Război în Ucraina, ziua 420 | Putin recunoaște că livrările către regiunile anexate sunt „problematice”

Cel puțin 53.000 de anunțuri de recrutare ale armatei ruse au apărut pe rețeaua de socializare VKontakte de la începutul lunii martie și până în prezent, scrie ediția europeană a publicației ruse independente Novaia Gazeta, potrivit The Moscow Times.

Cifra reprezintă o creștere de șapte ori în comparație cu numărul anunțurilor din campania de recrutare a soldaților voluntari din Rusia, care a eșuat în mare parte vara trecută, arată calculele Novaia Gazeta Europe.

Anunțurile de recrutare au apărut pe o gamă largă de pagini publice de pe VKontakte, de la cele ale guvernatorilor regionali, ale centrelor de ocupare a forței de muncă și ale canalelor locale de presă, până la cele ale spitalelor, bibliotecilor și chiar ale grădinițelor.

Mai multe detalii: Internetul din Rusia a fost inundat de anunțurile de recrutare ale armatei ruse. 90% dintre acestea au legătură cu Grupul Wagner

19 apr. 2023 - Acum 2 ani

19-04-2023

Statul Major General: Forțele ucrainene au lovit două depozite de muniții ale rușilor în ultimele 24 de ore

Recomandări

Adina Buzatu joacă la prescripție în dosarul de evaziune fiscală cu prejudiciu de 3 milioane de euro. Cum a tergiversat procesul

Forțele armate ucrainene au lovit două depozite de muniții ale rușilor și nouă zone de concentrare a trupelor și echipamentelor rusești în ultimele 24 de ore, a anunțat miercuri Statul Major General, în actualizarea de seară a informațiilor operaționale privind invazia, potrivit The Kyiv Independent.

Până la ora locală 18.00, Rusia a lansat trei atacuri cu rachete și a efectuat 37 de lovituri aeriene împotriva Ucrainei, inclusiv cu 12 drone Shahed-136 de producție iraniană, a precizat conducerea armatei ucrainene.

Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât zece drone, a adăugat Statul Major General.

De asemenea, trupele rusești au efectuat 57 de atacuri cu MLRS (sisteme de rachete cu lansare multiplă) asupra pozițiilor ucrainene și a zonelor populate, provocând victime în rândul civililor și daune infrastructurii, potrivit actualizării.

Rusia continuă să își concentreze principalele eforturi pe desfășurarea de operațiuni ofensive în zonele estice ale Ucrainei, respectiv Lîman, Avdiivka, Bahmut și Marinka, „cele mai aprige bătălii” desfășurându-se în ultimele două sectoare de front, mai afirmă Statul Major General ucrainean.

19 apr. 2023 - Acum 2 ani

19-04-2023

„Țintă aeriană” văzută pe cerul de deasupra Kievului

Recomandări

„Filozofia” lui Călin Georgescu și marea răzbunare

O țintă aeriană a fost detectată pe cerul de deasupra Kievului miercuri seară, potrivit administrației militare din regiune, citată de Sky News.

Într-o scurtă postare pe Telegram, adiministrația militară regională a precizat că „forțele de apărare aeriană ale Ucrainei sunt pregătite” după observarea țintei.

„Rămâneți în adăposturi și nu divulgați informații” despre modul și locurile în care aționează apărarea antiaeriană, a adăugat administrația.

O alertă de raid aerian este în prezent în vigoare în întreaga regiune nordică a Kievului, inclusiv în capitala ucraineană.

Deputatul ucrainean Oleksiy Goncharenko a afirmat că o „puternică străfulgerare de lumină” a fost văzută deasupra zonei, fără a se auzi „explozii”.

Just now a strong flash of light was visible in the sky over Kyiv. No explosions were heard. It is not yet clear what it was.

— Oleksiy Goncharenko (@GoncharenkoUa) April 19, 2023

SUA deţin tehnologie nucleară sensibilă la centrala nucleară din Zaporojie, aflată sub controlul trupelor ruse, şi au avertizat Moscova să nu se atingă de aceasta, reiese dintr-o scrisoare pe care Departamentul american al Energiei a trimis-o luna trecută companiei ruseşti de stat pentru energie nucleară Rosatom, informează CNN.

Recomandări

Concluziile tragediei aviatice de la Letca Nouă. Cum au murit pilotul și tânăra de 28 de ani care primise zborul drept cadou de la iubit

În scrisoarea datată 17 martie 2023, directorul Biroului pentru politica de neproliferare din cadrul Departamentului Energiei, Andrea Ferkile, îi spune directorului general al Rosatom că centrala nucleară Zaporojie din Enerhodar „conţine date tehnice nucleare de origine americană, al căror export este controlat de către Guvernul Statelor Unite”.

SUA impun controale la export asupra acelor echipamente, soft-uri şi tehnologii ce pot fi utilizate într-un mod care ar putea să submineze interesele de securitate naţională ale SUA, precizează CNN.

Scrisoarea Departamentului pentru Energie vine în contextul în care forţele ruse continuă să controleze centrala de la Zaporojie – cea mai mare centrală nucleară din Europa -, care se află într-o parte a regiunii Zaporojie pe care Rusia a ocupat-o la scurt timp după invazia din Ucraina. Centrala a fost deconectată frecvent de la reţeaua electrică ucraineană din cauza bombardamentelor intense ale Rusiei în zonă, ceea ce a generat temeri în întreaga Europă cu privire la un accident nuclear. În prezent, niciunul dintre cele şase reactoare ale centralei nu este funcţional.

Mai multe detalii: SUA recunosc că dețin tehnologie nucleară la centrala din Zaporojie și avertizează Rusia să nu se atingă de ea

Statele Unite ale Americii promit un pachet suplimentar de sprijin militar în valoare de 325 de milioane de dolari pentru Ucraina, a anunțat miercuri secretarul de stat Antony Blinken, potrivit CNN.

Pachetul „include mai multe muniții pentru HIMARS și obuze de artilerie furnizate de SUA, precum și sisteme antitanc, arme de calibru mic, vehicule de sprijin logistic și sprijin pentru întreținere, esențiale pentru întărirea apărătorilor Ucrainei pe câmpul de luptă”, a declarat Blinken, într-un comunicat de presă.

Ajutorul va ajuta Ucraina să se apere împotriva Rusiei, a mai spus el.

„Rusia ar putea pune capăt războiului său astăzi. Până când Rusia o va face, Statele Unite și aliații și partenerii noștri vor rămâne uniți alături de Ucraina atâta timp cât va fi nevoie”, a adăugat șeful diplomației americane.

Armata ucraineană afirmă că unitățile sale rezistă în orașul Bahmut din estul țării și în alte părți din regiunea Donețk, pe fondul unor lupte grele, relatează CNN.

Ministrul apărării, Oleksii Reznikov, a salutat miercuri sosirea mai multor arme străine – pe fondul speculațiilor tot mai mari cu privire la momentul și locul în care Ucraina ar putea lansa o contraofensivă. Oleksandr Syrskyi, comandantul forțelor terestre ucrainene, a afirmat că Rusia „concentrează cel mai mare număr de forțe în Bahmut și dorește să preia controlul total al orașului. Cu toate acestea, Forțele de Apărare opresc ofensiva inamicului, în bătălii dinamice, provocându-le pierderi semnificative”.

În afară de Bahmut, luptele cele mai intense se dau de-a lungul frontului din Donețk, în Lîman, Avdiivka și Mariinka, potrivit actualizării de seară transmise de Statul Major General al armatei ucrainene.

În sectorul de front de la Lîman, la nord-est de Bahmut, inamicul „a desfășurat ofensive nereușite în apropiere de periferia sudică a orașului Kreminna”, a precizat armata ucraineană. Iar rușii, potrivit acesteia, nu au făcut niciun progres în zona Avdiivka, pe care președintele Volodimir Zelenski a vizitat-o marți.

„În sectorul Mariinka, apărătorii noștri au respins numeroase atacuri inamice în zonele orașelor Mariinka și Pobieda”, a precizat armata ucraineană.

Mai la sud, în sectoarele de front de la Zaporojie și Herson, Statul Major General ucrainean a raportat bombardamente rusești asupra a peste 30 de așezări. Dar, spre deosebire de Donețk, forțele ruse din aceste zone sunt în defensivă.

Armata ucraineană a mai afirmat că „autoritățile” ruse de ocupație continuă să înființeze spitale militare în spatele liniilor de front – cel mai recent fiind în satul Kabychivka din Luhansk.

Sosesc mai multe echipamente americane, franceze și germane

În timp ce unitățile ucrainene își mențin poziția, Ucraina continuă să primească echipamente occidentale atât pentru unitățile ofensive, cât și pentru cele defensive, inclusiv vehicule blindate franceze (AMX-10 RC) și sisteme de apărare antirachetă Patriot din SUA.

Ministrul apărării, Reznikov, a declarat: „Construirea unui sistem de apărare antiaeriană și antirachetă pe mai multe niveluri cât mai curând posibil este prioritatea noastră. Acest sistem este menit pentru a proteja orașele pașnice, infrastructura critică și poporul nostru din spate și de pe front. Sistemele Patriot creează o capacitate care nu exista înainte – de a învinge țintele balistice”.

Documente militare americane recent scurse online indică faptul că ucrainenii rămân rapid sau au epuizat deja unele categorii de muniție antiaeriană.

Reznikov a salutat, de asemenea, sosirea unui un alt sistem antiaerian, IRIS-T din Germania – un sistem foarte eficient pentru doborârea rachetelor de croazieră. Dar, a spus el, „avem nevoie de mai multe platforme de diferite niveluri și de muniție pentru ele. Avem nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană portabile”.

Adjunctul lui Reznikov – Oleksandr Pavliuk – a confirmat ulterior că „sistemele de apărare antiaeriană Patriot din Statele Unite, Olanda și Germania au ajuns în Ucraina”.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) afirmă că a reținut un bărbat care a ajutat la răspândirea de știri „false”.

„Un rezident care a ajutat inamicul să răspândească informații false despre situația socio-politică din capitală a fost reținut la Kiev”, a anunțat SBU, într-un comunicat publicat pe Telegram, potrivit Al Jazeera.

SBU a descris bărbatul ca fiind un „pivot” pentru Bel.ru, un organ de presă prorus care acoperă evoluțiile de știri din regiunea Belgorod, situată în apropiere de granița ucraineană.

„El a oferit «jurnaliștilor» ruși informații fabricate și distorsionate despre Ucraina”, afirmă SBU în comunicat.

Bărbatul reținut, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, este anchetat pentru „justificarea agresiunii rusești în Ucraina” și „glorificarea participanților la aceasta”, a precizat SBU.

Procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, a declarat miercuri în fața parlamentarilor americani că biroul său a înregistrat aproximativ 80.000 de incidente de potențiale crime de război și că, până în prezent, a condamnat 31 de ruși pentru crime de război în instanțele ucrainene, informează CNN.

Kostin le-a spus legiuitorilor din Comisia pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanților că biroul său a identificat, de asemenea, 310 potențiali autori ai crimelor și a „finalizat dosarele împotriva a 152 de potențiali criminali de război”.

El a spus că unele dintre cazuri „sunt anchetate în absență pentru că am identificat autorii, avem un set complet de probe, dar nu putem aștepta dacă într-o zi îi vom captura, deși procedura cazurilor în absență este puțin mai lungă din cauza limitărilor procedurale”.

Kostin a îndemnat comunitatea internațională să împărtășească informații secrete pentru a ajuta activitatea biroului său în ceea ce privește condamnarea presupușilor criminali de război, menționând că procurorii ucraineni au identificat alte mii de persoane, dar că nu au dovezi complete pentru a-i condamna pe acești presupuși criminali.

Un adolescent ucrainean, în vârstă de 16 ani, a fost trimis cu forța în Rusia „în vacanță” și a fost plasat într-o familie care a încercat să îl îndoctrineze cu propaganda prorusă, a declarat miercuri o reprezentantă a tânărului în fața Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, potrivit CNN.

În cadrul audierii de miercuri, reprezentanta adolescentului le-a spus parlamentarilor americani că Roman, care este orfan, și-a părăsit școala după invazia rusă din Ucraina și a mers pe jos 60 de kilometri, totul în timp ce ar fi fost amenințat de soldații ruși pe drum.

După ce a ajuns la destinație – un sat din Donețk – rușii au ocupat și acel sat, iar Roman a fost internat într-un spital local împreună cu alți copii, a spus reprezentanta.

Mai multe detalii: Povestea unui adolescent ucrainean trimis „în vacanță” în Rusia: „L-au forțat să spună că îi place noua sa familie și viață”

Rusia concentrează „cel mai mare număr de forțe” în orașul Bahmut, din regiunea estică Donețk, dar apărătorii ucraineni „resping asaltul inamicului”, a anunțat miercuri generalul-colonel Oleksandr Syrskyi, comandantul Forțelor Terestre ucrainene, potrivit The Kyiv Independent.

Bahmutul rămâne „epicentrul” ofensivei rusești, în timp ce luptele „dinamice” pentru controlul orașului estic continuă, a afirmat Syrskyi, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Armata ucraineană provoacă pierderi „semnificative” trupelor ruse din zonă, a adăugat comandantul.

În afară de efective și echipamente, unitățile ucrainene de apărare antiaeriană ar fi distrus în cursul nopții două drone rusești de tip Orlan și ZALA.

Bătălia de la Bahmut a făcut ravagii în ultimele nouă luni, în timp ce armata rusă încearcă să își sporească controlul asupra întregii regiuni, din care ocupă în prezent aproximativ jumătate. Ambele părți au suferit pierderi grele în luptele pentru controlul orașului.

Forțele ucrainene continuă să dețină părți ale orașului, la vest de linia de cale ferată, în timp ce forțele ruse conduse de grupul de mercenari Wagner ar fi cucerit centrul administrativ.

Ministerul britanic al Apărării a scris în buletinul său de marți privind invazia rusă că armata Moscovei a redus probabil numărul de trupe din jurul orașului ocupat Donețk, redirecționând aceste resurse umane către Bahmut.

Statele Unite au anunţat miercuri un nou pachet de ajutor militar destinat Ucrainei, pentru a ajuta această ţară în războiul cu Rusia, informează Agerpres.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat că acest pachet, al 36-lea pe care Washingtonul îl oferă Kievului de când a început anul trecut în februarie campania militară rusă, cuprinde în special cantităţi suplimentare de obuze pentru artilerie, de care Ucraina are mare nevoie în războiul de înaltă intensitate pe care-l poartă cu Rusia şi care implică un mare consum de muniţii.

Noul pachet de sprijin militar „face parte din eforturile noastre continue de a ajuta Ucraina să se apere împotriva invaziei brutale a Rusiei”, a spus Jean-Pierre, potrivit CNN.

„Pachetul va include mai multă muniție pentru sistemele de rachete HIMARS și sistemele împotriva blindatelor furnizate de SUA, precum și obuze suplimentare de artilerie. Statele Unite vor continua să colaboreze cu aliații și partenerii noștri pentru a ajuta Ucraina să se apere pentru a-și apăra democrația și pentru a-și proteja poporul”, a adăugat ea.

Karine Jean-Pierre nu a precizat cât costă noul pachet de asistență militară.

Anunţul despre acest ajutor militar american pentru Ucraina coincide cu primirea de către această ţară a primelor sisteme antiaeriene americane Patriot şi a tancurilor uşoare franceze AMX-10.

Sistemele de apărare antiaeriană Patriot promise de SUA și Olanda au ajuns în Ucraina, a declarat miercuri ministrul adjunct ucrainean al apărării, Oleksandr Pavliuk, potrivit The Kyiv Independent.

Oficialul ucrainean a confirmat, de asemenea, sosirea unei baterii Patriot din Germania, lucru pe care Berlinul îl anunțase cu o zi înainte.

Sistemele vor permite armatei ucrainene să se apere împotriva rachetelor de croazieră și a dronelor rusești, a adăugat Pavliuk, mulțumind aliaților pentru „consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei”.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Patrick Ryder, a declarat pe 30 martie că 65 de soldați ucraineni au terminat antrenamentul pe sistemele Patriot la Fort Sill, Oklahoma, și s-au întors în Europa.

Statele Unite au anunțat, la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut, înaintea vizitei președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Washington, că vor furniza Ucrainei sisteme Patriot. Germania și Olanda s-au alăturat ulterior eforturilor de a trimite Kievului acest tip de sisteme. Sistemul Patriot este cea mai avansată armă de apărare antiaeriană din arsenalul american, pe care Kievul o solicită de mult timp.

Un purtător de cuvânt al armatei ucrainene a acuzat Moscova de „provocare” după ce forțele proruse au anunțat că forțele ucrainene au aruncat în aer patru clădiri din Bahmut, ucigând 20 de civili.

„Aceasta este o altă provocare mediatică rusă cu scopul de a (…) distrage atenția de la crimele organizației teroriste Wagner”, a declarat Serhiy Cherevatyi, un purtător de cuvânt al armatei ucrainene, pentru agenția de presă Reuters.

„Militarii ucraineni aderă în mod absolut la toate regulile și doctrinele de război și nu încalcă niciodată nici legislația națională, nici pe cea internațională, în special în ceea ce privește civilii”, a mai transmis Cherevatyi.

Anterior în cursul zilei de miercuri, agenția rusă de știri TASS a citat o sursă anonimă care a declarat că forțele ucrainene au aruncat în aer patru clădiri în timp ce se retrăgeau de la periferia orașului Bahmut.

Președintele rus Vladimir Putin spune că livrarea de bunuri în regiunile din Ucraina pe care Rusia le-a anexat anul trecut este „problematică” și a ordonat guvernului să rezolve problema, relatează Al Jazeera și Sky News.

Potrivit Kremlinului, Putin a vizitat luni teritoriile controlate de Rusia în regiunile ucrainene Luhansk și Herson.

Liderul rus a participat la ședințe de informare cu comandanții militari în ambele sale opriri.

Locațiile sediilor militare nu au fost dezvăluite, ceea ce face imposibilă evaluarea gradului de apropiere a acestora de linia frontului.

Germania a livrat Ucrainei cel de-al doilea dintre cele patru sisteme de rachete antiaeriene IRIS-T promise, „în jurul datei de 16 aprilie”, relatează miercuri Der Spiegel, citând mai multe surse din domeniul apărării, potrivit The Kyiv Independent.

Celelalte două sisteme rămase ar trebui să fie trimise până la începutul anului 2024, dar acestea nu au fost încă produse, potrivit publicației germane. Între timp, Kievul a cerut Germaniei mai multe sisteme IRIS-T.

Primul IRIS-T a fost predat Ucrainei în octombrie anul trecut și și-a dovedit eficiența în timpul iernii, când a protejat infrastructura civilă a Kievului de atacurile regulate ale Rusiei.

Potrivit primarului Kievului, Vitalii Klitschko, citat de Der Spiegel, sistemul IRIS-T a salvat „mii de vieți” în timpul atacurilor rusești asupra capitalei. Rachetele antiaeriene folosite în aceste sisteme pot lovi ținte la o altitudine de până la 20 de kilometri și la o distanță de până la 40 de kilometri.

Autoritățile locale din părțile regiunii sudice Herson aflate sub controlul trupelor ruse spun că au început să confiște bărci pentru uz militar, relatează CNN.

Agenția rusă de știri TASS a anunțat că șeful interimar al regiunii Herson, Vladimir Saldo, a ordonat confiscarea bărcilor civile din regiune pentru uzul militar.

„Săptămâna trecută am dat ordinul de a aduna numărul de vase mici și bărci de care armata noastră are nevoie”, a declarat Saldo, citat de TASS, la o reuniune a guvernului regional.

Saldo a spus că proprietarii de ambarcațiuni vor primi compensații dacă mijloacele lor de trai vor fi afectate, iar ambarcațiunile vor fi returnate după „un anumit timp”. Pe canalul său Telegram, Saldo a precizat că aceste confiscări sunt permise de legea marțială.

„În special, în Henicesk au fost confiscate aproximativ 30 de bărci cu motor pentru a asigura armata cu ambarcațiuni”, a spus el. Henicesk este un port pe Marea Azov, în apropiere de Crimeea.

În Herson, forțele ruse controlează întreaga coastă a Mării Azov, precum și malul estic al râului Nipru.

Procurorul general adjunct al SUA, Lisa Monaco, a declarat, în cadrul unei audieri în fața Comisiei juridice a Senatului american, că Departamentul de Justiție are un angajament de neclintit în ceea ce privește urmărirea penală a crimelor de război comise de Rusia, informează CNN.

„Faptele sunt clare: Rusia a comis crime de război și crime împotriva umanității în Ucraina”, a declarat Monaco.

„Nu putem – nu vom – permite criminalilor de război să scape de răspundere pentru agresiunea și atrocitățile pe care le-au comis în Ucraina”, a adăugat ea.

Audierea lui Monaco a avut loc în contextul în care Departamentul de Justiție s-a concentrat în ultimele zile asupra eforturilor de a trage Rusia la răspundere pentru crimele comise în Ucraina.

Doi foști membri ai Grupului Wagner ar fi mărturisit că au ucis copii în Ucraina, relatează Sky News.

Azamat Uldarov și Alexey Savichev au declarat pentru grupul rus de apărare a drepturilor omului Gulagu.net că au comis mai multe atrocități.

Într-o înregistrare video, în timp ce fuma o țigară, Uldarov a spus: „Cu această mână am executat un ordin. Am ucis copii. Înțelegeți. La ordin”.

„Ni s-a dat ordin să eliminăm și să ucidem pe toată lumea. Ea țipa, era un copil mic, avea cinci, poate șase ani. Am împușcat-o mortal”, a adăugat presupusul fost luptător Wagner.

„Înțelegeți? Nu trebuia să nu las pe nimeni să plece. Pe nimeni. A existat un ordin de a ucide pe toată lumea”, a mai susținut Uldarov.

După ce a apărut înregistrarea video, comandanții Grupului Wagner au susținut că cei doi bărbați au fost șantajați și plătiți de grupul pentru drepturile omului ca să facă această mărturisire.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat miercuri regiunea Volîn din nord-vestul Ucrainei pentru a discuta despre situația socio-economică și de securitate din această regiune, a anunțat Biroul președintelui, potrivit The Kyiv Independent.

Iurii Pohuliaiko, șeful administrației militare din regiunea Volîn, l-a informat pe Zelenski cu privire la structurile de inginerie defensivă și alte fortificații care au fost implementate pentru a proteja infrastructura în regiunea de la granița cu Belarus și Polonia.

Zelenski, Pohuliaiko și alți participanți la întâlnire au discutat despre problemele cu care se confruntă ofițerii la frontieră, precum și despre activitatea Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență în ceea ce privește protecția populației civile.

Responsabilitățile și gradul de pregătire al grupului operațional de trupe „Volîn” a fost, de asemenea, un subiect de discuție, precum și consolidarea securității frontierei regiunii Volîn.

Regiunea Volîn are graniță comună cu Belarusul. Deși Belarusul nu a intrat în mod oficial în războiul Rusiei împotriva Ucraina, președintele belarus Alexander Lukașenko a permis ca trupele ruse să fie staționate în țara sa și ca Rusia să lanseze atacuri cu rachete și drone asupra Ucrainei de pe teritoriul belarus.

În timp ce se intensifică speculațiile cu privire la locul și momentul în care ar putea avea loc contraofensiva ucraineană, primarul unui oraș din regiunea ocupată Zaporojie i-a avertizat pe locuitori să fie atenți la supravegherea mai strictă din partea forțelor ruse, relatează CNN.

„Militarii ruși efectuează din ce în ce mai multe controale dure pe străzi. Ei intră și în apartamente. Ei sunt interesați în special de persoanele cu pașapoarte ucrainene”, adică majoritatea locuitorilor, a susținut primarul din Enerhodar, Dmytro Orlov, pe Telegram.

Orașul Enerhodar se află în apropierea centralei nucleare Zaporojie (ZNPP), ocupată de trupele ruse. Orlov însuși nu se află în Enerhodar, iar afirmațiile acestuia nu au putut fi verificate.

Forțele ruse verifică telefoanele rezidenților pentru a vedea dacă găsesc „canale ucrainene, fotografii patriotice”, se referă la moneda ucraineană, grivna, cu expresia „monedă străină” și suspectează pe toată lumea de „tranzacții valutare ilegale”, a adăugat Orlov.

În plus, oficiali ucraineni și analiști occidentali afirmă că forțele ruse și-au întărit apărarea în regiunea Zaporojie prin utilizarea extinsă a câmpurilor minate.

Săptămâna trecută, o mină rusească a explodat în apropierea sălii motoarelor unui reactor de la ZNPP, potrivit companiei de stat ucrainene pentru energie nucleară, Energoatom. Orlov a mai afirmat că și în apropierea orașului Enerhodar au fost minate câmpurile.

La sfârșitul săptămânii trecute, Oleksii Dmytrashkivskyi, un purtător de cuvânt al armatei ucrainene din est, a afirmat că rușii „încearcă să scoată copiii din părțile ocupate ale regiunii Zaporizhzhia”.

Potrivit postărilor din ultimele zile de pe un grup de Telegram neoficial din Enerhodar, evacuarea copiilor a început deja. Într-o postare se spunea: „Informațiile despre evacuarea forțată sunt răspândite în școlile și grădinițele locale din Enerhodar. Evacuările au început deja și vor dura până pe 20 aprilie. Ei intenționează să ducă copiii în Crimeea folosind autobuzele ZNPP, autorizând astfel, se presupune, furtul vehiculelor ZNPP folosite pentru transferul personalului la locul de muncă”.

Autoritățile locale din Zaporojie, instalate de Rusia, au negat că ar exista planuri de organizare a evacuării copiilor din orașul Enerhodar. Într-o postare pe Telegram, miercuri, autoritățile proruse au declarat că administrația militară civilă a orașului a raportat „informații false despre evacuarea copiilor”. „Vă informăm că nu există nicio evacuare. Nu cedați provocărilor”, mai scrie în postare.

O curte rusă de apel a confirmat miercuri pedeapsa de opt ani şi jumătate de închisoare împotriva opozantului Ilia Iaşin, pentru criticile sale la adresa ofensivei Moscovei în Ucraina, în plină intensificare a campaniei de reprimare a vocilor din Rusia care contestă războiul și regimul președintelui Vladimir Putin, scrie Agerpres preluând AFP.

Condamnarea pronunţată în primă instanţă în luna decembrie a anului trecut ”rămâne neschimbată”, a indicat judecătorul.

În vârstă de 39 de ani, Ilia Iaşin a fost găsit vinovat de difuzarea de ”informaţii false” cu privire la armata rusă.

Mai multe detalii: Un tribunal rus respinge apelul opozantului Ilia Iaşin, condamnat la 8 ani și jumătate de închisoare pentru că a răspândit „informații false” despre armata rusă

Viceministrul ucrainean al apărării, Hanna Maliar, afirmă că pierderile rusești în orașul Bahmut din estul țării, care se află sub asediu, sunt de câteva ori mai mari decât cele ucrainene, recunoscând totodată că trupele Moscovei au avansat în unele zone ale orașului, relatează CNN.

„Inamicul face toate eforturile pentru a-l lua sub control. Ei (rușii, n.r.) și-au concentrat acolo nu numai principalele unități profesioniste – Wagner, forțe speciale, trupe de asalt aerian – ci trimit acolo și arme și echipamente”, a declarat Maliar, într-un interviu acordat miercuri postului public de radio și televiziune din Ucraina. „Ei nu pot purta bătălii de stradă cu noi pentru că pierd în ele, așa că au recurs la tacticile lor siriene dovedite și efectiv nimicesc clădiri. Într-o astfel de situație, este foarte dificil să ții pozițiile”, a precizat ea.

„De fapt, este imposibil să le menții într-o astfel de situație. Într-adevăr, în unele zone există un ușor avans al inamicului”, a adăugat Maliar.

Acest avans, însă, a avut un cost mare pentru forțele ruse, a adăugat oficialul ucrainean.

„Pentru ei (rușii, n.r.) aceasta este probabil una dintre cele mai costisitoare operațiuni, deoarece i-a costat deja o mulțime de echipamente și arme, care, de altfel, au fost distruse în mare măsură de către forțele armate”, a spus ea. „Ei suferă pierderi uriașe acolo. Aceste pierderi sunt de câteva ori mai mari decât pierderile noastre. Planificarea noastră duce la faptul că avem pierderi minime care ar putea fi înregistrate în astfel de bătălii”, a precizat Maliar.

Potrivit acesteia, stoparea forțelor ruse în Bahmut a fost o sarcină importantă, nu doar datorită pierderilor pe care Ucraina a reușit să le provoace Moscovei, ci și pentru că a împiedicat forțele ruse să avanseze spre celelalte orașe din estul Ucraineai.

„Aceasta este o apărare foarte importantă nu numai pentru această așezare, ci este importantă în contextul deplasării inamicului mai adânc în teritoriu”, a spus ea.

România va restricţiona exportul de cereale şi seminţe din Ucraina şi va institui controale direct în vamă pentru toate produsele agroalimentare venite din țara vecină, a anunţat miercuri Ministerul Agriculturii de la București, într-un comunicat.

Deciziile vin în urma discuţiei pe care a avut-o astăzi, în format online, ministrul Agriculturii, Petre Daea, cu omologul ucrainean, Mikola Solski, despre măsurile pe care România le va lua pentru protejarea fermierilor români afectați de importurile de cereale ieftine din Ucraina. Cei doi miniștri se vor întâlni vineri, 20 aprilie, la București.

Potrivit Ministerului Agriculturii, Daea a transmis părții ucrainene că România va sigila și monitoriza toate transporturile de cereale din Ucraina care tranzitează teritoriul României către state terţe.

Mai multe detalii: Măsurile anunțate de România în scandalul cerealelor din Ucraina: restricții privind exportul și controale în vamă

Este foarte posibil ca Ucraina să facă un apel urgent către aliații occidentali pentru mai multe rachete de apărare antiaeriană la viitorul summit Ramstein, din 21 aprilie, scrie miercuri Financial Times (FT), potrivit The Kyiv Independent.

Eforturile Ucrainei de a-și apăra populația împotriva atacurilor masive și necruțătoare ale Rusiei cu rachete și drone, efectuate de la mijlocul lunii octombrie 2022 încoace, au „epuizat sistematic stocurile Ucrainei”.

Transferurile de avioane de vânătoare MiG-29 de către Polonia și Slovacia sunt menite să ajute la protejarea cerului Ucrainei împotriva avioanelor rusești, dar avioanele de vânătoare din epoca sovietică nu sunt suficiente pentru a contracara atacurile cu drone și rachete, precizează FT.

Recenta scurgere de informații din SUA a inclus documente care sugerează că sistemele de apărare antiaeriană ale Ucrainei au nevoie de reaprovizionare, pentru a evita riscul de epuizare, până la începutul lunii mai și mijlocul lunii aprilie, iar dacă nu se face acest lucru ar putea crește riscul ca Rusia să folosească avioane de luptă și elicoptere pentru a efectua atacuri suplimentare.

Următoarea reuniune a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, cunoscută și sub numele de Summitul Ramstein, va avea loc la Baza Aeriană Ramstein pe 21 aprilie. Acesta va fi cel de-al 11-lea summit Ramstein de când Rusia și-a lansat invazi . Summitul precedent a avut loc în format virtual, pe 15 martie. Summiturile Ramstein au loc pentru a coordona eforturile de acordare de ajutor militar Ucrainei.

Viceministrul ucrainean al apărării, Hanna Maliar, a respins apelurile pentru un calendar privind mult așteptata contraofensivă de primăvară a Kievului împotriva forțelor ruse, afirmând că Ucraina nu va face un anunț deoarece aceste planuri sunt clasificate, relatează CNN și The Kyiv Independent.

„Este important să înțelegem că nu va exista o zi în care forțele armate vor spune: mâine vom lansa o contraofensivă”, a declarat Maliar pentru postul național de televiziune ucrainean, în timpul unui interviu acordat miercuri. „Acest lucru este imposibil pe timp de război, deoarece acestea sunt informații clasificate”, a precizat oficialul guvernamental ucrainean.

Mult așteptata contraofensivă nu va implica doar câteva operațiuni, ci mai degrabă un efort mai amplu în vederea atingerii obiectivului strategic de eliberare a întregului teritoriu ucrainean de sub ocupația rusă, a adăugat Maliar, precizând că acesta va include antrenarea forțelor pe noile echipamente militare echipamentele și multiple planuri ca opțiuni.

„Planul este ales în cele din urmă astfel încât inamicul să nu aibă timp să reacționeze la el”, a spus ea. „Trebuie să înțelegem că forțele armate se pregătesc constant, zilnic, pentru eliberarea completă a teritoriilor noastre. Și acesta este un set imens de măsuri, nu doar o contraofensivă”, a precizat Maliar.

Potrivit acesteia, „măsurile complexe” ale contraofensivei planificate de Ucraina sunt „deja în curs de desfășurare” în estul țării.

Washington Post scria pe 12 aprilie că contraofensiva planificată de Ucraina a fost întârziată din cauza mai multor factori, printre care vremea, livrările lente de echipamente și o cantitate insuficientă de muniție. Mult așteptata contraofensivă este văzută ca un moment critic pentru a recuceri teritoriul ucrainean aflat sub controlul Rusiei, iar eșecul acestuia i-ar putea împinge pe ucraineni la masa negocierilor, a mai scris Washington Post.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a inspectat miercuri frontiera Ucrainei cu Belarusul și Polonia și le-a mulțumit grănicerilor pentru apărarea țării după ce a început invazia Rusiei, scrie Al Jazeera.

„Este o onoare pentru mine să mă aflu astăzi aici pentru a le mulțumi polițiștilor noștri de frontieră pentru că au protejat granița de stat”, a scris Zelenski pe Facebook, alături de imagini video care îl arată adresându-se grănicerilor și înmânând distincții.

„Pentru protecția statului nostru în Bahmut. Știu cât de ferm ați stat acolo, menținând Bahmutul”, a spus el, referindu-se la liniile de front și pozițiile din orașul estic pe care ucrainenii spun că încă le dețin.

Zelenski a mai declarat că Ucraina trebuie „să fie pregătită” la granița cu Belarusul, chiar dacă Kievul nu a văzut „nimic puternic” acolo, în afară de declarații.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski a inspectat granița Ucrainei cu Polonia și Belarus

Decizia de interzicere temporară a importurilor de cereale ucrainene a fost anunțată miercuri, 19 aprilie, de autoritățile de la Sofia, relatează Radio Bulgaria, citat de Reuters.

„În cursul anului trecut, o cantitate semnificativă de alimente a rămas în țară și a perturbat lanțurile alimentare. Suntem forțați să adoptăm această măsură națională pentru că autoritățile europene încă analizează o măsură adecvată”, a declarat premierul interimar Galab Donev.

Până acum Polonia, Ungaria și Slovacia au mai interzis importurile de cereale din Ucraina.

Mai multe detalii: Bulgaria introduce o interdicție temporară asupra importurilor de cereale din Ucraina

Cele șase tancuri Leopard 2 pe care Madridul le donează Kievului au ajuns în portul Santander, din nordul Spaniei, relatează CNN.

Se așteaptă ca tancurile, împreună cu alte vehicule blindate donate de Spania, să fie gata să fie desfășurate pe linia frontului din Ucraina până la sfârșitul lunii aprilie.

Ministrul spaniol al Apărării a declarat luna trecută că tancurile vor fi trimise Ucrainei după Paște, după ce vor fi supuse unor reparații și teste la o unitate din Cordoba, în sudul țării.

Tancurile Leopard 2 sunt văzute ca fiind un vehicul militar modern, care poate consolida forțele Kievului după mai bine de un an de război.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksiy Reznikov, a anunțat miercuri, 19 aprilie, că țara sa a primit primele sisteme de apărare antiaeriană Patriot, relatează Ukrainska Pravda și France 24.

„Astăzi, frumosul nostru cer ucrainean devine mai sigur, pentru că sistemele de apărare aeriană Patriot au ajuns în Ucraina”, a anunțat oficialul de la Kiev printr-un mesaj pe Twitter, menționând că artileriștii ucraineni au învățat să le „stăpânească atât de repede cât au putut”.

Reznikov le-a mulțumit omologilor săi din Germania și Olanda, Boris Pistorius și Kaisi Ollongren, precum și poporului american, german și olandez.

Anterior, Germania a anunțat că a trimis sisteme de apărare antiaeriană Patriot în Ucraina.

Statele Unite au fost primele care au anunțat transferul sistemului Patriot către Ucraina în decembrie 2022, ca parte a următorului pachet de ajutor militar. În plus, Olanda și-a exprimat intenția de a livra Kievului sisteme de apărare antiaeriană și o serie de rachete.

“Patriots” for patriots

Do you know how to visualize a dream? We must tell about it to the world and give it life! This is exactly what happened with the Patriots, even before the large-scale war, even before my appointment to the most important position of my life at the most… pic.twitter.com/m6H63erV6Z

— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov) April 19, 2023

Un atac aerian a fost lansat asupra orașului Vovchansk marți, 18 aprilie, a anunțat astăzi, guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Siniehubov, citat de The Kyiv Independent. Trupul unui bărbat de 50 de ani și al unei femei de 44 de ani au fost găsite printre dărâmături de echipajele de căutare și salvare.

Un cuplu a fost, de asemenea, rănit în urma atacului.

Două clădiri rezidențiale, clădiri agricole și o piață au fost avariate în Vovchansk ca urmare a atacului. Lovitura aeriană a provocat, de asemenea, un „incendiu la scară largă”, care a cuprins aproximativ 60 de pavilioane comerciale, a mai precizat guvernatorul.

De asemenea, o fată de 18 ani din satul Petropavlivka a fost spitalizată în stare moderată în urma bombardamentelor rusești, iar cel puțin cinci clădiri rezidențiale din localitate au fost avariate.

Și o femeie în vârstă de 77 de ani din satul Dvorichna a fost spitalizată în stare gravă, a mai precizat Siniehubov.

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a lansat o amenințare la adresa Coreei de Sud, după apariția informației conform căreia Seulul ar fi dispus să ofere sprijin militar Kievului, relatează The Guardian.

„Există noi doritori de a-i ajuta pe dușmanii noștri. Președintele sud-coreean Yun Sok-yeol a declarat că, în principiu, statul este pregătit să furnizeze arme regimului de la Kiev. Până de curând, sud-coreenii asigurau cu ardoare că posibilitatea furnizării de arme letale Kievului era complet exclusă”, a scris Medvedev pe Telegram.

„Mă întreb ce vor spune locuitorii acestei țări când vor vedea cele mai recente modele de arme rusești de la cei mai apropiați vecini ai lor – partenerii noștri din RPDC (Coreea de Nord – n.r.)? Ceea ce se numește «Quid pro quo…»”, a adăugat Dmitri Medvedev, referindu-se la expresia din limba latină care se poate traduce prin „ceva pentru ceva”, sugerând un schimb.

Sistemul de apărare antirachetă Patriot livrat de Germania vine în contextul în care Ucraina se confruntă cu epuizarea stocurilor de muniție în războiul de uzură împotriva forțelor rusești, relatează CNN.

Actualizând lista cu sprijinul militar german letal și neletal livrat Ucrainei, guvernul a confirmat că, în ultima săptămână, livrările militare au inclus un sistem de apărare antirachetă Patriot cu rachete, 16 camioane Zetros suplimentare și două vehicule suplimentare de protecție a frontierelor.

Eficient în interceptarea rachetelor balistice și de croazieră, sistemul Patriot este considerat ca fiind unul dintre cele mai avansate și eficiente sisteme de apărare aeriană.

Germania și SUA au promis să trimită Ucrainei sistemul avansat de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune în decembrie anul trecut. Și Olanda și-a exprimat „intenția” de a trimite Ucrainei un sistem de apărare antirachetă Patriot.

Ancheta jurnalistică la care au contribuit televiziuni publice din Danemarca, Norvegia, Suedia și Finlanda dezvăluie că Rusia are un program de sabotare a parcurilor eoliene și a cablurilor de comunicații din Marea Nordului, relatează BBC.

Potrivit investigației, Rusia deține o flotă de nave deghizate în ambarcațiuni de pescuit și nave de cercetare în Marea Nordului, iar acestea au la bord echipamente de supraveghere subacvatică și cartografiază locuri-cheie pentru posibile acte de sabotaj.

Un ofițer de contrainformații din Danemarca precizează că panurile de sabotaj sunt pregătite pentru eventualitatea unui conflict total cu Occidentul.

În același timp, șefului serviciilor de informații norvegiene a afirmat că programul este controlat direct de la Moscova.

Mai multe detalii: Rusia, acuzată de planuri de sabotaj în Marea Nordului – investigație a unor televiziuni publice din patru țări

De la începutul războiului din Ucraina, Rusia a pierdut 183.750 de soldați, potrivit datelor raportate miercuri, 19 aprilie, de Statul Major General al forțelor armate ucrainene, citate de The Kyiv Independent.

Bilanțul anunțat de Kiev include și 620 de militari ruși care au murit în ultima zi.

Potrivit raportului, Rusia a pierdut în cele aproape 14 luni de război 3.665 de tancuri, 7.110 vehicule blindate de luptă, 5.692 de vehicule și rezervoare de combustibil, 2.819 sisteme de artilerie, 538 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 285 de sisteme de apărare aeriană, 308 avioane, 293 de elicoptere, 2.376 de drone și 18 ambarcațiuni.

Moscova a acuzat miercuri Kievul că a sabotat acordul privind cerealele din Marea Neagră, cerând mită de la proprietarii de nave pentru a înregistra noi ambarcațiuni și a face inspecții, relatează agenția Reuters, citată de The Guardian.

Ucraina nu a reacționat la această acuzație lansată de Ministerul rus de Externe, precizează publicația britanică, adăugând că Moscova nu a prezentat nicio dovadă care să-i susțină acuzațiile.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că centrul comun de coordonare (JCC) de la Istanbul, care supraveghează acordul privind exportul cerealelor, întâmpina dificultăți în ceea ce privește înregistrarea de noi nave și inspecțiile acestora.

Zaharova a afirmat că problemele au fost cauzate „exclusiv ca urmare a acțiunilor reprezentanților ucraineni, precum și ale reprezentanților ONU, care, aparent, nu vor sau nu pot să le reziste”.

Reprezentanta diplomației ruse a mai acuzat Ucraina că „încearcă să exploateze cât mai mult posibil inițiativa Mării Negre, fără a se abține de la abuzuri ale regulilor de procedură sau de la cereri de mită de la armatori. Totul de dragul maximizării profiturilor comerciale”.

Proprietarii de nave care au refuzat să plătească mită ucrainenilor au fost forțați să aștepte mai mult de o lună pentru a fi înregistrați, a mai spus Zaharova, fără a furniza dovezi.

În ultimele două săptămâni, transporturile au fost oprite de două ori după ce Rusia a refuzat ca navele enumerate de Ucraina să fie inspectate.

Rusia a avertizat în repetate rânduri că nu va reînnoi acordul după 18 mai dacă Occidentul nu acceptă să ridice o serie de restricții privind plățile, logistica și asigurările care, potrivit acesteia, îi împiedică propriile exporturi agricole.

Ministrul ucrainean al Agriculturii, Mykola Solsky, a confirmat miercuri că tranzitul de cereale și produse alimentare ucrainene va fi reluat prin Polonia, în urma unui acord încheiat în cadrul discuțiilor cu Varșovia, relatează The Guardian, care citează Reuters.

În același timp, oficialul și-a exprimat din nou îngrijorarea cu privire la statutul unui acord cu Moscova privind siguranța navelor cu cereale plecate din porturile ucrainene din Marea Neagră, afirmând că este imposibil de prezis câte nave vor fi lăsate de Rusia să treacă.

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei anunță în cursul zilei de marți, 18 aprilie, forțele ucrainene au respins peste 60 de atacuri rusești și au lovit 14 zone în care erau concentrate trupele Moscovei, relatează Ukrainska Pravda.

„Inamicul își concentrează principalele eforturi în desfășurarea de operațiuni ofensive în direcțiile Lîman, Bahmut, Avdiivka și Mariinka. Pe parcursul zilei trecute, peste 60 de atacuri inamice au fost respinse de unitățile Forțelor de Apărare ucrainene în sectoarele indicate ale frontului. Se duc lupte aprige pentru Bahmut și Mariinka”, precizează sursa citată.

Forțele aeriene ucrainene au raportat marți dimineață că au doborât 10 din cele 12 drone „kamikaze” Shahed de fabricație iraniană lansate de Rusia deasupra regiunii Odesa în noaptea de 19 aprilie, relatează The Kyiv Independent.

Două dintre drone au lovit o „instalație de infrastructură publică”, protrivit autorităților locale, care nu au oferit informații suplimentare despre obiectivul care a fost lovit.

Nu au fost raportate victime, dar Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență a fost prezent la locul atacului pentru a stinge incendiile provocate de atac, a mai precizat administrația militară.

Exploziile au fost auzite în jurul orei 2 dimineața (aceeași oră în România – n.r.), au relatat corespondenții agenției de presă Suspilne.

Cu câteva minute înainte, autoritățile din zonă au anunțat că au fost activate alertele de raid aerian din oraș.

Comandamentul aerian de est al Ucrainei a raportat, de asemenea, că a doborât o dronă rusă, care „ar fi putut fi un Shahed” deasupra regiunii Dnipropetrovsk.

Coreea de Sud și-ar putea extinde sprijinul pentru Ucraina dincolo de ajutorul umanitar și economic dacă aceasta va fi supusă unui atac civil pe scară largă, a declarat președintele Yoon Suk Yeol, citat de Reuters. Este pentru prima dată când Seulul a sugerat că are disponibilitatea de a furniza arme Ucrainei, la mai bine de un an după ce a exclus ideea oferirii unui ajutor letal Kievului.

Într-un interviu acordat Reuters înaintea vizitei sale de stat în SUA de săptămâna viitoare, Yoon a declarat că guvernul său a analizat modul în care poate ajuta la apărarea și reconstrucția Ucrainei, așa cum Coreea de Sud a primit asistență internațională în timpul Războiului din Coreea din 1950-1953.

„Dacă există o situație pe care comunitatea internațională nu o poate aproba, cum ar fi orice atac pe scară largă asupra civililor, masacru sau încălcarea gravă a legilor războiului, ar putea fi dificil pentru noi să insistăm doar asupra sprijinului umanitar sau financiar”, a declarat Yoon.

Un aliat cheie al SUA și un important producător de muniție de artilerie, Coreea de Sud a încercat până acum să evite provocarea Rusiei din cauza companiilor sale care operează acolo și a influenței Moscovei asupra Coreei de Nord.

„Cred că nu vor exista limitări în ceea ce privește amploarea sprijinului pentru a apăra și a reconstrui o țară care a fost invadată ilegal, atât în conformitate cu legislația internațională, cât și cu cea internă. Cu toate acestea, având în vedere relația noastră cu părțile implicate în război și evoluțiile de pe câmpul de luptă, vom lua cele mai potrivite măsuri”, a mai spus Yoon Suk Yeol.

Președintele sud-coreean are programată săptămâna viitoare o vizită la Washington, unde se va întâlni cu liderul american Joe Biden, pentru a marca cea de-a 70-a aniversare a alianței dintre cele două țări.

În noaptea de miercuri, 19 aprilie, forțele ruse au atacat regiunea Odesa cu drone, fiind lovit un obiectiv de infrastructură, a anunțat administrația regională, citată de Ukrainska Pravda.

„În timpul nopții, inamicul a efectuat un atac cu drone de atac de tip Shahid-136 în regiunea Odesa. Datorită activității de succes a forțelor noastre de apărare, majoritatea dronelor inamicului au fost distruse, dar, din păcate, a existat o lovitură asupra unei stații de infrastructură publică”, au precizat autoritățile din Odesa într-un mesaj pe Telegram.

Conform informațiilor preliminare, nu au fost înregistrate victime.

Președintele SUA, Joe Biden, a prelungit ordinul de interzicere a navelor afiliate Rusiei în porturile americane. Publicat inițial în aprilie anul trecut, ordinul urma să expire în această săptămână, relatează CNN.

„Politicile și acțiunile guvernului Federației Ruse de a continua războiul premeditat, nejustificat, neprovocat și brutal împotriva Ucrainei continuă să constituie o urgență națională din cauza unei perturbări sau a unei amenințări de perturbare a relațiilor internaționale ale Statelor Unite. Prin urmare, am stabilit că este necesar să continui urgența națională declarată în Proclamația 10371”, a precizat liderul american într-o scrisoare adresată Congresului.

Cinci drone tip Shahed au fost doborâte marți seară în regiunea Zaporojie, a anunțat Andrii Iermak, șeful biroului președintelui Zelenski, citat de CNN.

La rândul său, șeful Administrației Militare Regionale Zaporojie, Yurii Malashko, a spus că dronele „inamice” au fost doborâte cu succes de armată.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marți că până acum nu există indicii care să arate că China oferă Rusiei ajutor militar letal, transmite CNN.

„Urmărim îndeaproape situația și până acum nu avem nicio dovadă că China oferă Rusiei ajutor militar letal”, a spus Stoltenberg, la CNN.

„Mesajul nostru este foarte clar: ar fi o mare greșeală să sprijinim războiul ilegal al președintelui Vladimir Putin”, a adăugat el.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a cerut marți aliaților „să facă și mai mult” atunci când vine vorba de livrarea de arme și provizii pentru Ucraina, relatează CNN.

Referindu-se la informațiile din documentele scurse de la Pentagon care sugerează că Ucraina ar putea rămâne în curând fără muniție de apărare aeriană, Stoltenberg a spus că ajutorul militar va fi esențial pentru a-i ajuta pe ucraineni să-și reia pozițiile.

„Recunoaștem cantitatea enormă de arme, muniții, provizii care au fost deja furnizate Ucrainei, dar trebuie să facem și mai mult”, a spus Stoltenberg.

Un cimitir care conține mormintele a zeci de luptători din cadrul Wagner care luptau în Ucraina a fost descoperit în regiunea siberiană Irkutsk, potrivit unui raport publicat de publicația independentă People of Baikal.

Cele 53 de morminte se află într-un colț al cimitirului Aleksandrovski, la aproximativ 11 kilometri de capitala regională Irkutsk.

Fiecare mormânt era acoperit cu crengi verzi de molid și două coroane: una în culorile tricolorului rusesc, cealaltă în culorile emblemei Wager, pe care scrie: „Sânge. Onoare. Patrie. Curaj. PMC Wagner”.

Deși nu există cifre oficiale cu privire la numărul de luptători Wagner uciși în Ucraina, se crede că se ridică la ordinul miilor. Existența altor câteva cimitire pentru mercanarii Wagner a ieșit la iveală de la începutul războiului din Ucraina.

Peste 7.000 de militari ucraineni sunt considerați dispăruți, a declarat marți Oleh Kotenko, comisarul pentru persoane dispărute, citat de Kyiv Independent.

Potrivit oficialului ucrainean, aproximativ 60-65% dintre persoanele dispărute se dovedesc de obicei a fi în captivitate, în timp ce restul ar putea să fie decedate.

„Sperăm că acei oameni pe care îi căutăm sunt capturați (mai degrabă decât uciși)”, a spus Kotenko la televiziunea națională.

Forțele ruse au bombardat marți satul Richky din regiunea Sumî, estul Ucrainei, ucigând o femeie în vârstă de 83 de ani, a informat Procuratura Generală, citată de Kyiv Independent.

În aceeași zi, forțele ruse au lovit și orașul Ukrainsk din regiunea Donețk, rănind cel puțin opt civili, a declarat guvernatorul Pavlo Kirilenko.

Rusia „dă înapoi” în ceea ce privește echipamentele pe care le folosește în Ucraina, au declarat oficiali occidentali, explicând că au observat că Moscova desfășoară tancuri construite inițial după cel de-Al Doilea Război Mondial, în timp ce încearcă să refacă stocurile de vehicule blindate pierdute, relatează CNN.

„Dacă este ceva, echipamentul pe care ei (rușii) îl folosesc este de generație mai veche”, au spus oficialii citați, adăugând că Moscova se bazează din ce în ce mai mult pe modele mai vechi de tancuri în timpul războiului.

„Au început cu (tancurile) T-80 și T-90, au coborât la T-72 și, într-adevăr, am văzut primele T-55 ieșite din renovare pentru a fi puse în luptă și aceeași imagine și în ceea ce privește piesele de artilerie”, au adăugat oficialii.

Rușii „dau înapoi în ceea ce privește echipamentul”, au mai precizat oficialii.

Tancul T-90 a fost introdus pentru prima dată în 1992, T-80 în 1976, T-72 a intrat în serviciu în 1972, iar T-55 după cel de-al Doilea Război Mondial, în 1948.

De asemenea, oficialii citați au afirmat că Rusia se confruntă în continuare cu probleme legate de forța de muncă, precizând că deși Moscova este capabilă să adune un număr mare de personal, încă nu îi oferă o pregătire adecvată.

„Am văzut două cicluri de pregătire relativ mici care au trecut prin Belarus, dar dintr-o forță de 150.000 de oameni despre care au susținut că au fost mobilizați, am văzut probabil 15.000”, au precizat oficialii.

Urmărește-ne pe Google News