Lista liderilor care îi pot lua locul de „perturbator-șef” lui Viktor Orban în interiorul Uniunii Europene
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Viktor Orban a ieșit din scenă, iar titlul de „perturbator-șef” al UE este acum vacant. Schimbarea de ștafetă vine într-un moment delicat, în care blocul comunitar mizează pe unitate pentru a aproba sancțiuni, bugete și alte decizii care necesită încă unanimitate.
Modelul s-a prăbușit odată cu Fidesz
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a profitat imediat de înfrângerea lui Orban, sugerând chiar săptămâna aceasta modificarea regulilor de vot ale UE pentru a evita viitoare blocaje, relatează Politico.
Ani la rând, combativul prim-ministru maghiar s-a folosit de dreptul său de veto pentru a bloca inițiative-cheie, în special cele privind sprijinul UE pentru Ucraina. După înfrângerea zdrobitoare de la alegerile de duminică, el va fi înlocuit în curând de Peter Magyar, o figură de centru-dreapta care a semnalat deja dorința de a colabora mai strâns cu Bruxelles-ul.
Unii speră că victoria lui Magyar va facilita atingerea consensului. „Impresia mea este că modelul de business politic de a fi un perturbator sistemic și structural s-a prăbușit odată cu eșecul electoral sever al Fidesz [partidul lui Orban]”, a declarat un diplomat european, sub protecția anonimatului.
Însă plecarea lui Orban nu înseamnă că von der Leyen - sau Kievul - poate respira ușurată. Consiliul European, locul unde cei 27 de lideri se reunesc pentru a lua decizii, include în continuare o mână de aliați ai lui Orban și câțiva potențiali noi obstructori.
Peter Magyar și partidul său de opoziție, Tisza, au câștigat alegerile parlamentare de duminică, 12 aprilie 2026, din Ungaria, la capătul unui scrutin care va pune capăt celor 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban.
Cinci lideri au cele mai mari șanse
Iată cine sunt cei cinci lideri cu cele mai mari șanse de a-i lua locul lui Viktor Orban și de a deveni noua bête noire (oaia neagră) a blocului comunitar.
1. Premierul slovac Robert Fico
Premierul Slovaciei a fost adesea partenerul fidel al lui Orban în vetouri, alăturându-se liderului prorus în blocarea sancțiunilor împotriva Moscovei și cerând o derogare de la împrumutul UE de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Cu Orban plecat, Fico rămâne singur precum cel mai apropiat - și poate ultim - prieten al Kremlinului în UE.
„Sunt interesat să fiu un actor constructiv în Uniunea Europeană, dar nu în detrimentul Republicii Slovace”, a declarat Fico vara trecută.
Fico a avertizat luna trecută că ar putea bloca tranșa de 90 de miliarde de euro pentru Kiev în locul lui Orban, dacă acesta ar pierde alegerile.
Budapesta a blocat luni bune plata fondurilor convenite la summitul din decembrie, din cauza unei dispute cu Kievul privind o conductă avariată care transporta petrol rusesc către Europa Centrală. Magyar a semnalat luni că nu va sta în calea UE.
Cu conducta încă nefuncțională - președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că nu va fi reparată până la sfârșitul lunii aprilie - întrebarea este acum dacă Robert Fico își va duce la îndeplinire amenințarea și va prelua rolul lui Orban sau dacă se va alinia UE. Liderul slovac a dat înapoi în trecut în privința sancțiunilor și s-a alăturat declarațiilor comune ale UE în sprijinul Ucrainei.
„Cred că ei [Fico și ceilalți lideri] sunt foarte conștienți de riscurile și consecințele alegerii unui drum similar cu al lui [Orban]”, a spus diplomatul UE citat mai sus.
2. Miliardarul populist, un „Trump ceh”
Andrej Babis, premierul Cehiei, un miliardar de 71 de ani supranumit „Trumpul ceh”, care guvernează în coaliție cu extrema dreaptă din decembrie, a arătat deja tendințe similare cu Orban.
Babiš a fost singurul lider, alături de Orban și Fico, care a cerut o derogare de la împrumutul UE de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. De asemenea, a cerut reducerea sprijinului pentru Kiev, deși nu a mers până la anularea inițiativei Cehiei privind furnizarea de muniție pentru apărarea Ucrainei.
3. Giorgia Meloni, „o specie total diferită”
Lidera italiană a mers pe o linie fină de pragmatism cu Bruxelles-ul de când a ajuns la putere acum mai bine de trei ani, echilibrând politica sa naționalistă de dreapta cu o poziție pro-UE în afacerile internaționale. Alăturându-se unor lideri precum Mette Frederiksen din Danemarca, Meloni a încercat să înăsprească regulile UE privind migrația prin consens, nu prin blocaj.
Un diplomat UE a spus că Meloni s-a dovedit a fi „o specie total diferită” de politician față de Orban. Dar altul a avertizat că provine din aceeași familie politică și nu trebuie subestimată.
„La ultimul Consiliu European, singura persoană care a fost de acord cu Orban a fost Meloni”, a spus al doilea diplomat UE, referindu-se la faptul că lidera italiană le-a spus celorlalți lideri că înțelege poziția lui Orbán privind împrumutul pentru Ucraina. „Se vede că există o legătură ideologică între ei.”
4. Janez Janša din Slovenia, numit „mini-Trump”
Fostul prim-ministru al Sloveniei, un populist de dreapta și admirator declarat al lui Trump, cunoscut pentru conflictele cu jurnaliștii, s-a clasat pe locul al doilea, la un singur mandat distanță, în alegerile tensionate de luna trecută, marcate de scandaluri de spionaj.
Cu negocierile în desfășurare, nu este clar dacă Janša sau actualul premier Robert Golob va reuși să formeze o coaliție de guvernare.
Janša, uneori numit „mini-Trump”, ar întări clubul populist din UE dacă revine la putere. În privința Ucrainei însă, există o diferență notabilă față de Orban sau Fico: deși aliat cu liderul ungar pe alte teme, Janša a susținut aderarea Ucrainei la UE și a vizitat Kievul în 2022, la începutul invaziei ruse la scară largă, pentru a-și arăta sprijinul.
5. Rumen Radev, fostul președinte al Bulgariei
Fostul președinte al Bulgariei a demisionat în ianuarie pentru a înființa un nou partid și a candida la alegerile parlamentare.
Și, potrivit sondajului „Poll of Polls” realizat de Politico, se îndreaptă spre victorie, ceea ce ar putea reprezenta o adevărată cotitură după ani de paralizie politică la Sofia. Acest lucru ar putea fi o problemă pentru Ucraina și aliații săi europeni.
În 2025, Rumen Radev a declarat că Ucraina este „condamnată” în războiul său împotriva Rusiei și a susținut că sporirea ajutorului militar al UE sau „furnizarea de mai multe arme” către Kiev nu reprezintă soluția.
De asemenea, el a acuzat liderii europeni că au încurajat contraofensiva Kievului, afirmând că aceasta a dus la „sute de mii de victime” în Ucraina. Simpatiile lui Radev față de Kremlin i-au adus o mustrare aspră din partea lui Zelenski în timpul unei confruntări televizate între cei doi lideri în 2023, la palatul prezidențial din Sofia. „Ai spune: Putin, te rog, cucerește teritoriul bulgar?”, a întrebat Zelenski. Radev, agitat, s-a străduit să răspundă.
