LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 390 | Liderul chinez Xi Jinping, discuții despre pace cu Putin, la Moscova

Forțele armate ucrainene au avut succes „în anumite zone” ale liniei de front Bakhmut din regiunea Donețk, dar și trupele rusești au făcut unele progrese, a declarat la 20 martie ministrul adjunct ucrainean al apărării, Hanna Maliar, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit lui Maliar, soldații ucraineni „distrug cele mai profesioniste unități rusești”, și anume forțele Grupului Wagner, susținute de stat, aruncate în încercuirea orașului Bahmut din estul țării.

„Apărarea Bakhmut face posibilă reducerea potențialului ofensiv al inamicului. Trupele noastre de acolo pur și simplu nu lasă trupele inamice să meargă mai departe”, a declarat Maliar la televiziunea națională, citată de publicația Ukrainska Pravda.

Ea a recunoscut că armata ucraineană a suferit pierderi în orașul aflat în conflict, dar a spus că pierderile suferite de Wagner au fost „mult mai mari”.

„Bahmut este în picioare. Acest lucru se datorează curajului soldaților noștri care apără astăzi orașul. Iar inamicul nici măcar nu poate explica rațional o rezistență atât de puternică”, a adăugat ministrul adjunct.

Recomandări

Cinci reprezentanți ai elevilor explică pentru Libertatea de ce susțin greva profesorilor și critică guvernanții: „Se folosesc de noi și de contextul examenelor ca să oprească protestul”

În ultimele săptămâni, agențiile de presă au relatat că rata de mortalitate ucraineană în Bahmut este deosebit de ridicată, posibil ca urmare a pregătirii insuficiente a unor unități în comparație cu altele.

Ulterior, Maliar a negat că Ministerul Apărării a trimis trupe nepregătite pe linia frontului.

citat de publicația Ukrainska Pravda.

Președintele Volodimir Zelenski i-a mulțumit luni președintelui Joe Biden „și poporului american”, după ce administrația americană a autorizat un ajutor suplimentar de 350 de milioane de dolari pentru securitatea Ucrainei, scrie CNN.

„Rachete HIMARS, obuze de 155 mm, rachete HARM & alte arme în valoare de 350 de milioane de dolari reprezintă o mare contribuție la respingerea invadatorilor”, a scris Zelenski pe Twitter.

Luni, secretarul de stat Antony Blinken a anunțat că administrația Biden a autorizat un ajutor de securitate suplimentar de 350 de milioane de dolari pentru Ucraina.

Președintele american Joe Biden este interesat să discute din nou cu liderul chinez Xi Jinping, potrivit lui John Kirby, coordonatorul de comunicare strategică al Consiliului Național de Securitate. notează CNN.

Recomandări

Știți ce afecțiuni de sănătate mintală sunt decontate în România? Nici măcar sistemul nu știe, arată un recent raport

Xi se află în prezent la Moscova, într-o vizită de trei zile găzduită de președintele rus Vladimir Putin.

Deocamdată nu a fost programat nimic între liderul american și cel chinez, a precizat Kirby. Oficialii americani vor să se asigure că „este momentul potrivit”, a adăugat el.

„Este important să menținem deschise aceste linii de comunicare, în special acum, când tensiunile sunt atât de ridicate”, a spus el.

Biden s-a întâlnit cu Xi timp de trei ore în noiembrie, în apropierea summitului G20 de la Bali.

A fost prima lor întâlnire în persoană de când Biden a preluat funcția. La acea vreme, președintele a declarat reporterilor că a fost „deschis și sincer” cu Xi în legătură cu o serie de chestiuni pe care Beijingul și Washingtonul nu sunt de acord.

Kirby a mai spus că SUA doresc să reprogrameze vizita secretarului de stat Blinken la Beijing. Aceasta a fost amânată în februarie ca răspuns la incidentul cu balonul de spionaj chinez.

În prezent nu există nicio dovadă că China furnizează arme Rusiei, a declarat luni un oficial ucrainean din cadrul serviciilor de informații, potrivit CNN.

Recomandări

Educația primește un procent din PIB mai mic decât în 1995. Câți bani s-au alocat în ultimii 30 de ani

„Există cazuri în care regimul Putin, Federația Rusă, achiziționează drone, bunuri civile din surse deschise și utilizează microcipuri din aceste bunuri. Cu toate acestea, nu au fost înregistrate dovezi de livrări de arme. Ucraina monitorizează îndeaproape”, a declarat Andriy Iusov, un reprezentant al Serviciului de informații al apărării din Ucraina, la televiziunea națională.

Iusov a vorbit în timp ce Putin îl primea pe liderul chinez Xi Jinping pentru o vizită de trei zile la Moscova.

Liderii occidentali și-au exprimat scepticismul cu privire la rolul potențial al Chinei ca pacificator și la pretinsa sa neutralitate.

Statele Unite și aliații săi au avertizat, de asemenea, că Beijingul ia în considerare trimiterea de ajutor letal Rusiei, lucru pe care China l-a negat.

Statele Unite speră ca liderul chinez Xi Jinping, în timpul întâlnirilor sale cu președintele rus Vladimir Putin, să pledeze pentru o rezolvare a războiului din Ucraina care să includă o retragere completă a trupelor ruse, a declarat Casa Albă, potrivit CNN.

John Kirby, coordonatorul de comunicare strategică al Consiliului Național de Securitate, a subliniat propriul plan de pace al Chinei, care include principiul respectării suveranității tuturor țărilor.

El l-a încurajat pe Xi să „pledeze pentru acest punct cheie exact, esențial, care trebuie să includă retragerea” forțelor rusești de pe teritoriul ucrainean „în conformitate cu Carta ONU”.

Liderii ucraineni au elaborat, de asemenea, un plan de pace „care se bazează din nou pe aceleași principii ale ONU”, a declarat Kirby în timpul unui briefing de presă la Casa Albă.

El a spus că războiul s-ar putea încheia imediat dacă Putin și-ar retrage trupele din Ucraina.

„Suntem îngrijorați că, în schimb, China va reitera apelurile pentru o încetare a focului care lasă forțele rusești în interiorul teritoriului suveran al Ucrainei”, a declarat Kirby.

„Orice încetare armistițiu care nu abordează eliminarea forțelor rusești din Ucraina ar ratifica efectiv cucerirea ilegală a Rusiei”, a adăugat el.

Luni, după ce Xi a sosit la Moscova, secretarul de stat american Blinken a reiterat aceste preocupări, afirmând că orice plan de încetare a focului fără îndepărtarea forțelor rusești ar „permite președintelui Putin să se odihnească și să își refacă trupele, iar apoi să reînceapă războiul într-un moment mai avantajos pentru Rusia”.

Washingtonul a aprobat un pachet suplimentar de asistență militară pentru Ucraina în valoare de 350 de milioane de dolari, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken, luni, potrivit The Guardian.

Pachetul de ajutor include „mai multă muniție pentru HIMARS și obuziere furnizate de SUA, precum și muniție pentru vehiculele de luptă pentru infanterie Bradley, rachete HARM, arme antitanc, bărci fluviale și alte echipamente”, potrivit declarației lui Blinken.

Departamentul american al Apărării a publicat ulterior o listă mai detaliată a armamentului și echipamentelor pe care Washingtonul s-a angajat să le transfere Ucrainei.

Armele pot fi livrate rapid Ucrainei, deoarece vor fi scoase direct din stocurile Pentagonului, potrivit CNN.

Precedentul pachet de asistență militară americană, în valoare de 400 de milioane de dolari, a fost anunțat pe 3 martie. De la începutul invaziei rușilotr, SUA au donat peste 32 de miliarde de dolari în ajutor militar pentru Kiev.

Anunțul privind noul pachet de ajutor american vine în contextul vizitei de două zile a lui Xi Jinping în Rusia.

Mai mulți oficiali americani au declarat public, în ultima lună, că China ia în considerare furnizarea de ajutor letal Rusiei. Blinken l-a avertizat pe înaltul diplomat chinez Wang Yi că acest lucru ar avea consecințe grave asupra relațiilor dintre cele două țări.

Donația tancurilor Leopard către Kiev „va fi decisivă pentru capacitatea lor de a desfășura operațiuni ofensive și de a recuceri teritoriile ocupate de Rusia”, a declarat locotenent-colonelul Lars Jensen, șeful batalionului de blindate din Norvegia, citat într-un comunicat, potrivit The Guardian.

Premierul țării, Jonas Gahr Stoere, a anunțat în februarie că va trimite opt tancuri Leopard 2 și alte echipamente în Ucraina.

Norvegia, care împarte o graniță cu Rusia în zona arctică, a declarat atunci că va trimite și alte tipuri de blindate, în funcție de nevoile Ucrainei.

Discuțiile dintre președintele Rusiei, Vladimir Putin, și cel al Chinei, Xi Jinping, s-au încheiat, a anunțat presa de stat rusă, potrivit The Guardian.

Discuțiile au durat patru ore și jumătate, a relatat agenția de presă de stat Ria.

Kremlinul a declarat că discuțiile dintre președintele Chinei, Xi Jinping, și Vladimir Putin continuă și după aproape patru ore, potrivit agențiilor de presă rusești, transmite CNN.

Agenția de știri de stat Ria l-a citat pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a declarat:

„Conversația este încă în curs de desfășurare.”, a transmis Agenția.

În timpul unei întâlniri cu președintele rus Vladimir Putin, liderul chinez Xi Jinping a declarat că Moscova și Beijingul „împărtășesc obiective similare” și și-a exprimat sprijinul pentru realegerea omologului său la alegerile prezidențiale din 2024, potrivit CNN.

„Am depus eforturi pentru prosperitatea țărilor noastre… putem coopera și lucra împreună pentru a ne atinge obiectivele”, a declarat Xi, citat de CNN. De asemenea, liderul chinez și-a exprimat sprijinul pentru ca Putin să fie reales în 2024.

„Cred că poporul rus va continua să vă susțină puternic”.

Xi a sosit la Moscova pe 20 martie, la invitația lui Putin, pentru prima sa vizită de stat în Rusia de la începutul invaziei din Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat anterior că subiectul principal al întâlnirii va fi războiul din Ucraina, precum și așa-numitul plan de pace al Chinei. Vizita lui Xi în Rusia va dura până pe 22 martie.

„Este simbolic faptul că în urmă cu exact 10 ani ne-am întâlnit aici – ați făcut prima dumneavoastră vizită în Rusia în calitate de președinte al Republicii Populare Chineze.

În acest timp, am făcut pași importanți în dezvoltarea relațiilor noastre”, a declarat Putin în cadrul întâlnirii, potrivit unui comunicat de presă publicat de biroul său.

Putin a adăugat că cifra de afaceri comercială a celor două țări „a crescut de mai mult de două ori” în acești 10 ani, de la 87 de miliarde de dolari la 185 de miliarde de dolari.

De asemenea, liderul rus a declarat că Kremlinul a „analizat cu atenție” „planul de pace” în 12 puncte al Chinei, publicat la împlinirea unui an de la invazia la scară largă, și și-a exprimat disponibilitatea de a-l discuta cu Xi.

Austria, Belgia, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, România, Slovacia, Suedia și Norvegia au semnat așa-numitul acord de proiect, luni, potrivit The Guardian. De asemenea, statele își vor reorganiza stocurile de muniție.

„Proiectul deschide calea pentru ca statele membre ale UE și Norvegia să procedeze pe două căi: o procedură accelerată de doi ani pentru proiectile de artilerie de 155 mm și un proiect de șapte ani pentru achiziționarea mai multor tipuri de muniție, a transmis Agenția Europeană pentru Apărare.

Mai multe state membre ale UE „și-au exprimat deja intenția de a se alătura inițiativei în curând, în urma procedurilor naționale”, a adăugat agenția.

Miniștrii europeni ai Apărării discută, de asemenea, o propunere separată de 1 miliard de euro pentru rambursarea statelor membre care furnizează muniție Ucrainei, prin intermediul Facilității europene pentru pace (EPF) a UE.

O dronă a fost detectată și doborâtă luni la nord de Kiev în timpul unei sirene de raid aerian, a transmis Administrația Militară a orașului Kiev, citată de Kyiv Independent.

Serhiy Popko, șeful administrației, a mulțumit apărării antiaeriene a Ucrainei pentru munca depusă și le-a reamintit locuitorilor locali să țină seama întotdeauna de avertismentul sirenei de raid aerian și să caute adăpost.

Vladimir Putin i-a spus omologului chinez Xi Jinping, la Kremlin, că a analizat propunerile Chinei pentru soluționarea conflictului din Ucraina, transmite BBC.

Președintele rus a mai spus că vor avea „o oportunitate de a discuta această problemă” în timpul vizitei de stat a lui Xi.

„Dragă prieten, bine ai venit în Rusia. Știu că dumneavoastră și toți prietenii noștri chinezi aveți o viziune corectă și echilibrată asupra majorității problemelor internaționale de actualitate”, a spus Putin, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea de stat rusă.

Forțele ruse continuă eforturile de a ocupa orașul Avdiivka, la nord de orașul Donețk,care ar putea deveni în curând „un al doilea Bahmut”, a transmis armata ucraineană, citată de CNN.

„Inamicul încearcă în mod constant să încercuiască orașul Avdiivka. Sunt de acord cu colegii mei din Marea Britanie că Avdiivka ar putea deveni în curând un al doilea Bahmut – este adevărat”, a declarat luni Oleksiy Dmytrashkivskyi, un purtător de cuvânt al armatei, pentru televiziunea ucraineană.

Acesta a adăugat însă că Rusia „suferă pierderi destul de grave”, susținând că își folosește „ultimele rezerve”.

Președintele rus Vladimir Putin va discuta subiectul păcii din Ucraina cu președintele chinez Xi Jinping în timpul vizitei sale la Moscova, a anunțat luni Kremlinul, citat de CNN.

„Într-un fel sau altul, subiectele care sunt atinse în planul (de pace al Beijingului) vor fi, desigur, inevitabil discutate în timpul schimbului de opinii asupra Ucrainei (între Putin și Xi)”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o conferință de presă.

„Desigur, președintele Putin va oferi explicații exhaustive, astfel încât președintele Xi Jinping să poată obține o viziune directă asupra situației actuale din partea rusă”, a adăugat el.

Xi Jinping a aterizat luni la Moscova într-un moment important al războiului din Ucraina, care se pregătește de o nouă escaladare, și la doar câteva zile după ce Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, pentru crime de război.

Mai multe detalii: Xi Jinping a ajuns la Moscova: ce dorește liderul Chinei, ce așteaptă Putin de la întâlnirea de azi, urmărită atent de întreaga lume

Ministerul de Externe al Chinei a cerut luni Curţii Penale Internaţionale să adopte o „poziție imparțială” și „să evite politizarea și standardele duble”, după ce a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, acuzat de crime de război, transmite CNN.

„Curtea Penală Internațională trebuie să mențină o poziție obiectivă și imparțială, să respecte imunitatea jurisdicțională de care se bucură șeful statului în conformitate cu dreptul internațional, să-și exercite funcțiile și competențele conform legii, să interpreteze și să aplice dreptul internațional cu bună-credință și să evite politizare și standarde duble”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe Wang Wenbin, într-o conferință de presă.

Forțele ruse au lansat un atac cu rachete asupra orașului Kramatorsk, regiunea Donețk, a anunțat primarul din Kramatorsk, Alexander Goncharenko, pe Facebook, citat de Unian.

„Inamicul a lovit centrul Kramatorsk cu o rachetă noaptea trecută. 9 blocuri au fost avariate”, a spus Goncharenko.

Totodată, conform informațiilor preliminare, nu au fost victime.

Forțele aeriene ucrainene au efectuat lovituri împotriva a 10 baze temporare rusești în ultimele 24 de ore, a informat luni Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de Kyiv Independent.

În aceeași perioadă, armata Ucrainei a respins aproape 70 de atacuri rusești în cinci zone. Forțele ruse își concentrează eforturile pe ofensive împotriva Liman, Bahmut, Avdiivka, Mariinka și Shakhtarsk în regiunea Donețk.

Statul major al forțelor armate ucrainene afirmă că armata a respins 69 de atacuri rusești în cinci zone în ultimele 24 de ore, transmite The Guardian.

Forțele rusești își concentrează eforturile în desfășurarea de ofensive spre Lîman, Bahmut, Avdiivka, Mariinka și Shakhtarsk în Donețk, potrivit actualizării de dimineață a armatei, postată pe Facebook.

Statul major susține că Rusia a lansat șase rachete, 13 lovituri aeriene și 56 de atacuri cu sisteme de rachete împotriva Ucrainei, vizând infrastructura civilă din regiunile Donețk și Zaporojie. Bahmut rămâne epicentrul luptelor, potrivit armatei.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a declarat că decizia Curții Penale Internaționale (CPI) de a emite un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin va avea consecințe grave pentru dreptul internațional.

„Au decis să judece un președinte al … unei puteri nucleare care nu participă la CPI pe aceleași temeiuri ca și Statele Unite și alte țări. Consecințele pentru dreptul internațional vor fi monstruoase”, a transmis Medvedev pe Telegram.

Președintele chinez Xi Jinping urmează să se întâlnească astăzi la Moscova cu Vladimir Putin, relatează The Guardian. Guvernul rus a declarat că Xi urmează să sosească luni la prânz, iar ulterior se va întâlni cu Putin în cadrul unei întâlniri informale tete-a-tete, urmată de o cină. Negocierile vor avea loc marți.

Xi va încerca să se prezinte ca un pacificator fără a-și compromite poziția de „bun și vechi prieten” al lui Putin, notează sursa citată.

Xi a publicat propriul articol în Rossiiskaya Gazeta, un cotidian editat de guvernul rus, în care a făcut apel la „pragmatism” în privința Ucrainei.

El a declarat că propunerea Chinei, un document în 12 puncte publicat luna trecută și respins în mare parte de Occident, reflectă opiniile globale și urmărește să neutralizeze consecințele.

Cu toate acestea, el a recunoscut că soluțiile nu sunt ușoare.

Folosind surse deschise, BBC Rusia, împreună cu Mediazona, un organ de presă independent din Rusia, au identificat numele a 17.375 de soldați ruși care au fost uciși în războiul din Ucraina, relatează The Kyiv Independent.

O treime din toate aceste pierderi au inclus persoane care nu erau asociate cu armata înainte de invazie – voluntari, personal mobilizat, prizonieri și membri nou recrutați de companii militare private.

De la începutul anului 2023, cel puțin 1.000 de persoane care ar fi trebuit să își ispășească pedepsele în închisorile rusești au fost ucise, potrivit constatărilor.

BBC și Mediazona spun că, potrivit celor mai conservatoare estimări, Rusia ar fi pierdut aproximativ 35.000 de persoane în Ucraina. În același timp, pierderile totale irecuperabile ale Rusiei, care includ răniți, morți sau dispăruți, s-ar putea ridica la cel puțin 157.500 de persoane.

După treisprezece luni de război, numărul victimelor militare rusești verificate din surse deschise a depășit acum numărul oficial confirmat al morților soldaților sovietici în timpul războiului de nouă ani din Afganistan. Peste 15.000 de soldați sovietici au fost uciși în Afganistan din 1979 până în 1989.

Potrivit oficialilor americani și altor oficiali occidentali, numărul trupelor rusești ucise și rănite în Ucraina s-ar putea apropia de 200.000. Oficialii au avertizat că numărul victimelor este extrem de dificil de estimat, în special pentru că se crede că Rusia își subestimează în mod obișnuit morții și răniții din război.

Ministerul ucrainean al Apărării consideră că președintele rus Vladimir Putin a vizitat orașul ocupat Mariupol din regiunea Donețk în timpul nopții de sâmbătă spre duminică „așa cum îi stă bine unui hoț” atât din motive de securitate, dar și pentru că rușii nu au vrut să arate adevărata priveliște a orașului distrus, scrie The Kyiv Independent.

„Întunericul îi permite să evidențieze ceea ce vrea să arate și ține departe de ochii curioșilor atât orașul pe care armata sa l-a distrus complet, cât și pe puținii locuitori care au reușit să supraviețuiască”, afirmă duminică, într-o declarație publicată pe Twitter, ministerul condus de Oleksii Reznikov.

As befits a thief, putin visited Ukrainian Mariupol, under the cover of night.
First, it is safer.
Also, darkness allows him to highlight what he wants to show, and keeps the city his army completely destroyed and its few surviving inhabitants away from prying eyes.

— Defense of Ukraine (@DefenceU) March 19, 2023

În timpul primei vizite pe care a făcut-o Vladimir Putin în Mariupol, oraș-port aflat sub ocupația rusă din 20 mai 2022, președintele rus ar fi vizitat mai multe cartiere cu mașina, după ce a zburat spre oraș cu elicopterul.

Deplasarea în Mariupol a avut loc la scurt timp după ce Putin a efectuat o vizită-surpriză și în Crimeea, cu ocazia împlinirii a nouă ani de la anexarea ilegală a peninsulei de către Rusia.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat duminică, în discursul său video adresat națiunii, că mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională (CPI) pe numele lui Vladimir Putin reprezintă „un punct de cotitură”. El a subliniat că Rusia va fi trasă la răspundere pentru „fiecare act de teroare”.

“Încă o săptămână de apărare împotriva statului malefic se apropie de sfârşit. Încă o săptămână în care în fiecare zi, în fiecare noapte, armata rusă a bombardat oraşe, sate ucrainene şi ne-a ucis oamenii. Kamianske în regiunea Zaporojie, Berislav în regiunea Herson, Marhaneț în regiunea Dnipropetrovsk, Avdiivka, Kramatorsk şi Kosteantînivka în regiunea Doneţk, Kosteantînivka în regiunea Sumî… Şi alte zeci şi zeci de alte oraşe şi sate ucrainene care au fost lovite de teroriştii ruşi doar în această săptămână”, a spus liderul ucrainean.

„Condoleanţe tuturor celor care şi-au pierdut rudele, pe cei dragi… Statul malefic va fi tras la răspundere pentru fiecare act de teroare împotriva ucrainenilor. Săptămâna aceasta a adus în sfârşit un rezultat juridic internaţional cu adevărat semnificativ pentru Ucraina, pentru justiţie. Există un mandat al Curţii Penale Internaţionale pentru arestarea liderului rus, iar acesta este un punct de cotitură. Momentul după care devine incontestabil faptul că sfârşitul acestei agresiuni pentru Rusia va fi întreaga tragerea la răspundere a acesteia. Tragerea la răspundere pentru fiecare lovitură asupra Ucrainei, pentru fiecare viaţă distrusă, pentru fiecare copil ucrainean deportat… Şi, bineînţeles, pentru fiecare manifestare de destabilizare a lumii provocată de agresiunea rusă”, a adăugat Zelenski.

El a menţionat că prin platforma United24 s-au strâns 300 de milioane de dolari pentru Ucraina.

„În aceste zile, platforma noastră United24 a depăşit pragul de 300 de milioane de dolari în donaţii. De la oameni din întreaga lume – peste o sută de ţări, mii şi mii de donatori. Oameni obişnuiţi, companii private care ajută la cumpărarea de drone pentru armata noastră, cumpără ambulanţe, reconstruiesc spitale şi infrastructură. Şi aceasta este o platformă de caritate ucraineană. Una dintre diversele iniţiative care unesc lumea. Lumea înţelege ce se întâmplă. Lumea vede cât de curajos şi nobil luptă poporul nostru. Şi de aceea reuşim să mobilizăm sprijinul atât al principalelor puteri, cât şi al miliardelor de inimi din întreaga lume. Sunt recunoscător tuturor celor care cred în Ucraina şi care ne ajută să restabilim securitatea!”, a precizat președintele ucrainean, potrivit news.ro.

Zelenski a vorbit şi despre eforturile de deminare a teritoriului Ucrainei. „Aş dori să-i laud pe oamenii noştri care curăţă minele ruseşti şi muniţiile neexplodate lăsate de ocupant. Aceasta este o muncă zilnică minuţioasă şi foarte periculoasă. De la începutul războiului pe scară largă, specialiştii noştri în pirotehnie şi explozibili au inspectat deja peste 100.000 de hectare de teritoriu. Peste 400.000 de obuze inamice au fost neutralizate. Peste 200.000 de obiecte explozive au fost deja îndepărtate. Gonirea ocupantului, curăţarea pământului nostru de toate urmele statului malefic şi pedepsirea teroriştilor sunt sarcinile noastre. Sarcini pe care le vom îndeplini. Noi, ucrainenii, suntem uniţi. Şi lumea este unită”, a mai spus liderul de la Kiev.

Forțele de apărare ale Ucrainei au lovit două sisteme antiaeriene de rachete, mai multe grupuri de personal și echipamente militare rusești și un punct de depozitare a munițiilor, potrivit actualizării de duminică seară a informațiilor operaționale de pe front publicate de Statul Major General al Ucrainei, scrie Ukrainska Pravda.

„În cursul ultimelor 24 de ore, aeronavele ucrainene au efectuat un atac aerian asupra unui sistem antiaerian de rachete al rușilor (modelul nu a fost încă confirmat), șase atacuri aeriene asupra unor grupuri de forțe și echipamente de ocupație și unul asupra unui punct de depozitare a munițiilor. De asemenea, unitățile de forțe de rachete și artilerie au lovit un sistem de rachete antiaeriene Tor inamic și două grupuri ale forțelor de ocupație”, a transmis Statul Major General al forțelor armate ucrainene.

Pe parcursul ultimelor 24 de ore, forțele ruse au efectuat un atac cu rachete și șapte lovituri aeriene și au desfășurat sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) de nouă ori. În regiunea Zaporojie, forțele de ocupație ruse au vizat fără milă o clădire rezidențială din districtul Vasylivka și mai multe facilități de infrastructură civilă din satul Kamianske, mai susține conducerea armatei ucrainene.

De asemenea, armata rusă a bombardat mai multe facilități de infrastructură civilă în regiunea Donețk, ucigând și rănind mai mulți civili, avariind clădiri cu mai multe etaje, case și școli. Există o amenințare ridicată și continuă de noi atacuri ale rușilor pe întreg teritoriul Ucrainei, avertizează Statul Major General.

Nu s-au înregistrat schimbări semnificative pe fronturile de la Volyn, Polissia, Sivershchyna și Slobozhanshchyna. În cursul ultimelor 24 de ore, forțele ruse au bombardat zonele din Kliusy și Oleksandrivka și din împrejurimi (regiunea Cernihiv); Harkovka, Starykove, Volfyne și Stepok (regiunea Sumî); și Hlyboke, Krasne, Vovchansk, Kolodiazne, Kamianka, Krasne Pershe, Dvorichna, Zapadne și Kindrashivka (regiunea Harkov).

Pe fronturile de la Kupiansk și Lîman, forțele ruse continuă încercările de a străpunge apărarea ucraineană. Acestea au desfășurat o operațiune ofensivă nereușită în apropiere de Novoselivske și au bombardat zonele din Vesele, Kupiansk, Krokhmalne, Pishchane și Berestove (regiunea Harkov) și Novoselivske, Nevske și Bilohorivka (regiunea Luhansk) și din jurul acestora.

Pe frontul de la Bahmut, forțele ruse continuă să încerce să captureze orașul Bahmut. Trupele ucrainene au respins asalturile rusești în vecinătatea localităților Bahmut, Ivanivske, Bohdanivka și Hryhorivka. Vasiukivka, Bahmut, Hryhorivka, Ivanivske, Kostiantynivka, Zalizne și alte câteva așezări din regiunea Donețk au fost supuse tirului rusesc.

De asemenea, forțele ruse au desfășurat operațiuni ofensive nereușite în apropierea localităților Kamianka, Avdiivka, Sievierne, Berdychi și Marinka pe fronturile de la Avdiivka, Marinka și Șahtarsk. Localitățile Kamianka, Avdiivka, Nevelske, Krasnohorivka, Heorhiivka, Marinka, Vuhledar, Velyka Novosilka și Neskuchne (regiunea Donețk) au fost și ele sub tirul rușilor, mai susține conducerea armatei ucrainene.

Forțele de ocupație ruse se află în defensivă pe fronturile din Zaporojie și Herson. Acestea au bombardat zonele din Huliaipole, Bilohiria, Mala Tokmachka și Kamianske și din împrejurimi (regiunea Zaporojie) și localitățile Herson, Mykhailivka, Havrylivka, Dudchany, Ivanivka și Dniprovske (regiunea Herson).

Oficialii de la Moscova au respins acuzațiile Curții Penale Internaționale și spun că transferul copiilor ucraineni în Rusia are drept scop salvarea lor. Copiii au fost folosiți în repetate rânduri ca parte a campaniei Rusiei de susținere a războiului, scriu The New York Times și The Guardian.

Răpirea și deportarea copiilor ucraineni au fost atât de bine documentate, încât atunci când forțele rusești au început să se retragă din Herson, toamna trecută, medicii de la un spital din oraș s-au grăbit să ascundă bebelușii și să le falsifice dosarele.

Când soldații ruși au sosit, personalul de la Spitalul Regional din Herson a spus că bebelușii sunt prea grav bolnavi pentru a fi mutați, și-a amintit Olha Piliarska, șefa departamentului de anestezie neonatală. „Au pus dispozitive de ventilație pulmonară lângă toți copiii”, a spus ea pentru New York Times. Eforturile medicilor au salvat 14 bebeluși.

Mai multe detalii: „A trebuit să ascundem copiii, ca într-o operațiune clandestină”. Deportarea copiilor ucraineni, practica pe care Rusia vrea să o continue, în ciuda mandatului de arestare al lui Putin

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că a decis să lanseze „operațiunea militară specială” din Ucraina în 2022 și nu mai devreme din cauza unor factori economici și militari, scrie The Kyiv Independent.

Într-o serie de afirmații făcute duminică la televiziunea de stat rusă, Putin a expus motivele pentru care, potrivit lui, Rusia nu a trecut la invadarea pe scară largă a Ucrainei în 2014, an în care a anexat Peninsula Crimeea și a început conflictul în regiunea estică Donbas.

Putin a susținut că Rusia nu era pregătită din punct de vedere militar în 2014 pentru un război pe scară largă, în primul rând pentru că nu avea „arme hipersonice”.

Racheta hipersonică Kinjal a intrat în dotarea armatei ruse în 2014. De la începutul invaziei din 2022, Rusia a lansat mai multe rachete Kinjal asupra unor ținte din Ucraina. Aceste rachete sunt imposibil de interceptat de către apărarea antiaeriană ucraineană.

Tot duminică, Putin a mai spus că Rusia s-a pregătit din punct de vedere economic pentru a putea suporta costurile „operațiunii militare speciale”. El a identificat recoltele bune, politicile de înlocuire a importurilor și „îmbunătățirea” sistemului financiar al țării ca fiind factorii care i-au permis să înceapă invazia.

În februarie 2014, Rusia a invadat și a ocupat peninsula ucraineană Crimeea. Apoi a anexat-o în urma unui referendum pe care comunitatea internațională l-a denunțat ca fiind ilegal și pe care nu l-a recunoscut.