Un nou deces cauzat de virusul West Nile. În cinci luni au fost peste 50 de cazuri de infecții cu West Nile și 9 decese

În acest an, din 9 mai și până în 29 septembrie au fost confirmate 52 de cazuri de infecție cu virusul West Nile, dintre care patru în București și câte un caz în județele Buzău, Brăila, Olt și Ialomița. Dintre aceste cazuri, 31 sunt bărbați și 21 femei, 27 sunt cazuri sunt din mediul urban și 25 din mediul rural, potrivit datelor de la Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile.

Cel de-al nouălea deces cauzat de virusul West Nile a fost confirmat marți. Persoana care a decedat avea 72 de ani şi era din localitatea Tărtășești, județul Dâmbovița.

Cele mai multe dintre îmbolnăviri au fost înregistrate la grupa de vârstă 60-69 de ani, respectiv 14, precum și la grupa 70-79 ani – 11 cazuri.

Probabilitatea ca o persoană să se îmbolnăvească de la o singură înțepătură de țânțar este redusă. Riscul de îmbolnăvire severă și deces este cel mai mare pentru persoanele de peste 50 de ani sau care au imunitate scăzută.

Manifestările infecției cu virusul West Nile sunt diverse, de la cele asemănătoare unei simple răceli, până la semne de meningo-encefalită. Semnele  de alarmă care impun prezentarea la medic sunt: febra ridicată, însoțită de durere de cap intensă, vărsături, stare generală alterată și sensibilitate crescută la lumină, a declarat, pentru Libertatea, directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, Adriana Pistol.

Recomandări

Cum se fraudau alegerile parlamentare acum o sută de ani prin metoda suveica: „Cu ajutorul unui singur buletin sustras se pot falsifica sute de voturi”

Specialiștii spun că virusul care a curmat deja viața a nouă oameni este mai virulent în ultimii doi ani. Rata de fatalitate a depășit-o de aproape patru ori pe cea din 2016, ajungând la 31,8 %.

În general, în România au fost epidemii atunci când au intrat alte tulpini de West Nile. Istoric, au fost epidemii în 1996, 2010 și 2016. Prima epidemie mare a fost în 1996, când a fost o tulpină venită din Africa și care circula în Europa, Orientul Mijlociu, Australia și America. A doua epidemie a fost în 2010, când a apărut o altă tulpină – ”Volvograd” -, care a intrat în Europa din 2004. În 2010 au fost epidemii în România și în Grecia. În 2016 a fost a treia epidemie, cauzată de tulpina care a circulat în Grecia în 2010, fiind mai virulentă, adică determină mai multe îmbolnăviri și mai multe decese. 20% rata de fatalitate din 2016 este dublu față de ceea ce spune literatura de specialitate. În 2017 este și mai mult, și este aceeași tulpină din 2016.

Citește și:

VIDEO EXCLUSIV. “Dosarul” TAROM, episodul 1: Cursa de Roma, în pericol din cauza unui cauciuc uzat ”cosmetizat” cu vaselină

Vezi care e prezența la vot la alegerile parlamentare 2024 și rezultate exit poll alegeri parlamentare 2024!
 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro