aceasta oferă o perspectivă asupra viziunii preşedintelui asupra a ceea ce reprezintă puterea. De luni de zile, în cercurile politice sud-coreene se zvonea că Yoon ar avea în vedere impunerea legii marţiale. În septembrie, lideri ai opoziţiei şi membri ai partidului său au declarat că aceasta este o posibilitate. Majoritatea au respins-o ca fiind o opţiune prea extremă.
Dar este foarte posibil ca Yoon să fi fost determinat de ceva mai important pentru el: teama de urmărire penală. Park Geun-hye, prima femeie preşedinte a ţării, a fost încarcerată după ce a fost găsită vinovată de abuz de putere şi corupţie. Predecesorul său, Lee Myung-bak, a fost anchetat pentru acuzaţii de implicare în manipularea preţului acţiunilor. El a fost condamnat la 17 ani de închisoare pentru corupţie şi mită în 2020. Un alt fost preşedinte, Roh Moo-hyun, s-a sinucis în 2009, în timp ce era anchetat pentru că ar fi primit milioane de euro mită.
În Coreea de Sud, urmăririle penale au devenit aproape un instrument politic - o ameninţare pentru opoziţie. Acest lucru poate explica parţial de ce preşedintele Yoon a luat măsuri atât de drastice.
Indiferent de motivele sale, cariera lui Yoon va avea dificultăţi în a-şi reveni. El se confruntă, de asemenea, cu solicitări de a demisiona, iar unele publicații locale au raportat că membri ai propriului partid al Puterii Poporului au discutat despre excluderea sa.
Coreea de Sud este o democraţie stabilă - dar este una zgomotoasă. Şi a refuzat să accepte un alt dictat autoritar. Preşedintele Yoon se va confrunta acum cu judecata unui Parlament şi a unui popor care au respins cea mai gravă provocare la adresa democraţiei ţării din anii 1980, conchide BBC.
