Liderii europeni și NATO au analizat situația de securitate și cea umanitară „deosebit de gravă”, după retragerea forțată a armatei ruse din zonele ocupate „și au condamnat crimele comise împotriva civililor, dar și distrugerile masive ale zonelor locuite și ale infrastructurii civile”.

Totodată, „a fost reiterat sprijinul puternic pentru activitatea Curții Penale Internaționale de a investiga, a judeca și condamna pe cei responsabili pentru crimele comise”, se arată în comunicatul președinției.

Klaus Iohannis le-a comunicat liderilor europeni și NATO demersurile României pentru sprijinirea Ucrainei, inclusiv „facilitarea fluxului a peste 770.000 de cetățeni ucraineni de la frontieră și găzduirea refugiaților pe teritoriul țării noastre”.

Totodată, șeful statului a subliniat importanța implementării rapide a deciziilor Summitului extraordinar al NATO din 24 martie, mai precis, crearea accelerată a Grupului de Luptă în România.

Președintele a mai transmis că România sprijină mai departe eforturile Republicii Moldova pentru gestionarea refugiaților ucraineni, dar și în cazul unei eventuale noi crize energetice.

Liderul de la Cotroceni a făcut și un „apel la acțiuni hotărâte și coordonate pentru eliminarea dependenței energetice de Rusia”, menționând că țara noastră a susținut pachetele de sancțiuni adoptate contra Rusiei și „va menține coordonarea pentru noi măsuri”.

La discuții au mai participat, printre alții, președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul Marii Britanii, Boris Johnson, premierul Canadei, Justin Trudeau, premierul Italiei, Mario Draghi, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Președintele Consiliului European, Charles Michel.

Foto: Hepta

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia

Urmărește-ne pe Google News