Un nou deces cauzat de virusul West Nile, al șaptelea din acest sezon. Virusul este mai periculos decât în 2016 / VIDEO

În zona unde au fost depistate cazuri de infecție cu West Nile, toată populația este oprită de la donare. În acest context, medicii trag un semnal de alarmă și cer autorităților să intensifice măsurile de desțânțărizare, pentru a reduce numărul morților și a evita blocarea donării de sânge, în contextul unei deja cunoscute crize acute de produse sanguine semnalate de spitale. Toate aceste probleme au fost explicate, pentru Libertatea, de directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, dr. Adriana Pistol, și de medicul primar epidemiolog Anca Sîrbu.

7 decese din 22 de cazuri în 2017. Rata de fatalitate 31,8 la sută. ”Se moare mult”

Până în 13 septembrie au fost înregistrate 7 decese la 22 de cazuri de infecție cu virus West Nile, rata de fatalitate fiind 31,8%. În 2016, în aceeași perioadă au fost 5 decese la 58 de cazuri de îmbolnăvire, adică rata de fatalitate a fost de 8,6%.

”Altfel spus, acum avem mai puține cazuri, dar se moare mai mult. Dar și în 2016 s-a murit mult, pentru că până la sfârșitul sezonului, adică în noiembrie 2016, au fost 19 decese la 93 de cazuri, adică rata de fatalitate a fost de 20,4 %, cea mai mare din România înregistrată până atunci”, spune Adriana Pistol.

Recomandări

„Prin noi înșine”, etapa pe bani. Membrii și simpatizanții PNL au contribuit cu 10,51 de milioane de lei la partid, statul a dat 74,91 de milioane de lei

În 2016, marea majoritate a deceselor a apărut după 15 septembrie, dar acum cazurile au început să se înmulțească din august. Dacă vremea se menține călduroasă, supravegherea infecției va fi prelungită cu două săptămâni.

Virus West Nile este mai virulent. Este altă tulpină

În general, în România au fost epidemii atunci când au intrat alte tulpini de West Nile. Istoric, au fost epidemii în 1996, 2010 și 2016.

Prima epidemie mare a fost în 1996, când a fost o tulpină venită din Africa și care circula în Europa, Orientul Mijlociu, Australia și America.

A doua epidemie a fost în 2010, când a apărut o altă tulpină – ”Volvograd” -, care a intrat în Europa din 2004. În 2010 au fost epidemii în România și în Grecia.

În 2016 a fost a treia epidemie, cauzată de tulpina care a circulat în Grecia în 2010, fiind mai virulentă, adică determină mai multe îmbolnăviri și mai multe decese. 20% rata de fatalitate din 2016 este dublu față de ceea ce spune literatura de specialitate. În 2017 este și mai mult și este aceeași tulpină din 2016.

De ce se moare prin infecția cu virulul West Nile

Virusul West Nile determină îmbolnăviri cu manifestări neurologice, meningită, meningoencefalită, encefalită, în special la persoanele vârstnice. O analiză a arătat că decesele s-au datorat, pe de-o parte, vârstei înaintate, iar pe de altă parte, bolilor asociate. Toate persoanele care au murit după contaminarea cu virusul West Nile au avut una, două sau trei boli asociate.

Recomandări

Culisele planului privind retragerea lui Piedone. Negocieri la cuțite între PSD și partidul lui Dan Voiculescu

Boala este greu de recunoscut chiar și de medici

Oamenii nu se gândesc să meargă la spital pentru febră, durere de cap sau tensiune. Mai mult, oamenii nu sunt obișnuiți să spună că au fost pișcați de țânțari. Nu întotdeauna pot fi văzute semnele de meningită de la prima prezentare. Oamenii ajung, în general, la medic târziu, când nu prea se mai poate face nimic, pentru că sunt persoane tarate, persoane în vârstă. Nu toate spitalele recunosc o meningită virală cu West Nile, tocmai pentru că boala nu are o particularitate. Semnalul de alarmă este atunci când toate aceste simptome apar vara și după ce oamenii au fost ciupiți de țânțari.

Dacă te gândești că poate să fie și un West Nile, pe care nu ai cum să-l vezi prin măsurători într-o clinică obișnuită, atunci, iei o probă de sânge și trimiți la testare și pentru West Nile. Singurul lucru care poate ajuta în stabilirea diagnosticului cât mai rapid este un test de sânge și o probă din lichidul cefalorahidian. Așa se poate face diferențierea între altceva și meningita West Nile. Dar, medicul trebuie să discute cu pacientul și să vadă dacă a avut factori favorizanți, precum țânțarii.

Boala West Nile nu are tratament specific

Recomandări

Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

Specialiștii spun că diagnosticul nu ajută foarte tare în tratament, pentru că boala West Nile nu are un tratament specific.

”Nu-i poți da pacientului un anume tratament care să-i facă bine. Dar, dacă vezi că este o astfel de boală, care nu întotdeauna se traduce prin meningită, poate fi o febră prelungită, durere de cap, organismul poate fi susținut cu medicația simpomatică. Din această cauză este dificil și pentru medic și pentru pacient”, spune Adriana Pistol.

Infecția cu West Nile nu se transmite de la om la om

Virusul este introdus în țară de păsările migratoare, care îl transmit păsărilor prin înțepătura de țânțar, iar omul și alte animale precum calul sunt gazde accidentale.

Transmiterea de la păsările migratoare la țânțari se face pentru că nivelul virusului din sângele lor este de lungă durată și suficient de înalt ca să îl transmită, la rândul lor, păsărilor, omului și animalelor.

Niciodată virusul West Nile nu este transmis de la om la om. Țânțarul nu se infectează de la om, ci doar de la păsări.

80% dintre pacienți prezintă mainfestări clinice ușoare

În general, 80% dintre pacienți prezintă manifestări clinice ușoare, adică, febră, cefalee, dureri musculare, dureri articulare, eventual erupție. În general, aceste simptome sunt asemănătoare unei gripe ușoare și trec neobservate.

”Cam 1% dintre pacienți dezvoltă fenomene neurologice, de genul meningită, eningoencefalită, encefalită. Și atunci, pe acești pacienți îi căutăm noi, ca medici, ca sănătate publică, pentru că dintre ei mor”, spune medicul Anca Sîrbu.

Cei care dezvoltă manifestări meningeale sunt, în general, persoane vârstnice. În general, cam 80% sunt persone cu vârsta peste 64 de ani, considerate la risc de a dezvolta fenomene neurologice. Totodată, există riscul de a dezvolta forme severe, putându-se ajuge și la deces.

”Îmbolnăvirea cu West Nile poate declanșa decompensarea bolii de bază. Adică, pacientul are o afecțiune pulmonară, renală, diabet zaharat, face chimioterapie, atunci infectarea cu West Nile poate fi fatală. La risc sunt și alcoolicii cronici, la care sistemul imunitar este afectat de consumul zilnic de alcool”, mai spune Anca Sîrbu.

Măsuri de prevenție pentru populație

Omenii se pot proteja prin evitarea expunerii la țânțari, haine cu mâneci lungi, pantaloni lungi, aplicarea unor substanțe repelente (pentru îndepărtatea insectelor) pe zonele desoperite. De asemenea, nu trebuie păstrate în curte vasele cu apă și gunoiul menajer.

Obligația autorităților

În contextul în care vorbim de un virus mai virulent, este de două ori mai importantă informarea populației ca să se ferească de țânțari, dar, mai ales, ”primarii să-și facă treaba”, spun specialiștii.

”Asta tocmai pentru că nu este o boală care să-l pună pe bolnav să fugă glonț la camera de gardă. Este destul de complicată boala asta, de aceea ar trebui mai întâi educați oamenii să se protejeze de țânțari. Apoi, primarii să aibă acțiuni ritmice, susținute de desțânțărizare, care trebuie să înceapă în aprilie și să se încheie toamna”, arată Adriana Pistol.

Pasivitatea cauzează criza de sânge. În zonele cu cazuri West Nile se blochează donarea

Apariția cazurilor de West Nile pe fondul lipsei de reacție a autorităților locale care nu stârpesc țânțarii la timp duce și la crize de sânge, pentru că o directivă a Uniunii Europene obligă instituirea restricției de la donare în zonele cu cazuri de West Nile, pe anumite perioade de timp.

București, cea mai afectată zonă de infecția cu West Nile

Capitala și zonele limitrofe au fost întotdeauna cele mai afectate zone în toate epidemiile.

”La București, este o caracteristică foarte importantă, sunt zonele de lacuri și verdeață. În plus, orașul este înconjurat de lacuri și de veredeața din Ilfov. Deci, dacă nu se fac acțiuni comune de desțânțărizare, în București și Ilfov, atunci degeaba. Apoi, nu poți stârpi țânțarii din Sectorul 2 săptămâna asta și din Sectorul 3 săptămâna viitoare, trebuie acțiuni simultane. Asta trebuie să înțeleagă autoritățile, pentru că, altfel nu vor fi rezultatele dorite, banii sunt cheltuiți fără efect, numărul de bolnavi crește, iar donarea de sânge blocată.

Acesta este rezultatul unei acțiuni făcute dezlânat”, atenționează specialiștii.

EXCLUSIV | Povestea impresionantă a primei femei jandarm din România. S-a înscris la un concurs ca să facă rost de bani pentru fertilizare in vitro

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro